GHIDUL CLUJULUI ON-LINE

De astazi, Ghidul Clujului Multicultural realizat impreuna este pe pagina de internet a Primariei Cluj-Napoca!

 

Are un link de pe prima pagina, http://www.primariaclujnapoca.ro/, si este preluat in detaliu pe pagina:

 

http://www.primariaclujnapoca.ro/ghid-multicultural.html?show=Prefata

 

Desigur, sunt reproduse toate versiunile lingvistice (a mai ramas de postat varianta in limba germana…) si va fi tradus si in limba franceza.

 

Scurtul istoric al orașului este semnat de Ovidiu Pecican și reprezintă un record în materie prin caracterul lui bref, și totuși, comprehensiv.

 

http://www.primariaclujnapoca.ro/ghid-multicultural.html?show=Scurta istorie

Published in: on 17 noiembrie 2010 at 2:32 pm  Comments (1)  
Tags: , , ,

EL MUNDO AL REVES: Fabulă animală și realitate socială

 

O pagină ilustrată din Ultimul carnaval. Goya, Sade și lumea răsturnată de Victor Ieronim Stoichiță și Anna Maria Coderch mi-a atras atenția asupra unei gravuri catalane din sec. al XIX-lea care prezintă universul în retroversie.

Căutând-o pe internet am descoperit nu una, ci o multitudine de elaborate pe tema dată.

Le-am salvat, iar acum le postez pentru interesul parabolic pe care îl prezintă, dar și fiindcă ele sunt niște imagini admirabile.

 Filonul pe care îl exploatează are de a face și cu Jonathan Swift, și cu Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir.

Unele versiuni sunt colorate, altele rămân imprimate în alb-negru. Descifrarea rămâne la latitudinea fiecărui privitor.

Published in: Fără categorie on 15 noiembrie 2010 at 7:11 pm  Lasă un comentariu  

NICOLAE BREBAN: NAȚIUNE VS. GLOBALIZARE

România trebuie să se refacă din multiplele ei contuzii și drame, catastrofe și pierderi umane de neînlocuit, să asaneze nu puține sechele și ruine fizice și morale, dar… cum poate renaște o colectivitate fără ei? Fără tineri, fără energia și fără entuziasmul sau credința lor? Să însemne, oare, fuga și disprețul lor sfârșitul unei națiuni? Această idee sprijinită și de noua tendință a globalizării, care ar vrea să „unifice” statele naționale pe platformele economice uriașe, cele care se află deja angajate într-o încleștare teribilă. Dolarul contra Euro-ului, dar și „placa Americană” contra celei Sud-Asiatice sau contra unui viitor rival de proporții, China; care, spre surpriza multor „ideologi”, cu un sistem centralizat de tip comunist, păstrat, ameliorat după sfaturile lui Teng-Siao-Ping, se pregătește să ocupe locul gol, de influență economică, deocamdată, al unor vechi state europene. Ca răspuns, după al doilea război mondial, europenii apuseni au format, din considerente economice, cunoscuta „Piață Europeană Comună” care a devenit „Uniune”; în care am fost acceptați și noi, cei din Est. În efortul de a deveni „buni cetățeni europeni”, în sens economic, va trebui oare să ne anulăm tradiția, valorile și chiar națiunea ca atare? Acesta să fie oare prețul? (Fragment din volumul inedit Istoria dramatică a prezentului. Aventurierii politicii românești, în curs de publicare la București, de către Muzeul Literaturii Române, 2010)

15 ANI FĂRĂ (ȘI DUPĂ) CORNELIU COPOSU

Pe 11 noiembrie 2010 s-au împlinit 15 ani de la dispariţia lui Corneliu Coposu. Mâine, 13 noiembrie a.c.,  va avea loc o slujbă de comemorare la Biserica Sfânta Tereza şi o rugăciune la mormântul Seniorului. Preşedintele Emil Constantinescu, care nu se află în ţară în acest moment, transmite următorul mesaj:
 
 

Corneliu Coposu este personalitatea care a marcat în mod decisiv ieșirea României din dictatură. În primele luni de după Revoluție, românii s-au întâlnit brusc cu o altfel de lume decât cea obișnuită până atunci: persecutații și expropriații epocii comuniste, dar mai ales personalitățile care luptaseră împotriva dictaturii comuniste. Niciuna dintre aceste figuri emblematice nu a egalat însă aliajul unic de clarviziune politică și de rigoare etică pe care Corneliu Coposu l-a dăruit atunci patriei sale abia eliberate și compatrioților săi, încă prea puțin încrezători într-o lume a cărei speranță însăși le fusese interzisă până atunci.

