Roșia Montană: M A N I F E S T. Scrisoare deschisă a studenților Facultății de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj

Primesc de la colegul meu, conf. dr. Radu BARNA, următorul text spre difuzare:

 

către profesorii şi părinţii noştri (actori economici, politici şi sociali)

către autorităţile locale, naţionale şi europene

 

pentru promovarea unei dezvoltări durabile în spaţiul nostru de viaţă, la

Roşia-Montană

 

Noi, studenţi ai Facultăţii de Studii Europene din UBB Cluj, în urma aplicaţiei practice de studiu la Roşia-Montană din 14 Octombrie 2011, am constatat că:

–          Informarea publicului/publică cu privire la proiectul RMGC este defectuoasă şi distorsionată;

–          Valoarea patrimoniului (construit şi minier) şi valoarea resurselor (naturale, umane, culturale şi economice) depăşeşte cu mult eventualele venituri din mineritul cu cianuri;

–          Potenţialul turistic este neglijat şi descurajat; prin declararea zonei ca fiind zonă industrială minieră, orice altă investiţie este împiedicată;

–          Zona întruneşte mai multe criterii decât e nevoie pentru a intra în patrimoniul UNESCO;

–          S-a creat o situaţie conflictuală între interesul privat şi cel general; statul român luând partea celui privat în detrimentul nostru, al oamenilor;

–          Degradarea peisajului şi ecosistemului prin exploatarea la suprafaţă;

–          Proiectul RMGC reprezintă un dezastru economic, fiindcă numai costurile calculabile ar fi de aproximativ 5 ori mai mari decât beneficiile estimate;

–          Există numeroase costuri ce nu pot fi calculate şi ca urmare nu sunt luate în calcul (Ex: 1.581.760 t. substanţe periculoase, din care cianură: 192.000 t.)

–          Proiectul RMGC reprezintă un dezastru ecologic pe toată suprafaţa bazinului hidrografic Someş-Mureş-Tisa;

–          Limitează posibilitaţile de evoluţie şi dezvoltare a generaţiilor viitoare, în toată ţara, datorită socializării costurilor, pe care noi studenţii de azi le vom plăti toată viaţa;

–          Munţii sunt parte a spaţiului nostru vital (apă, aer curat, etc).

Luând la cunoştinţă proiectul noii legi a minelor, care practic ne alienează dreptul la proprietate, conştientizând că proiectul noii legi a adunărilor publice lezează dreptul nostru la libera exprimare,

remarcând că autorităţile manifestă prea puţină transparenţă şi nu respectă mandatul cu care au fost împuternicite şi de noi, tinerii,

observând numărul mare al contractelor de interes public care sunt secrete,

reiterând că scopul societăţii este dezvoltarea durabilă şi democratică

SOLICITĂM

profesorilor şi părinţilor noştri (actori economici, politici şi sociali)

autorităţilor locale, naţionale şi europene:

–          Susţinerea şi NU descurajarea societăţii civile, care încearcă să ne informeze asupra adevăratelor dimensiuni create de proiectul RMGC;

–          Susţinerea şi NU descurajarea societăţii civile, care încearcă să ne informeze asupra adevăratelor acţiuni ale reprezentanţilor noştri politici;

–          Orientarea atenţiei autorităţilor către interesul general şi nu cel privat; şi implicit combaterea corupţiei;

–          Încurajarea altor forme de dezvoltare şi de minerit, care să răspundă cerinţelor dezvoltării durabile;

–          Abandonarea şi condamnarea proiectului noii legi a minelor;

–          Abandonarea şi condamnarea proiectului noii legi a adunărilor publice;

–          Din PUG-ul si PUZ-ul comunei Roşia-Montană să fie eliminată declararea zonei industriale miniere pentru ca alte investiţii să poată fi realizate;

–          Desecretizarea contractelor care privesc populaţia (în cazul acestui proiect, licenţa 47 şi anexele);

–          Protejarea munţilor şi a patrimoniului existent prin oprirea proiectului RMGC.

