DIN NOU DESPRE CONCURSUL MANAGERIAL PENTRU REVISTA TRIBUNA

După articolul devastator al președintelui Uniunii Scriitorilor la adresa noii direcții a revistei clujene de cultură TRIBUNA, dl. Mircea ARMAN reacționează prin intermediul unui interviu acordat lui Ion SPÂNU și publicat în COTIDIANUL.

http://www.cotidianul.ro/mircea-arman-in-filosofie-nicolae-manolescu-este-necalificat-206459/

În cuprinsul respectivului interviu – a cărui calitate mă voi feri să o calific, lăsându-i pe cititorii Cotidianului și pe prietenii acestui blog să o facă – , noul manager al TRIBUNEI se referă și la prestația mea din cadrul concursului pentru ocuparea locului de manager al numitei reviste, expunând opinii întemeiate, din câte spune chiar domnia sa, pe relatări ale unui terț, membru al comisiei de concurs. Conform acestuia, proiectul pe care l-am prezentat în concurs ar fi existat (o reparație față de bizara informație pe care dl. Uioreanu, președintele Consiliului Județean Cluj, i-ar fi livrat-o dlui Nicolae Manolescu, părând în mod bizar că nu știe că însăși participarea la respectivul concurs era condiționată de existența unui asemenea proiect), numai că ar fi fost lipsit de… partea sa bugetară, economică.
Iată de ce nu este deloc bine să te referi la un subiect pe care nu îl cunoști cu acuratețe. Proiectul nu avea cum se dispensa de o astfel de abordare, care a fost alcătuită în chiar redacția publicației TRIBUNA, pentru care caietul de obiective prevedea expres posibilitatea unei astfel de cooperări.
Ceea ce nu știe cu precizie Mircea Arman este că răspunsul la contestația înaintată de mine în urma deciziei comisiei a fost semnat de însuși dl. Horia Uioreanu, împreună cu juristul CJ, ceea ce încălca, oricum, prevederile stabile transparent și public. Conform acestora, de eventualele contestații trebuia să se ocupe o comisie numită anume, comisia de contestații. Dornic, probabil, de o respingere definitivă a punctelor de vedere înscrise în contestație, dl. Horia Uioreanu nu a mai socotit important să respecte ceea ce însuși domnia sa hotărâse, așa încât s-a dispensat de această formalitate.
Respectivul răspuns, care pretexta o insuficientă detaliere a aspectelor economice ale chestiunii, eluda scorțos substanța obiecțiilor aduse de subsemnatul, în favoarea exprimării unei nemulțumiri cu privire la completarea anexelor la proiect. Or, este limpede din însăși denumirea lor, anexele rămân auxiliare la proiect și nu exprimă substanța acestuia. În caz că anexele erau indispensabile, obligatorii este de neînțeles de ce nu s-a precizat acest lucru în mod neechivoc cu prilejul stabilirii condițiilor de prezentare a proiectelor înscrise în concurs.
Oricum, tratarea revistei TRIBUNA ca instituție economic profitabilă arată în ce eroare se află organele de decizie atunci când vine vorba despre instituțiile culturale, văzând în acestea echivalentul unor unități de producție, probabil. Chiar și așa, în criza pe care o traversăm, este ridicol să dorești ca revista de cultură TRIBUNA să producă profituri mai mult decât ești capabil să obții, ca factor decizional cu autoritate, din partea unei majorități a intreprinderilor productive asupra cărora ai o anume jurisdicție.
Neînțelegerea se vădește a fi crasă. Principiul câștigării concursului apare, și el, într-o lumină nouă, după aceste precizări. Procedura lasă și ea loc întrebărilor, căci Clujul nu este o satrapie unde satrapul poate înlocui legitim, prin propria persoană și încruntare, o comisie legal numită care nu este convocată pentru a se achita de sarcină.

Anunțuri
Published in: on 12 Februarie 2013 at 9:08 am  Comments (4)  
Tags: , , , , , , , ,

NICOLAE MANOLESCU despre revista clujeană TRIBUNA

n-manolescu-romania-literara-8-februarie-2013-2n-manolescu-romania-literara-8-februarie-2013-1

După doar 2 apariții sub noua ei conducere, TRIBUNA își dezvăluie liniamentele noii sale direcții culturale. Prin articolul dlui N. Manolescu, Uniunea Scriitorilor se poziționează în raport cu aceste evoluții.
Un editorial din nr. 6 al României Literare, p. 3

ACTUAL: Ion VARTIC comentându-l pe D.D. ROȘCA. Din nou despre mitul utilului

La noi s-a consolidat nocivul mit al utilului imediat, manifestat în disprețul față de învățământul teoretic și cultura superioară. Cultul pentru utilul direct, biologic, a produs o scară axiologică imanentă respectivei mentalități, în care valorile sunt ilustrate numai de omul politic și diverșii practicieni: economistul, financiarul, „omul de știință aplicată”, „cu rezultate palpabile și cât se poate de imediate”. Conform aceleiași mentalități îngust utilitare, non-valorile sunt reprezentate de teoretician și de omul de știință neaplicată, ale căror rezultate au efect îndepărtat, iar pe „treapta cea mai de jos a scării, aceea pe care se pot urca și rațele”, se află, firește, „contemplativii puri, visătorii, adică artiștii în sensul cel mai larg al cuvântului”, precum și filosofii. Cultul nostru semidoct și exclusivist pentru utilul imediat și pentru homo oeconomicus nu ne face însă europeni cu adevărat, ci ne conservă statutul periferic de țară subdezvoltată: „Căci nu e întâmplător faptul că popoarele cari sunt mai tari în domeniul utilului sunt totodată și popoarele cu speculație filosofică și științifică originală și mare”. După cum marea civilizație europeană este tocmai creația „inutilului” devenit „cauza creatoare a utilului”.