Corneliu Coposu a înțeles înaintea tuturor care sunt adevăratele priorități ale României și le-a consacrat întreaga lui forță și energie. S-a devotat construcției democratice, restaurării politicului ca spațiu al libertății și demnității persoanei umane, și reconstrucției morale a națiunii. Fără clarviziunea politică a lui Coposu, fără dârzenia lui perseverentă, în România nu s-ar fi construit niciodată o opoziție democratică, capabilă să propună românilor un nou proiect de modernizare, de integrare europeană și euro-atlantică. Fără imaginea de neuitat a acestei voințe neclintite, care accepta cu demnitate și politețe dialogul, dar care refuza fără șovăire orice compromis, e prea puțin probabil că s-ar fi constituit în 1990 și în anii imediat următori o adevărată opoziție democratică în România. Coposu și partidul pe care l-a re-creat și condus, PNȚCD, au jucat un rol decisiv în eșecul programului de subvertire a pluripartidismului. Fără fermitatea liderului PNȚCD, ispitele unei participări strict simbolice și decorative a partidelor istorice la spectacolul unei puteri efectiv exercitate de FSN nu ar fi putut să fie evitate.

 

De o calmă intransigență, Coposu a încarnat în asemenea măsură ideea de rezistență anti-comunistă încât avea să devină foarte repede un simbol pentru noi și inamicul public nr. 1 pentru adversari. A asumat această condiție cu seninătate și ne-a oferit cu o imensă generozitate modelul adevăratului om politic, cel care slujește Cetatea fără a-și închipui măcar o clipă că s-ar putea sluji de ea. Am avut un model, și, dacă nu-i urmăm pilda, e doar vina noastră. 

 

Emil Constantinescu

Published in: on 12 noiembrie 2010 at 8:47 pm  Comments (2)  
Tags: , , , ,

Dezbatere civică la Cluj: ALEGE SĂ-ȚI PESE!

 FESTIVAL DE FILM DOCUMENTAR DEDICAT DREPTURILOR OMULUI

Masă rotundă: Ovidiu Pecican (Universitatea Babeș-Bolyai), Eniko Vincze (Universitatea Babeș-Bolyai), Gabriela Purja (Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului) și Daniela Cervinschi (GIB)

Joi 12 noiembrie 2010, ora 18, Casa Tranzit

EXPOZIŢIA INTERNAŢIONALĂ TRIBUNA GRAPHIC

Revista de cultură Tribuna şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţii aflate în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, vă invită să luaţi parte

 joi, 18 noiembrie 2010, de la ora 18,

 la vernisajul expoziţiei internaţionale de grafică contemporană Tribuna Graphic.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 18 noiembrie – 12 decembrie 2010.

Manifestarea a fost iniţiată de revista Tribuna, cu scopul de a promova arta grafică prin invitarea unor creatori de marcă, 30 la număr, care s-au remarcat cu ocazia celor cinci ediţii ale Bienalei Internaţionale de Grafică Mică şi care au beneficiat de atenţia revistei Tribuna.

Participă următorii graficieni:

Sasho Anastassov (Bulgaria), Martin R. Baeyens (Belgia), Berko (Slovenia), Stanislav Bojankov-Stanko (Bulgaria), D. Capobianco (SUA), Lukasz Milosz Cywicki (Polonia), Elena Davicino (Argentina), Asun Del Pozo (Spania), Neta Dor Lemelshtrich (Israel), Manfred Egger (Austria), Suzana Fântânariu (România), Rais Gaitov (Rusia), Carola Göllner (Germania), Slawomir Grabowy (Polonia), Ágnes Haász (Ungaria), Elena Karacenţev (Moldova), Kohsei (Japonia), Aria Komianou (Grecia), Kriangkrai Kongkhanun (Thailanda), Ohya Masaaki (Japonia), Thamrongsak Nim-Anussornkul (Thailanda), Toni Pecoraro (Italia), Adrian Sandu (România), Elfi Schuselka (Austria), Mauricio Schvarzman (Argentina), Ji-Xin Song (China), Géza Székely (România), Carolina Viñamata (Mexic), Toshio Yoshizumi (Japonia), Simion Zamşa (Moldova)

            Revista Tribuna îşi propune ca această manifestare să devină una anuală, intrând astfel în constiinţa publicului clujean iubitor de artă. Totodată, datorită generozităţii artiştilor, de a dona operele Muzeului de Artă, Tribuna doreşte să contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural al municipiului Cluj-Napoca. Această expoziţie este organizată în colaborare cu Fundaţia Culturală Bienala Internaţională de Grafică Cluj.

           Cu acesta ocazie va fi lansat catalogul expoziţiei editat de revista Tribuna.

           Şi-a anunţat prezenţa la vernisaj graficianul japonez Ohya Masaaki, câştigătorul Marelui Premiu la prima ediţie a Bienalei Internaţionale de Grafica Mică Cluj-1997.