1. Neagoe Delia
2. Carahatova Irina
3. Oltean Simona-Elena
4. Rusu Alexandra
5. Dobrean Larisa
6. Haman Valeria
7. Felderean Anamaria Loredana
8. Laura Stan
9. Andreea Rusu
10. Laura Lungu
11. Bágyi Attila
12. Bălănean Andrei
13. Berdie Adeline
14. Pădurean Andrei
15. Fogorasi Otilia
16. Roşca Anamaria
17. Teleky Zsolt
18. Christian Florin
19. Radu Barna
20. Anne Schlömer
21. Figan Dragoş-Nicolae
22. Kellner Adrian Ionuţ

Colegiul Academic al Universității Babeș-Bolyai: Lansare de carte:

 Universitatea Babeș-Bolyai,

Institutul de Cercetări Europene,

Presa Universitară Clujeană,

Editura Polirom

 

lansează volumele:

 

CHINA ÎN ASCENSIUNE

studii de diverși autori editate de Ana PANTEA

prezentare: Andrei MARGA, Feng SHAOZHOENG și Pompei COCEAN

 

și

 

seria de autor Marta PETREU

integrala poeziilor: APOCALIPSA DUPĂ MARTA

romanul: ACASĂ, PE CÂMPIA ARMAGHEDONULUI

și

monografia de istoria ideilor

CIORAN SAU UN TRECUT DEOCHEAT

prezintă Ovidiu PECICAN

 

Lansarea are loc în curtea Colegiului Academic al UBB,

joi, 21 aprilie 2011, orele 12.30

APEL PENTRU SOLIDARITATE ŞI ACŢIUNE ÎMPOTRIVA PROIECTULUI PRIMĂRIEI CLUJENE: „LOCUINŢE SOCIALE” ÎN PATA RÂT

Cluj, 10.01.2011.

 Semnatarii acestui APEL se alătură demersurilor organizaţiilor civice pentru drepturile omului începute din martie 2010, atunci când au devenit publice Hotărârile Consiliului Local privind mutarea familiilor de romi din zona Cantonului, Coastei şi Pata Rât în apropierea rămpii de gunoi a Clujului (Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010, Hotărârile nr. 127 din 30.03.2010, nr. 197 din 11.05.2010). Aceste demersuri au inclus petiţii adresate autorităţile publice locale şi centrale, precum şi organizarea unei mese rotunde (şi) cu participarea reprezentanţilor primăriei municipiului nostru ( ; http://www.causes.com/causes/471269>; sau documentul „Referatul de constatare cu privire la situaţia locuirii a comunităţilor de romi din zona Pata Rât” depus la Primăria şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi Preşedinţia României; sau Comunicatul din 21.12.2010,).

Scopul principal al demersurile noastre a fost şi rămâne oprirea proiectului primăriei de a muta familii de romi evacuate din alte părţi ale oraşului în aşa-numitele „locuinţe sociale” din zona Pata Rât. Toată lumea trebuie să recunoască faptul că aceasta este o măsură administrativă prin care nu se soluţionează problemele social-economice ale unor familii de romi nevoiaşe, ci le agravează datorită mutării/ evacuării lor într-o zonă izolată la marginea oraşului. Am repetat de nenumărate ori: crearea unei astfel de zone rezidenţiale în apropierea unor deşeuri toxice înseamnă ghetoizare, înseamnă stigmatizarea comunităţilor care ar urma să trăiască acolo drept „ţigănie”, periclitează sănătatea oamenilor şi incluziunea lor socială şi pune sub semnul întrebării credibilitatea politicii de integrare asumate de guvernul României. Cu ocazia mai multor emisiuni ale programului TVR Cluj „Transilvania Policromă”, am arătat: fără o strategie pe termen scurt, mediu şi lung privind pachetul de probleme locuire-locuri de muncă-acces la şcoală-sănătate, primăria se aventurează în experimente periculoase. Şi de fiecare dată am revendicat încheierea unui Protocol de colaborare între primărie şi organizaţii civice, pe baza căreia să se identifice soluţii care să evite segregarea rezidenţială şi să asigure dreptul la locuire adecvată, fiind în conformitate cu legislaţia internaţională cu privire la o locuinţă decentă, precum şi cu reglementările internaţionale şi naţionale privind obligativitatea menţinerii unei distanţe sigure între o zonă rezidenţială şi o sursă de poluare.