(Ion Vartic, Cioran naiv și sentimental, Iași, Ed. Polirom, 20121 p. 30)

Vezi și: http://pagina.adunareapentrufilosofie.ro/dd-rosca-mitul-utilului-0

http://www.jurnalul.ro/calendar/astazi-e-ziua-ta-ion-vartic-592317.htm

Published in: on 8 Martie 2012 at 11:11 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , ,

Polis: Dr. Gene SHARP: 198 Methods of Nonviolent Action/ 198 metode de acțiune nonviolentă

Aceste metode au fost compilate de Dr. Gene Sharp și publicate pentru prima oară în cartea lui din 1973 , The Politics of Nonviolent Action, Vol. 2: The Methods of Nonviolent Action/ Politica acțiunii nonviolente, Vol. 2: Metodele acțiunii nonviolente (Boston: Porter Sargent Publishers, 1973). Cartea evidențiază fiecare metodă și oferă informații despre utilizarea ei istorică.

METODELE DE PROTEST ȘI DE PERSUASIUNE NONVIOLENTĂ

Formal Statements/ Declarații formale
1. Public Speeches/ Discursuri publice
2. Letters of opposition or support/ Scrisori de opoziție sau sprijin
3. Declarations by organizations and institutions/ Declarații ale unor organizații și instituții
4. Signed public statements/ Declarații publice semnate
5. Declarations of indictment and intention/ Declarații de acuzare și de intenție
6. Group or mass petitions/ Petiții de grup sau de masă

Communications with a Wider Audience/ Comunicate cu o audiență mai largă
7. Slogans, caricatures, and symbols/ Sloganuri, caricaturi și simboluri
8. Banners, posters, and displayed communications/ Bannere, postere și comunicări afișate
9. Leaflets, pamphlets, and books/ Pliante, broșuri și cărți
10. Newspapers and journals/ Cotidiene și ziare
11. Records, radio, and television/ Înregistrări, radio și televiziune
12. Skywriting and earthwriting/ Inscripții în aer și pe sol

Group Representations/ Reprezentări de grup
13. Deputations/ Deputății
14. Mock awards/ Premii în batjocură
15. Group lobbying/ Lobbying de grup
16. Picketing/ Pichetare
17. Mock elections/ Alegeri în batjocură

Symbolic Public Acts/ Acte publice simbolice
18. Displays of flags and symbolic colors/Afișarede drapele și de culori simbolice
19. Wearing of symbols/ Îmbrăcare de simboluri
20. Prayer and worship/ Rugăciuni și invocări ale divinității
21. Delivering symbolic objects/ Livrare de obiecte simbolice
22. Protest disrobings/ Proteste
23. Destruction of own property/ Distrugerea propriei proprietăți
24. Symbolic lights/ Instalare de luminare simbolică
25. Displays of portraits/ Afișare de portrete
26. Paint as protest/ Pictură protestatară
27. New signs and names/ Noi semne și nume
28. Symbolic sounds/ Sunete simbolice
29. Symbolic reclamations/ Reclamații simbolice
30. Rude gestures/ Gesturi nepoliticoase

Pressures on Individuals/ Presiuni asupra indivizilor
31. “Haunting” officials/ „Hăituirea” oficialilor
32. Taunting officials/ Sarcasme la adresa oficialilor
33. Fraternization/ Fraternizare
34. Vigils/Veghi

Drama and Music/ Teatru și muzică
35. Humorous skits and pranks/ Scenete și bancuri  
36. Performances of plays and music/ Reprezentații teatrale și muzicale
37. Singing/ Cântat

Processions/ Procesiuni
38. Marches/ Marșuri
39. Parades/ Parade
40. Religious processions/ Procesiuni religioase
41. Pilgrimages/ Pelerinaje
42. Motorcades/ Cavalcade de motociclete

Honoring the Dead/ Onorarea morților
43. Political mourning/ Doliu politic
44. Mock funerals/ Funeralii în batjocură
45. Demonstrative funerals/ Înmormântări demonstrative
46. Homage at burial places/ Omagii în cimitire

Public Assemblies/ Adunări publice
47. Assemblies of protest or support/ Adunări de protest sau de sprijin
48. Protest meetings/ Mitinguri de protest
49. Camouflaged meetings of protest/ Mitinguri de protest camuflate
50. Teach-ins/

Withdrawal and Renunciation/ Abandon și denunțare
51. Walk-outs/ Demisii
52. Silence/ Tăcere
53. Renouncing honors/ Ore de renunțare
54. Turning one’s back/ Stânga-împrejur

THE METHODS OF SOCIAL NONCOOPERATION/ METODE DE NONCOOPERARE SOCIALĂ

Ostracism of Persons/ Ostracizare de persoane
55. Social boycott/ Boicot social
56. Selective social boycott/ Boicot social selectiv
57. Lysistratic nonaction/ Nonacțiune lisistratică
58. Excommunication/ Excomunicare
59. Interdict/ Interdicție

