Din nou despre Paftaua de la Argeş

Prin intermediul unui comentariu postat pe acest blog, domnul Georg Schoenpflug von Gambsenberg din Ulm/ Soflingen (Germania) trimite la o discuţie purtată pe un forum sibian de discuţii cu circa doi ani în urmă pe tema Paftalei de la Argeş.

Vez: www.sibiul.ro Sibiul vechi Rebus – Labirint Istoric – Pentru Oricine

Domnul Schenpflug von Gambsenberg a efectuat o cercetare aprofundată a pieselor fotografice de care dispunem, ajungând la mai multe concluzii importante:

Paftaua de la Argeş a fost elaborată într-un atelier de giuvaergiu din Sibiu. Tot acolo ar fi fost făurit şi inelul cu doi lei, faţă în faţă, susţinând un diamant negru, inscripţia GOTH – HILF („Doamne ajută!”). Dovada că paftaua a fost elaborată la Sibiu este „semnătura” de meşter inclusă pe obiect, plasată în zona turnului. „Semnătura” este frunza de nufăr trilobată. Dl. Schenpflug von Gambsenberg este de păere că ar putea fi vorba chiar despre însemnul atelierului meşterului aurar sibian Kunz, menţionat în 1346.  

Cele două figuri din turnuri îi reprezintă pe epitropi, în cazul de faţă Regele şi Regina. Figura bărbatului este încadrată de barbă. Figura femeii este identică cu aceea – umană – a lebedei din centrul paftalei. Blazonul cu o lebădă cu potcoavă în cioc este tipic pentru linia nobiliară lituano-polonă. Dl. Schenpflug von Gambsenberg îi identifică pe cei doi cu regele Ludovic de Anjou al Ungariei şi soţia lui – poloneză – Elisabeta Kotromanics. Regina era fiica banului Bosniei şi se trăgea pe linie maternă din linia ducelui Kasimir de Kujava, fiind nepoata lui Wladislaw Lokietek. Tot ei sunt înfăţişaţi şi pe obiectele preţioase din tezaurul capelei maghiare din domul de la Aachen.  Blazonul cu lebădă cu potcoavă în gură este al reginei, cel cu flori şi câmp barat aparţinând lui Ludovic. 

Prezenţa paftalei în mormântul princiar de la Argeş este un însemn al vasalităţii celui înhumat acolo faţă de regele maghiar. Către aceeaşi concluzie conduce şi grupul de litere R – O -Y, care dă cuvântul francez roi (rege), de pe nasturii personajului ilustru înmormântat în biserica argeşeană. Acesta este un catolic, după cum lasă să se întrevadă începuturile de rugăciune legate de  două dintre inelele lui („Doamne ajută” şi începutul unei rugăciuni către Fecioara Maria: „Ave Maria Dominus te[cum]”). Alt inel poartă inscripţia AL MA, descifrat de dl. Schenpflug von Gambsenberg ori ca inel de căsătorie – AL[exandru] – MA[ria] -, ori ca trimitere, după moda occidentală, la un faimos simbol al cavalerismului, AL[exandru] MA[cedon].

Paftaua de la Argeş putea fi dăruită cu prilejul cununiei personajului îngropat acolo de către seniorul lui, regele Ungariei. În centru se află imaginea cuplului de îndrăgostiţi – care, totodată, e şi dublul portret al familiei regale de pe tronul Ungariei -, lebăda fiind portretizată cu chipul reginei, dar altminteri simbolizând iubirea cavalerului pentru domniţă.

Dl. Schenpflug von Gambsenberg a identificat şi cetatea reprezentată pe pafta. Ar fi vorba despre cetatea Vişegrad, reşedinţă regală, a cărei imagine revine în reprezentarea grafică mai recentă după stema oraşului pe care o postez alăturat.

Prin toate aceste sugestii şi prin fineţea analizei, dl. Schenpflug von Gambsenberg face un sensibil pas înainte în direcţia elucidării situaţiei paftalei de la Argeş şi, în general, în descifrarea întregului mormânt. Celelalte consideraţii – despre lespedea de mormânt şi gulerul de hermelină al personajului figurat de gisant, despre piatra neagră a inelului cu lei şi semnificaţia culorii respective – pot fi găsite la adresa indicată.