VIAȚA CONCEPTELOR ÎN TRECUTUL NOSTRU

 ISTORIA ROMÂNIEI PRIN CONCEPTE

 coordonatori: Victor Neumann & Armin Heinen

 Iași, Ed. Polirom, 2010

 studii de istorie conceptuală

O NOUĂ APARIȚIE: Între imagine și imaginar

 DE LA FICTIV LA REAL. IMAGINEA, IMAGINARUL, IMAGOLOGIA

Coordonatori: Andi Mihalache & Silvia Marin-Barutcieff

Iași, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza, 2010

studii istorice

Cărțile mele (33): ROMÂNIA ÎN UE. TREI ANI DE LA ADERARE

 ROMÂNIA ÎN UE. TREI ANI DE LA ADERARE

volum colectiv de studii de europenistică

coordonatori: Ovidiu Pecican și Sergiu Gherghina

Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2010

coperta: Alexandru Pecican

 

 

CUPRINS

1. Flore Pop: Vocația europeană a României

2. Irina Angelescu: Evitându-le pe Scila și Caribda: Imigraţia în România în perspectiva integrării europene

3. Stefano Braghiroli: România și Italia: Povestea unei logodne lipsită de dragoste, dar de convenienţă reciprocă

4. Maria Floarea Pop: Demonizați, dar necesari. Problematici ale prezenţei românilor in Italia

5. Simon Riesche: De la Dracula la Dacia. Percepţia Germaniei asupra României la trei ani de la aderarea celei din urmă la Uniunea Europeană

6. Laura Panait: 2007,  România  pe  scena  culturii  europene  și  culisele  cu  măști  de  actori…  culturali

7. Dana Altman: Poneiul roz: Eseu despre Libertatea de expresie

8. Raluca Rus: Atitudinea României și a Uniunii europene față de Orientul Mijlociu

9. Carmen Lazăr: Jurisprudență a  instanțelor  române  în  materia  dreptului  comunitar  și  jurisprudență  a  instanțelor  comunitare  privind  cetățeni  români 

10. Anca Stângaciu: Iniţiative ale Uniunii Europene în România în perioada post-aderare

11. Ion Copoeru: Europa şi ideea transformării practicilor profesionale în România ultimilor ani

12. Victor Papp: Reflecții privind reorganizarea administrativ-teritorială: Are România nevoie de o reformă?!

13. George Jiglău: Europeni cu dinți de lapte. România la trei ani de la aderarea la UE

14. Ovidiu Pecican: Limitele Europei

Cărțile mele (32): ROMÂNIA INTERBELICĂ. ISTORIE ȘI ISTORIOGRAFIE

 ROMÂNIA INTERBELICĂ. ISTORIE ȘI ISTORIOGRAFIE

volum colectiv de studii istorice

coordonator: Ovidiu Pecican

Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2010

coperta: Alexandru Pecican

 

 

CUPRINS

Prefaţă

Cătălina Mihalache, O lecţie de istorie în perioada interbelică: 1 decembrie 1918

Amalia Lumei, Masculinitate interbelică. Aproximări preliminare şi fragmentare

Lucian Nastasă, Universitarii literari” – fiinţe sentimentale

Andi Mihalache, Metaforă şi monumentalitate în proza de călătorie a lui Nicolae Iorga

Sergiu Gherghina, Mihail Chiru, Cât de departe era România interbelică de democraţie? Un exemplu de manipulare a procedurilor electorale

Mihai Chioveanu, Istoricii şi politica în România interbelică

Tudor Sălăgean, Cultură, politică şi francmasonerie în România interbelică. Istoria francmasoneriei româneşti în viziunea filologului ieşean Giorge Pascu (1936)

Mirela Ioana Lazăr, Aspecte ale fascismului românesc şi spaniol. Două portrete în oglindă: Zelea Codreanu şi Primo de Rivera

Amalia Lumei, “Năismul” lui Nae Ionescu: ortodoxism răsăritean şi seducţie occidentală

Ovidiu Pecican, Fantasme cruciate. Izvoare medievale occidentale ale legionarismului

Raluca Rus, Moshe Carmilly-Weinberger şi „drumul vieţii”

Mariano Martín Rodríguez, Istoria ficţională faţă în faţă cu absurdul istoriei: Trifoiul cu patru foi (1934), de Eugene Ionesco, în contextul său

Anca Stângaciu, Contribuţia capitalului italian în economia românească interbelică văzută din perspectiva istoriografiei române şi italiene

Ovidiu Pecican, Identitate şi strategii: istorici transilvăneni interbelici (1918 – 1945)

Gabriel Moisa, Repere privind istoriogafia bihoreană în perioada interbelică şi în anii celui de-al doilea război mondial

Andreea Mârza, Iacob Mârza, Istorie şi naţiune la Zenovie Pâclişanu (1886-1957): a treia etapă a discursului (deceniile 5-6)

Victor Neumann, Istoriografia română şi reforma curriculei universitare