Noncooperation with Social Events, Customs, and Institutions/ Noncooperare în raport cu evenimente sociale, obiceiuri și instituții
60. Suspension of social and sports activities/ Suspendare a activităților sociale și sportive
61. Boycott of social affairs/ Boicotare a rânduielii sociale
62. Student strike/ Grevă studențească
63. Social disobedience/ Dezobediență socială
64. Withdrawal from social institutions/ Abandonare a instituțiilor sociale

Withdrawal from the Social System/ Părăsire a sistemului social
65. Stay-at-home/ Statul acasă
66. Total personal noncooperation/ Noncooperare personală totală
67. “Flight” of workers/ „Volatilizarea” muncitorilor
68. Sanctuary/ Dreptul la adăpost infailibil împotriva abuzurilor puterii
69. Collective disappearance/ Dispariția colectivă
70. Protest emigration (hijrat)/ Emigrația de protest (hijrat)

THE METHODS OF ECONOMIC NONCOOPERATION: (1) ECONOMIC BOYCOTTS/ METODE ALE NONCOOPERĂRII ECONOMICE

Actions by Consumers/ Acțiuni ale consumatorilor
71. Consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor
72. Nonconsumption of boycotted goods/ Neconsumarea bunurilor boicotate
73. Policy of austerity/ Politici de austeritate
74. Rent withholding/ Reținerea chiriei
75. Refusal to rent/ Refuzul închirierii
76. National consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor naționali
77. International consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor internaționali

Action by Workers and Producers/ Acțiuni ale muncitorilor și ale producătorilor
78. Workmen’s boycott/Boicotul muncitorilor
79. Producers’ boycott/ Boicotul producătorilor

Action by Middlemen/ Acțiuni ale clasei de mijloc
80. Suppliers’ and handlers’ boycott/ Boicotul furnizorilor și al manipulatorilor de mărfuri  

Action by Owners and Management/ Acțiuni ale proprietarilor și ale personalului managerial
81. Traders’ boycott/ Boicotul comercianților
82. Refusal to let or sell property/ Refuzul de a lăsa sau vinde proprietăți
83. Lockout/ Blocare
84. Refusal of industrial assistance/ Refuz al asistenței industriale
85. Merchants’ “general strike”/ „Grevă generală” a comercianților

Action by Holders of Financial Resources/ Acțiuni ale deținătorilorde resurse financiare
86. Withdrawal of bank deposits/ Retragerea depozitelor bancare
87. Refusal to pay fees, dues, and assessments/ Refuzul de plătire a taxelor, cotizațiilor și evaluărilor
88. Refusal to pay debts or interest/ Refuzul plătirii datoriilor sau al dobânzilor
89. Severance of funds and credit/ Abandonarea fondurilor și creditelor
90. Revenue refusal/ Refuzul veniturilor 
91. Refusal of a government’s money/ Refuzul banilor guvernamentali

Action by Governments/ Acțiuni guvernamentale
92. Domestic embargo/ Embargo domestic
93. Blacklisting of traders/ Liste negre cu comercianți
94. International sellers’ embargo/ Embargo vizând comercianții internaționali
95. International buyers’ embargo/ Embargo vizând cumpărătorii
96. International trade embargo/ Embargo vizând comerțul internațional

THE METHODS OF ECONOMIC NONCOOPERATION: (2)THE STRIKE/ METODELE NONCOOPERĂRII ECONOMICE: (2) GREVA

Symbolic Strikes/ Greve simbolice
97. Protest strike/ Greve de protest
98. Quickie walkout (lightning strike)/ Promenade rapide (greva de iluminare)

Agricultural Strikes/ Greve în agricultură
99. Peasant strike/ Grevă țărănească
100. Farm Workers’ strike/ Greva fermierilor

Strikes by Special Groups/ Greve ale grupurilor specializate
101. Refusal of impressed labor/ Refuz muncii tipografice
102. Prisoners’ strike/ Greva pușcăriașilor
103. Craft strike/ Greva meșteșugarilor
104. Professional strike/ Greva profesională

Ordinary Industrial Strikes/ Greve industriale normale
105. Establishment strike/ Greva establishment-ului
106. Industry strike/ Greva industrială
107. Sympathetic strike/ Greva de simpatie

Restricted Strikes/ Greve restrictive
108. Detailed strike/ Greva celor din desfacerea cu amănuntul 
109. Bumper strike/ Greva
110. Slowdown strike
111. Working-to-rule strike
112. Reporting “sick” (sick-in)
113. Strike by resignation/ Greva prin demisie
114. Limited strike/ Greva limitată
115. Selective strike/ Greva selectivă

Multi-Industry Strikes/ Grevele multi-industriale
116. Generalized strike/ Greve generalizate
117. General strike/ Greva generală

Combination of Strikes and Economic Closures
118. Hartal
119. Economic shutdown

THE METHODS OF POLITICAL NONCOOPERATION

Rejection of Authority
120. Withholding or withdrawal of allegiance
121. Refusal of public support
122. Literature and speeches advocating resistance

Citizens’ Noncooperation with Government
123. Boycott of legislative bodies
124. Boycott of elections
125. Boycott of government employment and positions
126. Boycott of government depts., agencies, and other bodies
127. Withdrawal from government educational institutions
128. Boycott of government-supported organizations
129. Refusal of assistance to enforcement agents
130. Removal of own signs and placemarks
131. Refusal to accept appointed officials
132. Refusal to dissolve existing institutions