Anunțuri
Published in: on 19 Mai 2010 at 11:28 am  Comments (3)  
Tags: , , , , ,

APEL LA PROFESIONALISM ÎN PRESĂ: ActiveWatch

Bucureşti, 17 mai 2010

Apel la profesionalism

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei face apel la profesionalismul si buna-credinta a tuturor institutiilor de presa din Romania.

Pe fundalul numeroaselor evenimente politico-economice si sociale care afecteaza in aceasta perioada agenda publica, ActiveWach – Agentia de Monitorizare a Presei isi exprima increderea in capacitatea profesionala si discernamantul tuturor actorilor care comunica public, in spiritul protejarii si promovarii interesului public. Lansam un apel la moderatie si precautie in prezentarea evenimentelor si opiniilor care se formuleaza in aceasta perioada. Incurajam dezbaterile si analizele fundamentate, in spiritul informarii corecte a publicului. Sustinem orice demers jurnalistic temeinic, care nu este viciat de interpretari si speculatii excesive. Consideram ca presa, in ansamblul ei, este un actor vital in realitatea sociala si numai printr-un comportament echilibrat si profesionist poate servi, cu adevarat, publicului larg.

APEL catre jurnalisti, organizatii profesionale, sindicate media, patronate

1. Zvonuri si Speculatii. Nu prezentati sau comentati zvonuri ca informatii si stiri. Introducerea de zvonuri in circuitul informational inseamna validarea lor (in special atunci cand sunt prezentate de canalele de stiri).

2. Impostura. Promovati competenta – promovati persoane relevante pe domeniile in discutie, persoane pe care le recomanda CV-ul profesional, competenta dovedita anterior, specializarea.

3. Comentatori de serviciu. Nu exista nici ziaristi, nici politicieni multilateral-dezvoltati, cu competente si capabili sa aduca informatii pertinente pentru orice domeniu in discutie.

4. Scenaristi versus Jurnalisti. Mentionati vizibil jurnalistii si demarcati-i de entertaineri, infotaineri, comentatori, analisti, editorialisti, ghicitori sau scenaristi. Nu amestecati categoriile. Pentru invitatii permanenti sau cvasi-permanenti, postati online CV-urile lor si mentionati daca pentru prestatia de analiza televizata sunt remunerati si de catre cine.

5. Angajati. Precizati relatia invitatului cu persoana sau subiectul dezbatut (avocat, ziarist angajat, partener de afaceri etc.).

6. Judecatori. Sprijiniti separatia puterilor in stat, nu va erijati in judecatori, nu faceti presiune asupra instantelor sa ia o anumita decizie.

7. Investigatie. Criticati administratia bazandu-va pe fapte, documente, situatii concrete, prin materiale de investigatie jurnalistica bine documentate.

8. Abuzuri. Reclamati abuzurile de orice fel impotriva ziaristilor, de la abuzuri fizice la cenzura in interiorul redactiei.

9. Campanii. Refuzati campaniile de presa impuse de interesele financiare, politice sau de alta natura ale patronului.

10. Autoreglementare. Intariti organizatiile profesionale, ca actori distincti in piata media (asociatii jurnalistice, sindicate, patronat etc.). Daca breasla nu se autoreglementeaza, atunci politicienii vor incerca sa intervina din exterior.

11. Agenda-setting. Promovati mai multa diversitate in subiectele prezentate. Nu lasati politicienii sa va impuna zilnic agenda si subiectele pe care sa le discutati si rediscutati la nesfarsit.

12. Echilibru versus panica. Evitati folosirea imaginilor cu potential de a induce panica in randul populatiei. Prezentati un discurs echilibrat! Mai ales, in cazul relatarilor despre producerea catastrofelor naturale. Fara atitudini grave, intrebari alarmante si irelevante, fara imagini ce promoveaza panica atunci cand ilustrati un subiect.