Dacă până pe 14-17 decembrie 2010 demersurile noastre păreau în ochii unora nişte problematizări exagerate (nefiind luate, de fapt, în considerare) şi primăria liniştea opinia publică afirmând că lucrurile sunt în ordine (şi că ea face un gest umanitar faţă de romi mutându-i din barăci ilegale în case contractate, cu geamuri de termopan), evenimentele din acele zile au demascat ilegalitatea şi manipulările practicate de autorităţile locale în raport cu această chestiune. Procedurile de evacuare a oamenilor de pe strada Coastei din casele lor fără a fi anunţaţi despre acest lucru din timp; demolarea rapidă a acestor case fără ordin judecătoresc şi/sau hotărâre (publică) a Consiliului local şi fără nicio despăgubire; şi mutarea lor în „locuinţele sociale”, finalizate şi predate în grabă chiar în acele zile, denunţă mai multe lucruri:

 – chiar dacă de-a lungul a două decenii (inclusiv în decembrie 2010) primăria a încasat chiria de la aceşti locatari, din 2009 nu le-a mai prelungit contractele (luându-le, deci, bani pe ceva ce nu avea temei legal, ea însăşi aflându-se, astfel, în ilegalitate);

 – în cazul copiilor care împlineau 14 ani şi erau obligaţi să-şi facă acte de identitate, în ultima vreme primăria le-a făcut aceste acte pe adresele de pe Coastei în măsura în care părintele renunţa la actul său de pe această adresă şi accepta să primească un „buletin provizoriu”, fără domiciliu (negocierea era, desigur, tacită şi nu avea consecințe legale);

– chiar dacă pe vremuri le-au fost repartizate acolo locuinţe de la locul de muncă (cum s-a întâmplat înainte de 1990) sau de la stat, de o vreme încoace oamenii s-au acomodat să trăiască cu zvonurile privind posibila lor mutare (hărţuirea lor prin aceste zvonuri şi ţinerea lor în stare de nesiguranţă au degradat starea psihică şi fizică a multora, dar neadeverirea lor timp de 20 de ani i-a făcut să spere că ele până la urmă nu se vor împlini);

 – mulţi dintre locuitorii de pe strada Coastei şi-au depus în mod repetat dosare pentru locuinţe sociale distribuite pe baza unor criterii (cum ar fi studiile superioare) pe care ei nu le puteau satisface (aceasta fiind o manifestare a discriminării directe, dar şi indirecte, în măsura în care printre cei care se auto-identifică drept romi foarte puţini au studii superioare);

 – celor care erau cu chiria şi utilităţile plătite la zi nu le venea să creadă că, după o viaţă marcată de dorinţa de „integrare în societate” (cu locuri de muncă şi cu copiii la şcoală), or să ajungă să fie alungaţi în afara societăţii, pe rampa de gunoi (lucru care s-a întâmplat prin mutarea lor forţată în modularele din Pata Rât); acest act sfidează în mod grav politicile de integrare asumate de guvern, ba merg împotriva lor: nu îi integrează pe cei marginali, ci îi dez-integrează pe cei integraţi şi îi împinge în marginalitate;

– în loc să fie notificate despre evacuare, mutare sau chiar despre locaţia în care urmau să fie duşi, pe 15 decembrie, familiile în cauză au primit o înştiinţare prin care li se impunea ca a doua zi să depună o cerere pentru o locuinţă socială la primărie; mulţi dintre cei vizaţi (chiar dacă toţi au fost definiţi aşa în înştiinţarea cu pricina) nu erau „fără adăpost” şi nici nu aveau de unde să ştie unde şi cum vor fi locuinţele cerute de ei „de bună voie”;

– pe lângă înştiinţarea în scris toţi au fost intimidaţi verbal prin ameninţarea că dacă nu fac acest lucru cu siguranţă vor rămâne fără adăpost, căci casele de pe Coastei se vor demola;

– cei care nu avea contracte (stând în căsuţe sau barăci improvizate) se bucurau poate de propunerea de a se muta într-o locuinţă cu contract, oriunde ar fi fost ea, dar cei care aveau contract pe Coastei sperau să primească ceva mai bun sau ceva asemănător; primăria însă i-a luat pe toţi într-un singur val, lucru care denotă că nu avea deloc de gând să analizeze şi să soluţioneze cazurile în particularităţile lor, ci urmărea cu orice preţ să elibereze întreg terenul de pe Coastei cu scopuri financiare precise, dar ne-explicitate, desigur;

– în dimineaţa zilei evacuării din casele vechi, după ce li s-au tăiat utilităţile, contractele pe casele noi încă nu erau gata; timp de mai multe ore, cu reprezenţii primăriei, jandarmii şi mascaţii în jurul lor, după ce a devenit clar că nu pot să rămână acolo, oamenii aşteptau să vadă aceste contracte din care trebuia să reiasă locaţia nouă unde vor fi fost mutaţi şi repartizarea lor; această perioadă de aşteptare, precum şi modul aleator în care au fost împărţiți în apartamentele din modulare denotă faptul că, până în ultima clipă (când buldozerele erau deja la faţa locului), primăria nu avea nici o strategie clară cu privire la repartizarea familiilor (avea în schimb o evidenţă nominală a persoanelor, lucru care reflectă încă o dată că ştia despre „ilegalitatea” locuirii lor acolo);