Citizens’ Alternatives to Obedience
133. Reluctant and slow compliance
134. Nonobedience in absence of direct supervision
135. Popular nonobedience
136. Disguised disobedience
137. Refusal of an assemblage or meeting to disperse
138. Sitdown
139. Noncooperation with conscription and deportation
140. Hiding, escape, and false identities
141. Civil disobedience of “illegitimate” laws

Action by Government Personnel
142. Selective refusal of assistance by government aides
143. Blocking of lines of command and information
144. Stalling and obstruction
145. General administrative noncooperation
146. Judicial noncooperation
147. Deliberate inefficiency and selective noncooperation by enforcement agents
148. Mutiny

Domestic Governmental Action
149. Quasi-legal evasions and delays
150. Noncooperation by constituent governmental units

International Governmental Action
151. Changes in diplomatic and other representations
152. Delay and cancellation of diplomatic events
153. Withholding of diplomatic recognition
154. Severance of diplomatic relations
155. Withdrawal from international organizations
156. Refusal of membership in international bodies
157. Expulsion from international organizations

THE METHODS OF NONVIOLENT INTERVENTION

Psychological Intervention
158. Self-exposure to the elements
159. The fast
a) Fast of moral pressure
b) Hunger strike
c) Satyagrahic fast
160. Reverse trial
161. Nonviolent harassment

Physical Intervention
162. Sit-in
163. Stand-in
164. Ride-in
165. Wade-in
166. Mill-in
167. Pray-in
168. Nonviolent raids
169. Nonviolent air raids
170. Nonviolent invasion
171. Nonviolent interjection
172. Nonviolent obstruction
173. Nonviolent occupation

Social Intervention
174. Establishing new social patterns
175. Overloading of facilities
176. Stall-in
177. Speak-in
178. Guerrilla theater
179. Alternative social institutions
180. Alternative communication system

Economic Intervention
181. Reverse strike
182. Stay-in strike
183. Nonviolent land seizure
184. Defiance of blockades
185. Politically motivated counterfeiting
186. Preclusive purchasing
187. Seizure of assets
188. Dumping
189. Selective patronage
190. Alternative markets
191. Alternative transportation systems
192. Alternative economic institutions

Political Intervention
193. Overloading of administrative systems
194. Disclosing identities of secret agents
195. Seeking imprisonment
196. Civil disobedience of “neutral” laws
197. Work-on without collaboration
198. Dual sovereignty and parallel government

Source: Gene Sharp, The Politics of Nonviolent Action, Vol. 2: The Methods of Nonviolent Action (Boston: Porter Sargent Publishers, 1973).

http://www.aeinstein.org/organizations/org/198_methods.pdf

Se mai pot vedea și:

http://www.fragmentsweb.org/TXT2/p_srevtx.html

http://www.aeinstein.org/lectures_papers/OXFORD_PNVA.pdf

http://books.google.ro/books/about/The_politics_of_nonviolent_action.html?id=gA0XAAAAIAAJ&redir_esc=y

(text ;i link-uri preluate de la adresa  http://nastase.wordpress.com/2012/01/28/cine-nu-e-gata-il-iau-cu-lopata/)

Published in: on 29 Ianuarie 2012 at 11:06 am  Comments (3)  
Tags: , , , , , , ,

Sagezza: Noam CHOMSKY: Cele zece operaţii pe creier deschis

Lingvistul nord-american, Noam Chomsky, a concretizat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, cele zece manipulări generale pe care se bazează democraţia occidentală şi pe care el le numeşte strategii ale diversiunii. Ele sunt concepute pentru a dezorienta şi a deturna atenţia mulţimi americane de la manevrele claselor politice şi financiare dar sunt, de fapt, diversiuni cu aplicaţie mondială. Procedura de bază este preluată de la prestidigitatori, care îşi pun în practică numerele de iluzionism canalizând atenţia publicului în direcţii false. Iată cele zece reţete:

1. Să distragi permanent aten­ţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte mi­no­re, dar cu mare impact emo­ţio­nal. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate.

2. Să creezi probleme grave, care angajează masiv opinia pu­blică şi tot tu să vii cu soluţii. Un exemplu: să favorizezi violenţa urbană şi apoi să vii tot tu cu gu­ver­narea providenţială care sal­vea­ză naţiunea în temeiul legilor re­presive cerute de popor, cu pre­ţul limitării libertăţilor democratice.

3. Să aplici toate mă­su­rile dure treptat. Ceea ce ar duce la miş­cări populare, dacă se aplică într-un singur pachet, devine dintr-odată suportabil dacă e livrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.

4. Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.

5. Să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un tip de gândire care nu face legătura dintre cauze şi efecte.

6. Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manevrat.

7. Să ţii poporul în ignoranţă şi în satisfacţii ieftine, dar multe. Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ide­al de a tâmpi lumea şi a o controla.

8. Să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc pu­bli­­cul şi îl ţin legat de emisiuni şi se­ria­le vulgare, ce trag inteligenţa în jos.

9. Să stimulezi sentimentul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Persoanele care nu mai au impulsul de a se revolta, devin turmă şi sunt uşor de controlat.

