ÎN PREGĂTIRE: Istorie și istoriografie în România comunistă

Proiectatul triptic de volume colective menite să analizeze evoluțiile scrisului istoric, ale istoricilor și ale istoriei înseși din 1918 încoace, din care anul trecut a apărut primul volum (România interbelică. Istorie și istoriografie), ajunge în aceste zile către stadiul pregătirii intrării în tipar. Anunțând intenția ca, după apariția în 2011 a acestui volum secund – România comunistă. Istorie și istoriografie -, anul viitor să aducă și al treilea volum (evident: România postcomunistă. Istorie și istoriografie), anunț de pe acum publicul interesat care sunt analizele pe care deja proiectul actual le cuprinde (O.P.).

Mariano Martín Rodríguez, Exiluri paralele: scriitorii spanioli și români alungați de război și destinele lor diverse

Amalia Lumei, Rememorări ezitante: Eliade postbelic despre interbelicul Eliade

 

Adrian Niță, Noica și istoria filosofiei

Ovidiu Pecican, Mihai Șora în opus magnum. Câteva reflecții diletante

 

Andi Mihalache, Putere, ideologie, epistemă: rescrierea trecutului şi reeducarea istoricilor în anii „democraţiei populare”

Gabriel Moisa, Istoriografie  și politică în România comunistă sau despre instrumentalizarea istoriei. Câteva studii de caz

Anca Stângaciu, Costin Murgescu, reper al intelectualității românești postbelice

Victor Neumann, Pompiliu Teodor: un întemeietor de școală

Ovidiu Pecican, Adrian Andrei Rusu. Tinerețea unui istoric actual în comunism

 

Dragoș Sdrobiș, Urbanizarea – între umor şi limbă de lemn (reflectarea urbanizării din perioada comunistă în caricaturile revistei Urzica)

Gelu Teampău, Banda desenată istorică din România în perioada comunistă

Raluca Rus, (titlu rezervat)

Cărțile mele (33): ROMÂNIA ÎN UE. TREI ANI DE LA ADERARE

 ROMÂNIA ÎN UE. TREI ANI DE LA ADERARE

volum colectiv de studii de europenistică

coordonatori: Ovidiu Pecican și Sergiu Gherghina

Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2010

coperta: Alexandru Pecican

 

 

CUPRINS

1. Flore Pop: Vocația europeană a României

2. Irina Angelescu: Evitându-le pe Scila și Caribda: Imigraţia în România în perspectiva integrării europene

3. Stefano Braghiroli: România și Italia: Povestea unei logodne lipsită de dragoste, dar de convenienţă reciprocă

4. Maria Floarea Pop: Demonizați, dar necesari. Problematici ale prezenţei românilor in Italia

5. Simon Riesche: De la Dracula la Dacia. Percepţia Germaniei asupra României la trei ani de la aderarea celei din urmă la Uniunea Europeană

6. Laura Panait: 2007,  România  pe  scena  culturii  europene  și  culisele  cu  măști  de  actori…  culturali

7. Dana Altman: Poneiul roz: Eseu despre Libertatea de expresie

8. Raluca Rus: Atitudinea României și a Uniunii europene față de Orientul Mijlociu

9. Carmen Lazăr: Jurisprudență a  instanțelor  române  în  materia  dreptului  comunitar  și  jurisprudență  a  instanțelor  comunitare  privind  cetățeni  români 

10. Anca Stângaciu: Iniţiative ale Uniunii Europene în România în perioada post-aderare

11. Ion Copoeru: Europa şi ideea transformării practicilor profesionale în România ultimilor ani

12. Victor Papp: Reflecții privind reorganizarea administrativ-teritorială: Are România nevoie de o reformă?!

13. George Jiglău: Europeni cu dinți de lapte. România la trei ani de la aderarea la UE

14. Ovidiu Pecican: Limitele Europei

Cărțile mele (32): ROMÂNIA INTERBELICĂ. ISTORIE ȘI ISTORIOGRAFIE

 ROMÂNIA INTERBELICĂ. ISTORIE ȘI ISTORIOGRAFIE

volum colectiv de studii istorice

coordonator: Ovidiu Pecican

Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2010

coperta: Alexandru Pecican

 

 

CUPRINS

Prefaţă

Cătălina Mihalache, O lecţie de istorie în perioada interbelică: 1 decembrie 1918

Amalia Lumei, Masculinitate interbelică. Aproximări preliminare şi fragmentare

Lucian Nastasă, Universitarii literari” – fiinţe sentimentale

Andi Mihalache, Metaforă şi monumentalitate în proza de călătorie a lui Nicolae Iorga

Sergiu Gherghina, Mihail Chiru, Cât de departe era România interbelică de democraţie? Un exemplu de manipulare a procedurilor electorale

Mihai Chioveanu, Istoricii şi politica în România interbelică

Tudor Sălăgean, Cultură, politică şi francmasonerie în România interbelică. Istoria francmasoneriei româneşti în viziunea filologului ieşean Giorge Pascu (1936)

Mirela Ioana Lazăr, Aspecte ale fascismului românesc şi spaniol. Două portrete în oglindă: Zelea Codreanu şi Primo de Rivera

Amalia Lumei, “Năismul” lui Nae Ionescu: ortodoxism răsăritean şi seducţie occidentală

Ovidiu Pecican, Fantasme cruciate. Izvoare medievale occidentale ale legionarismului

Raluca Rus, Moshe Carmilly-Weinberger şi „drumul vieţii”

Mariano Martín Rodríguez, Istoria ficţională faţă în faţă cu absurdul istoriei: Trifoiul cu patru foi (1934), de Eugene Ionesco, în contextul său

Anca Stângaciu, Contribuţia capitalului italian în economia românească interbelică văzută din perspectiva istoriografiei române şi italiene

Ovidiu Pecican, Identitate şi strategii: istorici transilvăneni interbelici (1918 – 1945)

Gabriel Moisa, Repere privind istoriogafia bihoreană în perioada interbelică şi în anii celui de-al doilea război mondial

Andreea Mârza, Iacob Mârza, Istorie şi naţiune la Zenovie Pâclişanu (1886-1957): a treia etapă a discursului (deceniile 5-6)

Victor Neumann, Istoriografia română şi reforma curriculei universitare