 – în contractele pe care le-au primit când au ajuns în Pata Rât, li se specifica că vor primi câte un apartament de două camere de 15 sau 18 metri pătraţi şi erau menţionate familiile care urmau să împartă aceste apartamente; lăsând la o parte faptul că apartamentele sunt de câte o cameră şi că patru apartamente care formează un modul au o singură baie, chiar şi din lista persoanelor ce urmează să locuiască împreună a reieşit că aceste locuinţe sunt mai degrabă locuinţe de necesitate şi nu satisfac criteriul privind minimul de spaţiu de care trebuie să dispună o persoană pentru ca locuinţa în care trăieşte să fie considerată adecvată;

– celor care nu au primit loc în noile „case modulare” (deci au fost mutate în timp de iarnă din vechile lor locuinţe, fără să li se asigure un loc unde să stea, lucru, din nou, ilegal, aceștia fiind îndemnați să se adăpostească la neamuri) primăria le-a trasat câte un spaţiu de 20 metri pătraţi, sugerându-le să-şi construiască acolo ceva; trecerea lor pe un tabel nu este însă un act de proprietate şi nimeni nu îndrăzneşte să mai construiască acolo în „ilegalitate”, chiar dacă, încă o dată, această „soluţie” a fost tacit propusă de reprezentanţii primăriei;

 – în situaţia în care sunt circa 4-9 persoane într-o cameră (în unele cazuri şi mai multe) și între 20 și 40 de persoane pentru o singură baie (câteodată şi mai mulţi), cu pereţii umeziţi, podeaua care trage apă şi tavane udate (ceea ce denotă calitatea proastă a construcţiei şi pune în pericol sănătatea), cu problemele ivite în legătură cu accesul la transportul în comun (cel mai apropiat la aproximativ 2-3 kilometri) şi implicit la locurile de muncă şi la şcoli, cu mobilele depozitate la nimereală, oamenii se vor simţi forţaţi să se bucure şi să fie recunoscători dacă primăria le va acorda dreptul de a mai construi ceva în acea zonă, cu toate că sunt speriaţi, printre altele, de mirosul puternic ce se simte seara venind dinspre depozitul toxic al fabricii de medicamente sau, când este mai cald, dinspre groapa de gunoi.

Atragem atenţia asupra pericolului că, astfel, primăria nu va trebui să creeze şi să legitimeze ghetoul izolat, căci oamenii vor „cere” acest lucru şi mereu mai multe familii evacuate din alte locuinţe din oraş se vor muta acolo „de bună voie.” Autorităţile locale vor veni, poate, din când în când şi vor constata, ca și cum nu ele ar fi orchestrat acest proces, că „ţiganii din nou trăiesc în sărăcie şi în ilegalitate, căci asta este stilul lor de viaţă.”

Invităm toate forţele civice şi politice responsabile, locale, naţionale şi internaţionale, ca măcar acum, după ce răul a început să se întâmple, să se solidarizeze pentru a determina primăria să caute și să găsească alte soluţii pentru aceşti oameni evacuaţi, pentru a-i asista cu ajutoare în această perioadă de tranziţie şi pentru a-i despăgubi moral şi financiar pentru pierderile lor.

Dincolo de aceasta, miza invitaţiei noastre la o solidaritate civică care transcede graniţele etnice este stoparea categorică a mutărilor forţate în această zonă, chemarea autorităţilor locale la moderație și înțelepciune pentru a pune capăt cel puţin segregării rezidenţiale produse prin acte administrative, pentru a introduce în planul urbanistic al Clujului un plan de desegrare şi pentru a-i convinge să accepte asistența proiectelor europene dedicate soluţionării problemei locuirii, în strânsă legătură cu rezolvarea celorlalte aspecte ale excluziunii sociale.