10. Să apelezi la toate cuceri­rile ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp, să discreditezi aceste cunoştinţe prin mass-media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare.

text primit via e-mail

Published in: on 16 Ianuarie 2012 at 3:44 pm  Comments (1)  
Tags: , , , ,

Ruediger KLEIN: Open Letter to the European Commission on Socio-economic Sciences and Humanities research in the new FP, 2014-2020

Dear colleagues,

 

With this message we would like to invite you to sign an Open Letter addressed to the European Commissioner for Research and Innovation, which highlights some of the vital insights that Socio-economic Sciences and Humanities (SSH) can contribute to addressing Europe’s and the world’s Grand Societal Challenges. If you agree, that a substantial and independent SSH-centered research programme should be included in all future European Framework Programmes, kindly sign the Open Letter online: http://www.eash.eu/openletter2011/.

Kindly circulate this invitation to sign the letter also across your institutions, as well as through your networks, projects and subject associations.

First results of this initiative to strengthen the SSH-component in “Horizon 2020” were presented to Commissioner Geoghegan-Quinn on 10 November 2011. During a ½ day symposium on the role of SSH in “Horizon 2020” in London, the Commissioner expressed her appreciation for the mobilisation of the community towards strengthening the SSH domain in the new programme and acknowledged the need for such a strong SSH component ( http://www.allea.org/Content/ALLEA/SSH/Speech-Commissioner-09-11-11.pdf ).

A proposal has now been submitted in this sense. In view of legislative decisions to be taken soon on the next 80-Billion-worth EU Framework Programme Horizon 2020 (2014-2020), the letter stresses the necessity for a varied and strong research programme in the Socio-economic Sciences and Humanities (SSH). It would be tantamount to undermining the EU strategy to develop innovative, inclusive and sustainable societies, were there insufficient funding in Horizon 2020 for research areas such as cultural change, demography, education, the economy and globalisation, identity politics and social cohesion, poverty relief and global governance and many others.

Following this successful earlier exchanges, we shall now interact with lawmakers in the European Parliament and national political authorities. For we must bear in mind that in the past the SSH-related Framework Programme component has been, time and again, in danger of being eliminated at the end of negotiations between national governments, the European Parliament and the Commission; also, the size of the budget accessible for SSH-researchers is as yet far from being secured. It would therefore be useful to collect further support from a large cross-section of the SSH- and SSH-related research communities. After 20 November we did a first analysis of the signatures received and we shall eventually publicise the results obtained that far. We noticed that different research communities are represented in very different proportions.

The Open Letter initiative has grown out of deliberations among a number of European umbrella organisations in the area of SSH, and seeks to bring to the attention of the European Commission and national governments the concerns of the largest research community in Europe. For more information see: http://www.eash.eu/openletter2011/

 Thank you in advance for supporting this initiative. Do not hesitate to contact us if you have any questions: openletter2011@eash.eu

On behalf of the Inter-agency Task Group on SSH in Europe (ALLEA – ALL European Academies; ESF – European Science Foundation: Standing Committees for the Humanities and Social Sciences; ECHIC – European Consortium of Humanities Institutes and Centres; Net4Society – Network of SSH National Contact Points), with endorsements from the SSH ERA-Nets and others

 

Dr. Ruediger Klein

Executive Director

European Federation of National Academies of Sciences and Humanities (ALLEA)

P.O.Box 19121, 1010GC Amsterdam

c/o KNAW, Kloveniersburgwal 29, 1010JV Amsterdam

The Netherlands

Email: ruediger.klein@allea.org

Published in: on 2 Decembrie 2011 at 9:06 am  Lasă un comentariu  
Tags: , , ,

HIGIENA CONVIEȚUIRII: Câteva reguli de comportare publică pentru români

O vreme mi-am spus că e o fatalitate, că am fost sub ocupație atâta amar de istorie, că venim din sate izolate și că de vină este întreținerea de la guvern, cu deplină luciditate (nici măcar vinovată), a subnutriției școlii (aproape niciodată visatul procent de 6% pentru educație)…

De la un timp mi-am mai zis însă că, totuși, acestea și multe altele nu ajung pentru a justifica tăcerea unui profesor. Pisălog, poate, nesuferit, profesorul e profesor în măsura în care îi învață pe alții…

Deci:

1. A te opri în fața intrărilor publice, tu și prietenii tăi, a bloca circulația în capătul unei scări rulante, într-un intrând de pasaj subteran sau în fața începutului unei trecători înguste ce leagă două străzi nu este o chestiune șic, de spontaneitate. Fără excepție, atitudinea de care vorbesc arată nepăsare față de dreptul celorlalți de a accede la spațiul pe care tu și simpaticii tăi companioni îl blocați.

2. A te strecura pe trotuar pe stânga, stânjenind sau blocând înaintarea celor ce vin din față pentru că ai impresia că poți merge mai lejer (ori din alte motive) nu are nimic de a face cu moda, cu nonconformismul sau cu iconoclasmul juvenil, ci este o pură încălcare a regulilor elementare ale conviețuirii și, din nou, un mod de a spune: sunt rudimentar și needucat.

3. Când intri într-un local public, dacă nu este vară și ușa de la intrare a fost anume dată de perete, pentru a permite aerului să vină nestingherit în interior, închide ușa după tine, nu intra precum sub poala pădurii, fără să miști un deget. De ce? Pentru că s-ar putea că temperatura și zgomotul de afară să îi stânjenească pe cei dinăuntru. Și pentru că, nefăcând asta, subînțelegi ceva de genul: „Sunt născut pe maidan și mă comport ca atare”.