13. Informatii fara atribuirea sursei. Precizati sursa informatiilor citate de pe Internet.

Precizam ca acest apel a fost lansat de ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie in luna mai 2009. Din pacate, nu si-a pierdut actualitatea. ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei este o organizatie de drepturile omului care militeaza pentru comunicare libera in interes public. Sustinem consolidarea accesului la informatii, a libertatii presei si a libertatii de exprimare, programele de imbunatatire a dialogului social si ne implicam in actiuni de advocacy pentru imbunatatirea politicilor publice ce vizeaza drepturile omului, mass-media si buna guvernare.

Published in: on 17 Mai 2010 at 2:43 pm  Lasă un comentariu  

DANIEL I. IANCU: Pentru salvarea patrimoniului etnografic

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Orăştie găzduieşte în această perioadă expoziţia temporară „Păstoritul tradiţional în Munţii Şureanu”, ce prezintă rezultatele unei campanii de cercetare efectuate în anul 2009, însoţite de piese etnografice din patrimoniul instituţiei.

Proiectul de cercetare cu titlul „Păstoritul tradiţional în Munţii Şureanu”, preconizat a se derula şi pe parcursul următorilor ani, şi finanţat de către Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, şi-a propus, într-o primă fază, inventarierea, desenarea, fotografierea şi filmarea tuturor stânilor şi anexelor pastorale din zona Munţilor Şureanu, în contextul în care noile norme impuse de integrarea europeană şi mutaţiile intervenite în activităţile comunităţilor rurale, vor conduce în final la distrugerea acestor monumente ale arhitecturii tradiţionale. Scopul final al unui asemenea demers este acela de a recupera, în măsura în care acest lucru mai este posibil, prin imagini, planşe sau documente scriptice, o perspectivă cât mai completă asupra păstoritului tradiţional în arealul cercetat. Mai mult, se doreşte chiar o salvare a celor mai reprezentative construcţii (stâni şi anexe), prin clasarea şi punerea lor sub protecţia legii ca monumente de arhitectură.

Expoziţia propriu-zisă oferă publicului vizitator o viziune completă asupra aspectelor cercetate în cadrul campaniei de documentare din 2009, care a reuşit să acopere aproximativ 15 la sută din stânele avute în vedere pe întreaga durată a cercetării, piesele fiind grupate pe tematici precum „Areal şi habitat uman în Munţii Şureanu”, „Tipuri de păstorit” (după clasificarea lui Romulus Vuia, Tipuri de păstorit la români, 1964), „Ansambluri pastorale”, „Tipuri de stâni”, „Ocupaţii adiacente” sau „Credinţe locale”.  Obiectele etnografice expuse, specifice ocupaţiei în cauză sau legate de aceasta, precum bâte şi fluiere ciobăneşti, răboaje şi unităţi de măsură a laptelui, doniţe şi putineie, ştergare şi cojoace etc., sunt însoţite de o serie de peste 120 de fotografii, precum şi aproximativ 30 de planşe cu planuri de stâni şi ansambluri pastorale, documentate în timpul cercetării.

Toate acestea compun un discurs expoziţional coerent asupra fenomenului păstoritului tradiţional, într-o încercare de a mai salva anumite elemente reprezentative ale arhitecturii de lemn din România.

fotografii: Daniel I. Iancu

În ordinea postării: 1. Vechea stână Comărnicel; 2. Stâna Taia; 3. Spre Şureanu; 4. Interior de stână; 5. Miel.

Vechimea civilizaţiei pastorale în spaţiul actualei Românii a fost explorată încă de B. P. Hasdeu, preocupat de originea anumitor termeni şi a unor ocupaţii relevante. Ce aduce însă prospectarea terenului? Câte stâne dacice sau romane s-au putut depista pe teren? Dar stânele medievale, cum arătau şi unde pot fi ele localizate? În studiile elaborate pe tema istoriei ţărănimii, David Prodan a atins şi chestiunea păstoritului. Proiectul cercetătorilor de la Orăştie este însă, din câte ştiu, primul care îşi propune să constituie o bancă de imagini vizând înregistrarea situaţiei de pe teren aşa cum se mai înfăţişează ea încă. El introduce o nouă dimensiune în cunoaşterea acestei problematici vizând nu numai una dintre ocupaţiile identificate, adeseori, cu însăşi identitatea românească, ci şi – prin reflex – modurile de locuire şi economia montană (O.P.).

