EXPOZIȚIE EVENIMENT: Căderea. Chemarea. Expoziție de Erwin KESSLER

„Căderea. Chemarea”. O expoziţie de Erwin Kessler cu lucrări din patrimoniul de artă românească şi universală al Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Vernisaj: joi, 10 noiembrie, 2011, orele 18.

 

Expoziţia inaugurează programul „Parti pris” în cadrul căruia diverse personalităţi ale lumii culturale vor fi invitate să propună expoziţii cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, componenta de cercetare, critică, a programului fiind una esenţială.

Prima expoziţie din programul  „Parti pris” este realizată de cunoscutul critic de artă şi curator Erwin Kessler care a selectat lucrări semnate de Corneliu Baba, Abgar Baltazar, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Catul Bogdan, Marius Bunescu, Aurel Cojan, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dumitrescu, Ion Dumitriu, Hans Eder, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Mihai Horea, Gheorghe Ilea, Iosif Iser, Ştefan Luchian, Iosif Klein, Markus Lüpertz, Tasso Marchini, M.H. Maxy, Corneliu Michăilescu, Florin Mitroi, Ioan Aurel Mureşan, Nagy István, Nicogossian Ervant, Theodor Pallady, Aurel Popp, Sabin Pop, Camil Ressu, Szolnay Sándor, Ion Theodorescu-Sion, Nicolae Tonitza, Herri met de BLES.

Aceste lucrări stau sub semnul unor experienţe convergente vizual şi perceptiv, toate din zona situaţiilor suspendate, cu naraţiuni, subiecte sau stări echivoce, lipsite de claritate şi de linearitate, dar marcate de ambianţe întunecate, dramatice şi uneori violente, mohorîte, terne, devigorate, anxioase sau pur şi simplu indecise, care imprimă o sugestie de alunecare, de prăbuşire, de gol (=„căderea”).

Acest „dosar artistic” al „căderii” încearcă să circumscrie un fel de genealogie a unor strategii artistice pertinente în cazul picturii contemporane, îndeosebi pentru aşa-numita Şcoală de la Cluj. Expoziţia va oferi aşadar o lentilă retrospectivă îndreptată spre arta strict contemporană, pentru a identifica recurenţe, permanenţe şi diferenţe polemice în raport cu aceasta.

A doua componentă, care provine şi ea din patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj, este constituită dintr-un număr de patru piese de artă flamandă şi germană. Aceste piese, pictură pe panou de lemn, sunt Decapitarea Sf. Iacob (Şcoală austriacă dunăreană, prima jumătate a secolului al XVI-lea), două aripi de altar de  Şcoală dunăreană cca. 1630, cu Asasinarea Sf. Thomas Becket în catedrala din Canterbury şi cu Iisus arătându-şi rana din coastă lui Toma necredinciosul şi Purtarea crucii (Drumul spre Golgota) ce poate fi atribuită atelierului lui Herri met de Bles (sau unui imitator) din prima jumătate a secolului 16.

Toate aceste patru lucrări au ca temă pierderea, căderea, moartea dar şi, concomitent, înălţarea, izbăvirea (=„chemarea”) pe care o aduce aceasta.

În acelaşi spaţiu în care vor fi expuse aceste patru lucrări vor fi expuse şi două lucrări recente de Victor Man, ale căror subiecte au ca reper motive şi scheme iconografice violente şi mohorîte, dar totodată capabile să producă revelaţie, desprinse din istoria artei (pre- şi post) renascentiste, respectiv o variaţie pe marginea unei lucrari de Sasetta, Sf. Antonie chinuit de diavoli (1424) şi lucrarea Neintitulată, al cărei reper este o carte de tarot, ce vine tot din (pre)modernitatea culturală occidentală.

(din comunicatul de presă remis de directorul Muzeului de Artă clujean, dr. Călin STEGEREAN)

CENTRUL ARTISTIC DE LA BAIA MARE: TRADIŢIA, AVANGARDA ŞI „NOUL CLASICISM”

Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită joi, 10 martie 2011, ora 18, la vernisajul expoziţiei-eveniment Centrul artistic de la Baia Mare: tradiţia, avangarda şi „noul clasicism”. Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Expoziţia este rezultatul unei cercetări a colecţiei de pictură a Muzeului de Artă Cluj-Napoca realizată de muzeograful Dan Breaz şi face parte din programul de studiere şi punere în valoare a bogatului patrimoniu artistic de care muzeul dispune.

Alegerea conceptului curatorial propus, respectiv a tematicii dialogului dintre tendinţele estetice tradiţionaliste şi tendinţele estetice novatoare din cadrul Centrului artistic de la Baia Mare corespunde cu necesitatea de a observa comparativ diferitele sale etape de evoluţie exprimate de lucrările artiştilor Hollósy Simon, Thorma János, Eugen Pascu, Ziffer Sándor, Klein József, Nagy Oszkár, Jándi Dávid, Szolnay Sándor, Réti István, Arthur Garguromin Verona, Dimitrie N. Cabadaief, Alexandru Phoebus, Tasso Marchini, Marius Bunescu, Petre Abrudan, Octav Angheluţă, Traian Bilţiu-Dâncuş, Emil Cornea, Petru Feier, Lucian Grigorescu, Teodor Harşia, Letiţia Muntean, Ferenczy Károly, Koszta József, Ács Ferencz, Bene József, Börtsök Samuel, Mikola András, Mohi Alexandru, Krizsán János, Aurel Popp, Kószta József, Perlrott Csaba Vilmos.

Expoziţia reprezintă – pentru toate categoriile de public – o reală oportunitate de a se familiariza, din perspectiva inedită a coexistenţei şi a întrepătrunderilor dintre tradiţie şi inovaţie, cu lucrări de o certă valoare artistică, unele expuse acum pentru prima dată, a căror influenţă este semnificativă atât pentru evoluţia picturii moderne din Ungaria, cât şi pentru evoluţia picturii moderne româneşti. În acest sens, lucrările selectate sunt reprezentative şi pentru noul context de după încheierea primului război mondial, când, în anul 1919, Thorma János a redeschis şcoala de artă. Din acest moment, se înregistrează un număr tot mai însemnat al discipolilor aparţinând spaţiului cultural românesc, care au frecventat colonia artistică de la Baia Mare până în deceniul cinci al secolului XX şi care au avut un rol tot mai important în configurarea identităţii vizuale a renumitului centru artistic.

Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 10 martie – 10 aprilie 2011.