Published in: on 21 Noiembrie 2011 at 9:44 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

Semneaza petitia: „ALARMĂ: Inegalitate flagrantă în criteriile de evaluare ale Ministerului Educației – UEFISCDI! Cercetătorii din domeniile umaniste și sociale protestează”

Bună ziua

Domeniile umaniste și sociale sunt constant dezavantajate în fața științelor exacte. În cadrul concursului Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie (finanțator UEFISCDI – Ministerul Educației), standardele minime de eligibilitate defavorizează până la anihilare cercetarea umanistă și socială. Solicităm înghețarea concursului până la soluționarea inegalităților de șanse.

Petiția încărcata online este un prim și foarte necesar semnal de alarmă. Va fi urmat și de altele, în ceea ce ne dorim să fie un val de coalizare și opinie în zona științelor umaniste și sociale. Documentul „Alarmă” este format dintr-un manifest, urmat de un studiu al standardelor de eligibilitate care demonstrează inegalitățile, neconcordanțele și lipsa dialogului în alcătuirea lor:

http://www.petitieonline.ro/petitie/alarma_inegalitate_flagranta_in_criteriile_de_evaluare_ale_ministerului_educatiei_uefiscdi_cercetatorii_din_domeniile_umaniste_si_sociale_protesteaza_-p36168052.html

Vă mulțumim pentru semnături, sprijin și difuzarea mai departe a petiției.

Numai bine,

Simona Dumitriu

 

Transcriu mai jos punctul al treilea din documentul intitulat SCURT STUDIU COMPARATIV AL CRITERIILOR MINIME DE ELIGIBILITATE, unde se evidențiază rușinoasa estimare oficială a prestației științifice din domeniul umanisticii (deci a părții de concepție și viziune a culturii unei națiuni):  

 
3. Stiintele umaniste

Ajungem la al treilea – si pentru noi cel mai important – capitol al prezentului studiu:

„Pentru stiintele umaniste (conform Anexei 4)
Pentru directorul de proiect si expertii evaluatori: Acumularea a minim 400 de puncte din lucrari publicate in perioada 2001 – 2010, din urmatoarele categorii:
1. Publicarea la edituri din afara Romaniei si a Republicii Moldova, in limbi de circulatie internationala (conform Anexei 5), a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare2): 100 puncte pentru fiecare lucrare.
2. Publicarea la edituri din Romania sau Republica Moldova a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare). Se iau in considerare cel mult 12 lucrari de acest tip: 20 puncte pe lucrare.
3. Studii publicate in reviste indexate in Arts & Humanities Citation Index sau incluse in European Reference Index for the Humanities (ERIH), categoriile A (INT1) si B (INT2) (www.esf.org/research-areas/humanities/erih-european-reference-index-for-the-humanities.html), sau capitole in volume colective editate in limbi de circulatie internationala, sau editarea de volume colective in limbi de circulatie internationala. Volumele colective trebuie sa se regaseasca in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, identificabile prin catalogul mondial WorldCat: 10 puncte pentru fiecare studiu, capitol sau volum editat.
Pentru categoriile 1 si 2: Vor fi luate in considerare numai lucrarile disponibile in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, indexate in catalogul Worldcat (www.worldcat.org).”
(citat din PCCE Standarde Minimale de Eligibilitate)

Interpretarea grilei: in loc de carti, sunt solicitate lucrari de referinta pentru stiintele umaniste – publicate la o editura din afara Romaniei si Republicii Moldova. Nu mai este mentionata explicit ca acceptata calitatea de co-autor. O putem intui ca fiind in mod implicit necesara in cazul dictionarelor/enciclopediilor. Ne intrebam cum se poate declina subcategoria “editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare” la diferitele subdomenii ale stiintelor umaniste.

Reamintim si in cazul domeniilor umaniste inegalitatea cantitativa in conditii de punctaj maxim: contra unui singur articol in cazul stiintelor exacte, autorii si cercetatorii din aria umanioarelor sunt obigati sa „ridice la fileu” nu mai putin de 4 lucrari de referinta publicate in strainatate! Disproportie nu doar evidenta, dar si jignitoare, avand in vedere ca 4 lucrari de referinta publicate in strainatate sunt rezultatul unei intregi vieti intelectuale (si sunt de obicei insotite de alte numeroase lucrari publicate in tara)!

Atat pentru domeniile umaniste, cat si pentru stiintele sociale, o conditie a eligibilitatii fiecarui volum in parte este prezenta lui in cel putin 12 biblioteci din strainatate (prezenta care se verifica prin accesarea bazei http://www.worldcat.org).
In conditiile in care editurile romanesti nu trimit carti in bibliotecile din afara Romaniei decat in foarte rare cazuri, nenumarate volume extrem de relevante pentru cultura romaneasca pur si simplu nu pot fi luate in calcul.

O lucrare de referinta publicata la una din cele mai bune edituri din Romania valoreaza, in lumina prezentei grile de calcul, mai putin decat un capitol de carte din zona stiintelor sociale , mai putin decat un articol minim indexat ISI din aria stiintelor exacte/ale naturii etc.; o lucrare de referinta publicata la o editura ca Humanitas sau Polirom, de pilda, valoreaza cat o treime dintr-o carte din stiintele sociale si doar a cincea parte din punctajul care s-ar oferi unei carti de acelasi fel (implicand acelasi efort, proces de cercetare, raspundere stiintifica) publicate in strainatate. Fireste, nu uitam de aberatia conform careia versiunii traduse publicate in strainatate i se acorda 100 de puncte, iar aceleiasi carti publicate in Romania i se acorda 20 de puncte! Aceste disproportii ne fac sa banuim dispretul autorilor criteriilor eliminatorii pentru insasi calitatea, continutul si chiar sensul cercetarii in sine!