Published in: on 16 Mai 2010 at 7:23 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , ,

Vă invit la lansare: LETOPISEŢUL UNGURESC

După câţiva ani în care autorul a preferat să vorbească mai mult despre cărţile şi expoziţiile altora

el vă invită la BOOK CORNER

marţi 18 mai 2010 ora 18

la lansarea sintezei istorice

LETOPISEŢUL UNGURESC

despre o operă istoriografică medievală maghiară din care s-au păstrat doar fragmente consemnate ulterior.

Va vorbi despre acest şantier de lucru conf. dr. OVIDIU GHITTA, decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, UBB

CANTEMIRIANA

Au apărut mai multe texte de exegeză cantemiriană al căror autor sunt. Îmi permit să le recomand lecturii celor interesaţi:

Ovidiu Pecican, „Metafora egiptologică şi orizontul ei cultural în Istoria ieroglifică de D. Cantemir” (I), în Convorbiri literare, nr. 1 (169), ianuarie 2010, pp. 103-105;

vezi: http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANian10.html

Ovidiu Pecican, „Metafora egiptologică şi orizontul ei cultural în Istoria ieroglifică de D. Cantemir” (II), în Convorbiri literare, nr. 2 (170), februarie 2010;

vezi: http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANfeb10.html

Textul publicat în două părţi în Convorbiri literare a apărut integral în volumul Alina Branda, Ion Cuceu (coord.), Romania Occidentalis, Romania Orientalis. Volum omagial dedicat prof. univ. dr. Ion Taloş/ Festschrift fur Ion Taloş, Cluj-Napoca, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene & Ed. Mega, 2009, pp. 487-495;

Ovidiu Pecican, „Istoria ieroglifică: Scara şi modelul ei”, în Convorbiri literare, nr. 4 (172), aprilie 2010, pp. 113-115;

vezi: http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANapr10.html 

Ovidiu Pecican,  „Balet aulic şi fabulă animalieră. Dimitrie Cantemir şi Istoria ieroglifică”, în Steaua, an. LIX, nr. 1-2, 2010, pp. 23-24

vezi: http://www.revisteaua.ro/core/numere/2010/Steaua%201-2%202010.pdf la p. 23;

Ovidiu Pecican, „Istoria ieroglifică (de D. Cantemir) şi Ceasornicul domnilor (de Antonio Guevara, în interpretarea lui Nicolae Costin)”, în Dacia literară, an. XXI, nr. 1 (88), 2010

vezi: http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/dacia088_17.php;

Ovidiu Pecican, „Cantemir în Istoria ieroglifică”, în Convorbiri literare, an. CXLIV, nr. 10 (178), octombrie 2010, pp. 84-87; [sunt reunite două articole fără legătură unul cu altul, dar continuând abordările anterioare din aceeași revistă: „Ce, cum și cât se traduce” la pp. 84-85 și „Cantemir și fabula animalieră. Surse iudaice”, la pp. 85-87]

vezi http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANoct10.htm

Ovidiu Pecican, „Cantemir și fabula animalieră. Surse iudaice (II)”,  în Convorbiri literare, an. CXLIV, nr. 11 (179), noiembrie 2010, la pp. 103-104

vezi http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:sKL8ofTDBAQJ:convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANnov10.htm+convorbiri+literare,+surse+iudaice&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&source=www.google.ro;

Ovidiu Pecican, „Istoria ieroglifică, un criptosistem?”, în Convorbiri literare, an. CXLIV, nr. 2 (182), februarie 2011, la pp. 124-125:

http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANfeb11.htm

Ovidiu Pecican, „Cantemir și Descartes”, I, în Convorbiri literare, an. CXLIV, nr. 4 (184), aprilie 2011, la pp. 103-106 și: II, în loc. cit., nr. 5 (185), mai 2011, pp. 105-106 ;

KISS MELINDA: Ochiul şi Catedrala

M-am născut la Oradea la 15.04.1976, unde am urmat şi liceul teoretic. Absolventă a Academiei de Arte Vizuale din Cluj, specializarea Ceramică-Sticlă, apoi a cursurilor de masterat.