Asociația Amare Prhala, Cluj, Pavel Doghi, Preşedinte;

Fundaţia Desire, Cluj, prof. univ. dr. Enikő Vincze, Preşedintă;

European Roma Rights Centre, Budapesta, Isabela Mihalache, Deputy director;

Alianța Civică a Romilor din România, David Mark, Președinte;

Centrul Romilor de Intervenţie Socială şi Studii „Romani Criss” Bucureşti, Magda Matache, Directoare Executivă;

Fundaţia Ruhama Oradea, Marian Daragiu, Preşedinte;

Alianţa pentru Unitatea Romilor – Filiala Brailă, Săndel Grosu, Preşedinte;

Asociaţia „Roma Access” Constanţa, Ion Nicu Stoica, Director Executiv;

Asociaţia “Romii Romascani” Neamţ, Liviu Daraban, Preşedinte;

Asociaţia Romii Ursari Iaşi, Viorel Motaş, Preşedinte;

Asociaţia „Șanse Egale pentru Femei şi Copii” Sălaj, Faitaş Mirela, Directoare Executivă;

Asociaţia „Şanse Egale” Sălaj, Vaszi Robert Janos, Preşedinte;

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului „Şanse Egale pentru Romi şi Sinti ADOSERS” Sălaj, Marcosan Andrei, Preşedinte;

Asociaţia Thumende Hunedoara, Cristinela Ionescu, Preşedintă;

Centrul Cultural „O Del Amenca” Prahova , Ganea Daniel, Director Executiv;

Agenţia de Dezvoltare Comunitară „INTER-ACTIVA” Botoşani, Semiramida Bălan, Preşedintă;

Asociaţia „Divano Romano” Botoşani, Ferariu Rubina, Preşedintă;

Asociaţia „Parudimos” Timişoara, Leonard Bebi, Preşedinte;

Asociaţia Jurnaliştilor Rromi, Bucureşti, Lacatuş Georgică, Director Executiv;

Asociaţia T.R.U.S.T. – Tinerii Romi pentru Unitate, Solidaritate şi Transparenţă Craiova, Alin Banu, Director Executiv;

Asociaţia Rhoma Heart Ilo Rom, Brasov, Dan Raea, Director Executiv;

Asociaţia Nevo Parudimos Caras Severin , Daniel Grebeldinger, Preşedinte;

Asociația Romano Suno Cluj, Norbert Iounas, Director Executiv;

Asociatia Florarilor Bucuresti, Florin Costel Georgescu, Presedinte;

Alianta pentru Unitatea Romilor Romania Bucuresti, Alecu Ionel, Presedinte;

Uniunea Democratica Culturala a Romilor Valea Jiului Hunedoara, Rad Marcel, Presedinte;

Fundatia Wassdas Cluj, Ildi Otvos, Coordonator programme;

Prof. univ. dr. Maria Roth,Universitatea Babeș-Bolyai;

Lector univ. dr. Cristina Raț, Universitatea Babeș-Bolyai;

Adam Dinu, scriitor, București;

Marius Vlad, profesor, Hunedoara;

Asociația Divers, Târgu Mureș, Maria Koreck, Președinte;

Ovidiu Pecican, profesor univ. dr., Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Maria Roth,Universitatea Babeș-Bolyai;

Lector univ. dr. Cristina Raț, Universitatea Babeș-Bolyai;

Adam Dinu, scriitor, București;

Marius Vlad, profesor, Hunedoara;

Asociația Divers, Târgu Mureș, Maria Koreck, Președinte;

Prof. univ.dr. Michael Shafir, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj;

Conf. univ. dr. Smaranda Vultur, Universitatea de Vest, Timișoara;

Alin Necula, doctorand,  Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj;

Prof. univ. dr. Liviu Ornea, Universitatea din Bucuresti;

Carmen Marcu, realizator programe, TVR Timișoara; 

Ion Vianu, scriitor, București;

Ion Zubascu, scriitor, Bucuresti, membru al Uniunii Scriitorilor din România;

Alina Silea, antropolog, Cluj-Napoca;  

Călin Goina, doctorand în sociologie, University of California Los Angeles

Mariana Goina, dr. în istorie, Central European University, Budapest

Gheorghe Nicolae, activist rom, București, fost Senior Adviser la OSCE

Ruxandra Costescu, cercetător, București

Grupul pentru Acțiune Socială, Cluj, Adrian Dohotaru, Secretar;

Andrea Ghita, redactor de televiziune, Cluj

Prof. univ. dr. Gabriel Bădescu, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

Szilárd Miklós, Asociatia Proiect-Protokoll, Cluj

Roma Organization on Migration, Comitetul de conducere, București: Viorel Zaharia – președinte,  Gheorghe Răducanu  – vicepreședinte, Vasile Ionescu – director general.