Continuand analiza, la punctul 3 aflam ca unui cercetator din aria stiintelor umaniste nu i se acorda niciun punctaj special pentru atat de importanta indexare ISI; chiar daca ar avea articole incluse in publicatii indexate, ele ar valora doar 10 puncte. Acelasi punctaj este acordat unui capitol de carte sau editarii unor volume colective.
Atragem atentia din nou, 10 puncte este un punctaj total defavorizant, cu care un cercetator din stiintele umaniste ar avea nevoie de o cantitate de publicatii de aproximativ 2.5 ori mai mare prin comparatie cu numarul maxim de articole indexate ISI necesare in cazul stiintelor exacte.
Munca depusa pentru a scrie un capitol dintr-un volum colectiv, ori o lucrare publicata la o editura competitiva din Romania nu este cu nimic mai prejos, este cel putin egala cu munca depusa pentru a cerceta si apoi a scrie un articol intr-o revista indexata ISI. Calitatea cercetarii este aceeasi.

In concluzie, chiar si la o sumara, dar atenta evaluare comparativa a criteriilor de eligibilitate aferente celor trei ramuri ale cercetarii, reies inegalitati si probleme de interpretare pe care le consideram cel putin discutabile si care fac inoperante standardele de eligibilitate in versiunea lor actuala.

Anchetă: SCRIITORII ÎNTRE EI (propunere zălăuană)

De când e lumea lume şi scriitorii scriitori, au existat şi, evident, nu se vor stinge niciodată, duşmănii… literare, deşi, după umila noastră părere, termenul de „literar” n-ar trebui să intre într-un asemenea context semantic. Şi, tot după opinia noastră, duşmăniile respective ţin mai mult (sau exclusiv?) de latura umană, iar nu de cea literară, se referă adică la ura/antipatia/ranchiuna/invidia/resentimentele manifestate faţă de un om, şi nu faţă de opera acestuia, asupra căreia, totuşi, în final, se vor răsfrânge. Se vede treaba că ştia el, conu’ Mihalache Kogălniceanu, ceva când (îşi/ne) propunea să criticăm cartea, iar nu persoana!!

Curioşi a afla (dar convinşi că nu le vom stârpi) de unde pornesc asemenea sentimente faţă de confraţi (luaţi în totalitatea lor sau la bucată), am rugat câte un reprezentat al celor trei mari provincii istorice – Transilvania, Muntenia şi Moldova – să formuleze o întrebare pe care să o adresăm literaţilor – scriitori, critici, istorici literari, jurnalişti, universitari, comentatori ai fenomenului literar românesc.

De ce trei şi de ce venind din cele trei zone? Păi scenariul mioritic (la care ne tot raportăm, că se potriveşte ori ba!) nu implica trei ciobănei?! Atâta doar că, de data asta, cei trei nu pun la cale niciun plan criminal. Doar dacă, nu cumva, la final or să fie ei omorâţi – virtual, desigur – de cei intervievaţi! Căci, nu-i aşa, nu vom şterge noi resentimentele, nici măcar printr-o anchetă glumeaţă în formă, dar foarte serioasă în fond. Cel mult, vom declanşa… alte antipatii!

Luându-şi rolul, mai în glumă, mai în serios, fiecare a găsit cu cale să formuleze întrebarea în graiul local. Pentru culoare, pentru amuzament?! Noi nu vom şti-o, poate, niciodată! Aşadar:

 

De la Zalău, Carmen Ardelean: No, pă di ce să mâncă ăi de scriu întră ei?

Din Bucureşti, Rodica Lăzărescu: Da’ dă ce să mănâncă condeierii dă cur?

De la Focşani, Mircea Dinutz: Da` di şie, bre, sî manâncî  stihurgoşii întri dânşîî?

 

Cât despre răspunsuri, le aşteptăm în orice formă va găsi fiecare de cuviinţă să le îmbrace!

*

Stimați confrați mioritic organizați (pe temeiuri păstoresc-regionaliste, care va să zică),

Problema ridicată de domniile voastre, cu distincția neaoșismului și patos politic (când vine vorba de… kur!) vădește, cu adevărat, o aplecare către filosofare și tăiere de frunze la câini. Într-adevăr, grija domniilor voastre față de concordia scriitorimii impresionează până la lacrimi de krokodil. De ce nu se mai poate dormi în România? Ar fi, pasămite, zavistie între scriitori. Cu alte cuvinte, unii condeieri – poate mulți, poate puțini – și-au permis să iasă din pluton, părăsind încremenirea extatică și duioșia mieroasă față de semenii de vocație, stârnind zarvă în Paradis. Ceea ce se înțelege din mirarea domniilor voastre este că normalitatea ar fi opusul acestei situații, că trăim o situație de acută criză în relațiile profesionale și interpersonale ale breslei etc.

Așa să fie? Nici vorbă, o știți, pesemne, destul de bine: arta presupune adresabilitate sufletească, pasionalitate, emotivitate, empatie și altele asemenea. Or, în aceste condiții, amprenta individuală particularizează marcat, stabilind diferențe, dihotomii, contrarietăți, alertând vanitățile, orgoliile, paranoia sau numai vigilența etică și estetică ori civică. E în firea celui care scrie să facă, la nevoie pe prostul – nu altfel procedau, prin eroii lor, unii precum Hasek și Ilf și Petrov, nu-i așa? -, important este însă să nu și devenim astfel. Deși, mai știi? Dacă analfabetizarea continuă în țara noastră la calitatea ei actuală, chiar și în rândul absolvenților diverselor cicluri de învățământ, poate că va deveni singura convenție comunicațională viabilă… (Greu, deh, de deosebit zgarda, avangarda și ariergarda, nu știi niciodată cum se vor așeza lucrurile.)