Grafic designer la Rottaprint, până la obţinerea bursei doctorale la Budapesta la Universitatea de artă „Moholy-Nagy” – MOME, unde am absolvit cursurile doctorale şi în paralel cursurile de animaţie ale aceleiaşi universităţi, care mi-a acordat şi o bursă Erasmus la Universitatea de Arte din Marseille, Franţa.

Actualmente sunt în an de definitivare a tezei şi lucrărilor aplicate pentru doctorat la Budapesta, colaboratoare a studioului de animaţie „KEDD” şi proaspăt dascăl la secţia de artă (animaţie) a Universităţii din Kaposvar. Membră a UAP din România. Participantă la simpozioane şi work-shopuri sau bienale la UAD din Cluj-Napoca, Bassano del Grappa-Nove Italia, Doorn Olanda, Kecskemét Ungaria, Zagreb în Croaţia, unde la Bienala internaţională de ceramică mică, „Liliput” am obţinut o menţiune.

Lucrări expuse în peste 25 de expoziţii personale şi de grup pe simeze ale unor muzee şi galerii de prestigiu. Deasemenea lucrări aflate în colecţii de muzeu sau private, genurile abordate fiind: ceramică, instalaţie, film de animaţie, proiectare grafic-design.

Lucrările, în ordinea afişării (de sus în jos):

Doi albaştri – lut alb colorat – înălţime: 50 cm şi 46 cm;

Catedrala – 26 piese, instalaţie cu proiecţie;

Catedrala – 26 piese, lut şamotat, – înălţime maximă grup: 85 cm;

NOAPTEA TELEVIZIONISTĂ A MUZEELOR. La Cluj

Sâmbătă 15 mai 2010

în arena Palatului Banffy

sub bagheta prestidigitatorului calificat

CĂLIN STEGEREAN

numere unice de magie televizionistă

cu o seamă de invitaţi, care mai de care

Published in: on 12 Mai 2010 at 7:23 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

Simpozionul PUBLICISTICA LUI ADRIAN MARINO ÎNTRE FRAGMENT ŞI SINTEZĂ

Simpozionul PUBLICISTICA LUI ADRIAN MARINO ÎNTRE FRAGMENT ŞI SINTEZĂ

Biblioteca Centrală Universitară, Cluj-Napoca, miercuri 12 mai 2010, ora 12

Virgil Bulat, Monica Gheţ, Claudiu Groza, Florina Ilis, Constantin Ivaneş, Virgil Lazăr, Ovidiu Pecican, Irina Petraş, Ilie Rad, Doru Radosav, Aurel Sasu

Doamna Lidia Bote Marino şi Adrian Marino, acasă, nu cu mult înainte de 2005

CRUCIAT

Gurile iernii răcnesc

prin hornurile ultimelor palate

Iar braţul vânătorului

împuşcă vânt

M-am refugiat pe corabie

sub pânza de pe catargul

de sticlă

ţipătul se prăbuşeşte

sub nori de funingine

se retrage albastrul

în vreme ce cronicarul mătură

cu pana lui

ultimele cuvinte de azur

Published in: on 10 Mai 2010 at 6:14 pm  Comments (2)  
Tags: , , ,

ALMANAH

Pe stânga se înşiruie egiptencele

Mai departe se amestecă prafuri

în corn de ren

Vântul poartă cenuşa

Porţile de piatră

Nu se mai urnesc de veacuri

Şi mâinile stau întinse

Gata să primească

Pregătite să jertfească

Vorbeşte-mi, Asurbanipal

„Prin sângele care se încheagă

La picioarele mele

Nu se distinge nimic”

Published in: on 10 Mai 2010 at 6:04 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,