Alex Cistelecan, Asociatia Proiect-Protokoll, Cluj

Mihaela Gheorghe, asistent social, Budapesta

Asociaţia Pentru Promovarea Incluziunii Sociale, Câmpia Turzii, Zoltan Kovacs

Lorena Doghi, Cluj/ Varşovia

Dana Stoica, doctorand, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

Anca Gheaus, cercetătoare în filosofie, Munchen

Lect. dr. Könczei Csilla, Universitatea Babes-Bolyai

Raluca Petcuţ, coordonator proiect, Fundația Dezvoltarea Popoarelor, Bucureşti

Boróka Parászka, jurnalistă, Tg. Mures

Crina Marina Morteanu, coordonator regional Fundatia ERSTE

Asist univ. dr. Maria-Carmen Pantea, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca

Core Maria, Asociatia ,,Gi Rromano”- Harghita

Kinga Pakucs, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai 

Alexandra Jivan, antropolog, Montreal

Veronica Szabo, sociolog, University of Pittsburgh

Laura Georgescu, doctorand, Universitatea Babeş-Bolyai 

 

Lect. univ. dr. Ana-Maria Palimariu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi 

 

Conf. univ. dr. Alexandru Florian, Universitatea Dimitrie Cantemir, Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel„ 

 

Laura Panait, doctorandă, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj 

 

G. M. Tamás, filosof, preşedintele Stîngii ecologice, Budapesta 

 

Hajnalka Harbula, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj 

 

Theodora-Eliza Văcărescu, asistent universitar, Universitatea din București 

 

Conf. univ. dr. Liviu Chelcea, Universitatea din București 

 

Noémi Magyari, PR, Fundația Desire, Cluj 

 

Ioana Bursan, asistent proiect ClujEst – Punct de cercetare vizuală 

 

Teodora Takacs, Cluj-Napoca

 

Prof. univ. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi 

 

Alis Costescu, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj 

 

Lect. univ. dr. Selyem Zsuzsa, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj 

 

Andreea Lazăr, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, traducătoare, Cluj  

 

Diana Ureche, psiholog, președintă de onoare DiversEtica, … 

 

Conf. univ. dr. Marius Lazăr, sociolog, Universitatea Babeș-Bolyai 

 

Lect. univ. dr. Geambasu Reka, Universitatea Babeș-Bolyai 

 

Viorela Ducu-Foamete, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj 

 

Loredana Peca, biolog, Institutul de Cercetări Biologice, Cluj-Napoca

 

Timotei Nădășan, redactor șef, revista Idea artă + societate, Cluj

 

Lect. univ. dr. Imola Antal, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

 

Jobb Boróka, masterand, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

 

Mihaela Panaite, director Sala Mica teatru independent, Centrul Cultural Independent Fabrica de Pensule, Cluj  

 

Lorena Văetiși, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

 

Júlia Szilágyi, critic literar, Cluj

 

 

Tudorina Mihai, Centrul FILIA, Bucuresti

 

 

Emil Moise, Președinte Colegiul Director, Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință, București

 

 

Ovidiu Anemţoaicei, Doctorand, Gender Studies Department, Central European University, Budapest

 

 

Iulia Pascu,

 

 

Maria  Bucur, Indiana University

 

 

Bakk-Dávid Tímea, TRansindex, Cluj

 

 

Balázsi-Pál Előd, Transindex, Cluj

 

 

Dunai László István, Transindex, Cluj

 

 

Fülöp Noémi, Transindex, Cluj

 

 

Kudor Emese, Transindex, Cluj

 

 

Kertész Melinda, Transindex, Cluj

 

 

Rácz Tímea, Transindex, Cluj

 

 

Irina Sorescu, Președintă Executivă, CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate, București

 

 

Cristina Neculcea, Asociația ASPER, București 

 

 

Ovidiu Țichindeleanu, Editor, IDEA arta + societate, Cluj

 

 

Sorin Tita-Calin, sociolog, Constanța

 

 

Doina Doru, scriitor

 

 

Ioana Florin Tala, mediator școlar, Cluj

 

Elena Cesar von Sachse, scriitoare, Germania

Dezbatere civică la Cluj: ALEGE SĂ-ȚI PESE!

 FESTIVAL DE FILM DOCUMENTAR DEDICAT DREPTURILOR OMULUI

Masă rotundă: Ovidiu Pecican (Universitatea Babeș-Bolyai), Eniko Vincze (Universitatea Babeș-Bolyai), Gabriela Purja (Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului) și Daniela Cervinschi (GIB)

Joi 12 noiembrie 2010, ora 18, Casa Tranzit

PROTEST CONTRA INTERCEPTĂRILOR ŞI INTIMIDĂRILOR PRESEI

Asociaţiile şi organizaţiile semnatare ale acestui protest îşi manifestă public deosebita îngrijorare în legătură cu amploarea pe care au atins-o în societatea românească acţiunile ilegale de intimidare a jurnaliştilor, organizate şi exercitate de către instituţii ale statului. În loc să apere principiile de bază ale statului de drept, drepturile constituţionale ale cetăţenilor şi exercitarea liberă de orice constrângeri a actului jurnalistic, importante instituţii ale statului român se slujesc de pretextul legal al anchetării unor persoane – patroni ai trusturilor de presă pentru a invada spaţiul privat al ziariştilor care lucrează în aceste trusturi, le ascultă acestora convorbirile telefonice şi ambientale, şi îi urmăresc în viaţa lor cotidiană, în ciuda faptului că aceşti ziarişti nu au încălcat cu nimic legile şi ordinea de drept din România.

Nimeni nu contestă supravegherea şi anchetarea în condiţiile legii a unor persoane suspectate de acte ilegale, oricare ar fi poziţia şi averea acestora. Ceea ce ni se pare însă intolerabil este, pe de-o parte, extinderea acestei supravegheri dincolo de orice proporţii rezonabile şi implicând zeci de persoane care nu au nici o vină în cauza cercetată sau în vreo altă cauză identificată de anchetatori, iar pe de altă parte, modul în care transcrieri ale acestor ascultări abuzive ajung în presă, unde nu au ce căuta, în ediţii selectate, cu scopul evident al compromiterii unor jurnalişti şi al decredibilizării mass-media.  Suntem în faţa unei diversiuni de proporţii îngrijorătoare, în faţa căreia cerem atât Parlamentului României, cât şi organizaţiilor societăţii civile să ia cele mai urgente măsuri.

1.    Cerem Parlamentului României să solicite un raport urgent pe această temă din partea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe, precum şi Comisiilor celor două camere pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a celor pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupţiei şi Petiţii. Raportul presupune audierea conducerilor tuturor serviciilor de informaţii – SRI, SIE, STS, ale structurilor specializate din cadrul Ministerelor de Interne şi de Justiţie, ale Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT, precum şi a SPP – în vederea stabilirii responsabilităţilor pentru urmărirea ilegală a unor cetăţeni români de profesie jurnalişti, pe de-o parte, şi pe de alta pentru transmiterea, inclusiv către parchet, a materialelor rezultate din această supraveghere ilegală şi care nu au nici o legătură cu obiectul dosarului în care s-a aprobat emiterea unui mandat de ascultare.

2.    Cerem acestor instituţii ca, în conformitate cu legislaţia în vigoare, să facă publice în termen de 30 de zile următoarele informaţii de interes public:

a.    Numărul mandatelor de ascultare solicitate în scris de către Parchetul General, DNA şi DIICOT  în cadrul anchetelor referitoare la persoana unor patroni de trusturi de presă, motivaţia şi data calendaristică a acestor solicitări.

b.    Numărul unor astfel de mandate aprobate de judecător conform legislaţiei în vigoare, şi data de la care aceste aprobări au fost acordate.

c.    Numărul cazurilor în care aceste ascultări s-au dovedit a fi relevante pentru ancheta în curs.

    3.  Anunţăm pe această cale că, după obţinerea informaţiilor relevante, intenţionăm să sesizăm Comisia Drepturilor Omului de la Geneva precum şi toate instituţiile internaţionale pertinente pentru apărarea dreptului cetăţenilor la informare, ca şi pentru apărarea ziariştilor  împotriva abuzurilor puterii politice. Chemăm toate orgnizaţiile societăţii civile să se alăture acestui demers, pentru apărarea democraţiei şi statului de drept în România.

 23 octombrie 2010

Solidaritatea Universitară

Preşedinte – prof. dr. Octavian Duliu

Fundaţia Română pentru Democraţie (FRD)

Preşedinte – prof. dr. Emil Constantinescu

Fundaţia Generaţia Europeană (FGE)

Director executiv – prof. dr. Nicolae Anastasiu

 

Asociaţia pentru Educaţie Cetăţenească (ASPEC)

Preşedinte – Mihaela Marcu

Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR)

Director executiv – prof. dr. Zoe Petre

Fundaţia Ecomondia

Co- Preşedinte – prof. dr. Alexandru Ionescu

Fundaţia Română pentru Cooperare Europeană

Preşedinte – Adrian Dumitrescu

Consiliul Moral al Revoluţiei

Preşedinte – Constantin Aferăriţei

Grupul de Investigaţii Politice (GIP)

Preşedinte – Mugur Ciuvică

Fundaţia Culturală Condiţia Română

Preşedinte – Ion Barbu

Liga Pro Europa

Co-preşedintă Smaranda Enache

Fundaţia Horia Rusu

Preşedinte – Dorina Rusu

 

Dr. George Calalb

Presedinte 1994-2006 Conventia Medicilor Democrati din Romania

Sorin Platon

Preşedinte executiv Asociaţia Cafeneaua Politică

 

S-au asociat

Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România – Preşedinte Viorel Ene

Asociaţia Baricada Inter 1989 – Preşedinte Ion Iofciu

Revista AXA – Mugur Vasiliu

Grupul Ecologic de Colaborare Nera –  Preşedinte Cornel Popovici Sturza

Asociaţia Adevăr şi Dreptate – Vice-preşedinte Mihai Rapcea

Asociaţia Femeilor Antreprenor din România – Preşedinte Maria Grapini

Fundaţia Culturală „Erbiceanu” – Vice-preşedinte Filip-Lucian Iorga

Prof. dr. Ovidiu Pecican – Universitatea Babeş Bolyai Cluj  

 

Cei care doresc să se solidarizeze cu acest protest pot scrie la adresa de e-mail office-frd@frd.org.ro

 

IMAGINAR ŞI ISTORIE: D. CANTEMIR, ISTORIA IEROGLIFICĂ

Prof. univ. dr. Ovidiu PECICAN

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie şi Filozofie,

an. III, Curs special Istorie medie,

2009 – 2010 Semestrul II

(miercuri 11 – 14, sala Silviu Dragomir)

 

„… Istoria ieroglifică? Capodopera principelui are funcţia unei plăci turnante, care va integra organic toate marile linii de forţă ale personalităţii cantemiriene” (Adriana Babeţi, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timişoara, Ed. Amarcord, 1998, p. 54).

Investigarea raporturilor dintre imaginar şi istorie, altfel spus dintre imaginarul artistic, cel politic şi cel istoric va fi decelată prin intermediul unui studiu de caz: primul roman românesc, prima cronică transfigurată artistic, prima istorie recentă formulată narativ, sub măşti, prima tentativă de memorialistică politică deghizată, prima parabolă politică despre jocurile puterii scrise despre spaţiul românesc de un român, prima operă simbolică, bufă, cu animale, prima construcţie literară esoterică, multinivelară, încă nedescifrată în resorturile ei intime; lucrarea tânărului Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (1703 – 1705), scrisă la Istanbul, adevărată „grădină a potecilor care se bifurcă” sau „carte de nisip” (sintagme ale lui J. L. Borges). Cursul şi seminarul vor consta, în principal, în descifrarea prin lectură atentă, frază cu frază, a diferitelor niveluri ale textului Istoriei ieroglifice fără a-şi propune să înainteze până la capătul romanului.

1. Introducere. Labirintul baroc al operei

2. Dimitrie Cantemir în Turcia

3. Metafora egiptologică şi orizontul ei cultural

4. Influenţe filosofice şi ocultiste occidentale

5. Surse romaneşti occidentale

6. Surse arabe, persane, turceşti

7. Structura istoriei ieroglifice: a. ca roman;

8. Structura istoriei ieroglifice: b. ca istorie;

9. Structura istoriei ieroglifice: c. ca pamflet politic;

10. Structura istoriei ieroglifice: ca fabulă simbolică;

11. Cantemir şi „romanele populare”

12. Criptologia şi codarea Istoriei ieroglifice

13. Istoria ieroglifică, operă influenţată de baletul absolutismului monarhic

14. Concluzii

Bibliografie: Înafara textului cantemirian, accesibil integral la wiki.sources , studenţii sunt încurajaţi să sondeze ei înşişi traseele bibliografice la temă, atât în biblioteci, pentru exegeza şi ediţiile cantemiriene, cât şi în spaţiul electronic, pentru informarea cu privire la temele abordate în legătură cu Istoria ieroglifică.