Altminteri, de-ar fi să vă iau măcar o clipă în serios întrebarea, mai multe unghiuri și răspunsuri mi s-ar înfățișa, aproape simultan; toate valabile (sau nu). 1. De aia (profund și românește!). 2. De ce nu? (Inteligent și național, din nou.). 3. Pupincurismul curent solicită și reacții contrare, pentru mai mult echilibru (răspuns ponderat). 4. Știți ce-a zis Dabija?… (abordare curtenitoare). 5. Judecați cu mintea „căldiceilor” biblici (răspunsul teologului hâtru). 5. Din… virilitate (după vizita la sexolog). 6. Pentru încălecarea adversarului (perspectiva descălecătorului). 7. Din invidie și ură (răspunsul lui Pleșu & Liiceanu). 8. Din frustrare (vorbește Volo Tismăneanu). 9. Din plictis (mormăiala lui Cioran). 10. Divide et impera (vorba securistului de serviciu). 10. MAI BINE EU DECÂT EL (abordare sportivului, în virtutea spiritului de competiție). 11. Ca să se mire… cine întreabă (abordarea clișeistică). 12. Pentru a testa libertatea de expresie (versiunea Mircea Toma și ActiveWatch). 13. Încă nici nu se ceartă de-adevăratelea, e o leșinătură în viața noastră literară… (războinicul nerăbdător). 14. Din cauza oiței turnătoare, veți vedea și voi trei curând la ce vă va duce (ecou din orizontul deal – vale).

Vă dați seama că șirul gurilor care se rostesc aici ar putea continua aproape la infinit, dar mă tem că, de la o vreme, rostirea se va rosti singură, rostuindu-se, fără grijă, prin noi și s-ar vedea atunci că filosoful Noica a descris, evocat, invocat și analizat segmențial, punctual, în eșantion, din Păltiniș doar trăncăneala incontinentă la care, cu voia dvs., vă livrați și dvs., din plin întrebând asemenea fleacuri încărcate de metafizica obielelor…

Asigurându-vă de simpatia pe care o datorăm stultiției, de oriunde ar veni înspre noi, provocându-ne să ne-o expunem pe a noastră, vă doresc numai bine!

Interviu: Ovidiu PECICAN: „Mă număr printre cei care speră”

Buna ziua,

            Sunt studentă la Jurnalism în Cluj – Napoca, anul III și aș avea o mare rugăminte. Am primit ca temă, la cursul susținut de d-na Elena Abrudan, un interviu tip portret asemănător celor de pe ultima pagină a publicației Adevărul de Seară. M-am gândit la d-voastră și v-aș ruga dacă îmi puteți acorda 5 minute să-mi răspundeți la aceste întrebări.

 Irina-Eliza Alexandru,anul III, Jurnalism, Cluj-Napoca

 

 Ce credeți despre societatea românească la momentul actual?

E liberă, diversă, măcinată de temeri și animată de speranță, e incapabilă să priceapă că dezastrul personal – atunci când survine – e în contrast violent cu cea mai bună poziționare pe care această societate a avut-o vreodată în istorie. Argumente, sub formă de interogații,  pentru ultima remarcă, aparent excesivă: când am mai făcut noi parte din clubul exclusivist al statelor occidentale, pe picior de egalitate (măcar în principiu, cu acestea? Când am mai fost partenerii alianței strategice cea mai puternică, având astfel asigurată, măcar pentru o vreme, securitatea națională? Și când am mai avut un parteneriat strategic cu hegemonul universal (presupunând că așa ceva ar mai fi existat vreodată)? La toate cele întrebări – cea referitoare la UE, cea care privește NATO și cea care evocă SUA – răspunsul este niciodată.

 Care credeți că sunt atuurile României pentru a trece peste această situație?

Sper că nu vorbiți serios. Sau presupuneați că vă voi răspunde în tonalitatea plângăcioasă a românului mediu? Nici pomeneală. Inconștiența și incapacitatea de a conduce a guvernanților momentani nu mă orbește în așa măsură încât să nu pricep beneficiile de ansamblu ale epocii noastre. Atuurile pentru a merge mai departe nu pot fi decât unele precum existența unui proiect coerent și performant, punerea lui consecventă și competent în act, urmărirea persuasivă și inventivă a țelurilor vizând atingerea unor niveluri de trai ameliorate pentru toți cetățenii României.

 Considerați că în România există discriminare?

Câtă vrei, nu numai printre minoritari. Dar mai ales față de romi, evrei, femei, copii și bătrâni. Intolerabil!

Ce vă place și ce nu vă place (în general)?

Îmi place să sper și să mă număr printre cei care speră. Îmi place să cred în sănătate, în educație, în cultură și în valorile morale. Nu îmi place abandonul, inconsecvența, prostia vândută ca marfă de calitate, supravegherea polițienească (nu vă faceți iluzii, ea continuă!), gelozia, josnicia.

            Vă mulțumesc mult!

Published in: on 4 Mai 2011 at 9:10 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , ,