EXPOZIȚIE EVENIMENT: Căderea. Chemarea. Expoziție de Erwin KESSLER

„Căderea. Chemarea”. O expoziţie de Erwin Kessler cu lucrări din patrimoniul de artă românească şi universală al Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Vernisaj: joi, 10 noiembrie, 2011, orele 18.

 

Expoziţia inaugurează programul „Parti pris” în cadrul căruia diverse personalităţi ale lumii culturale vor fi invitate să propună expoziţii cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, componenta de cercetare, critică, a programului fiind una esenţială.

Prima expoziţie din programul  „Parti pris” este realizată de cunoscutul critic de artă şi curator Erwin Kessler care a selectat lucrări semnate de Corneliu Baba, Abgar Baltazar, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Catul Bogdan, Marius Bunescu, Aurel Cojan, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dumitrescu, Ion Dumitriu, Hans Eder, Dumitru Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Mihai Horea, Gheorghe Ilea, Iosif Iser, Ştefan Luchian, Iosif Klein, Markus Lüpertz, Tasso Marchini, M.H. Maxy, Corneliu Michăilescu, Florin Mitroi, Ioan Aurel Mureşan, Nagy István, Nicogossian Ervant, Theodor Pallady, Aurel Popp, Sabin Pop, Camil Ressu, Szolnay Sándor, Ion Theodorescu-Sion, Nicolae Tonitza, Herri met de BLES.

Aceste lucrări stau sub semnul unor experienţe convergente vizual şi perceptiv, toate din zona situaţiilor suspendate, cu naraţiuni, subiecte sau stări echivoce, lipsite de claritate şi de linearitate, dar marcate de ambianţe întunecate, dramatice şi uneori violente, mohorîte, terne, devigorate, anxioase sau pur şi simplu indecise, care imprimă o sugestie de alunecare, de prăbuşire, de gol (=„căderea”).

Acest „dosar artistic” al „căderii” încearcă să circumscrie un fel de genealogie a unor strategii artistice pertinente în cazul picturii contemporane, îndeosebi pentru aşa-numita Şcoală de la Cluj. Expoziţia va oferi aşadar o lentilă retrospectivă îndreptată spre arta strict contemporană, pentru a identifica recurenţe, permanenţe şi diferenţe polemice în raport cu aceasta.

A doua componentă, care provine şi ea din patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj, este constituită dintr-un număr de patru piese de artă flamandă şi germană. Aceste piese, pictură pe panou de lemn, sunt Decapitarea Sf. Iacob (Şcoală austriacă dunăreană, prima jumătate a secolului al XVI-lea), două aripi de altar de  Şcoală dunăreană cca. 1630, cu Asasinarea Sf. Thomas Becket în catedrala din Canterbury şi cu Iisus arătându-şi rana din coastă lui Toma necredinciosul şi Purtarea crucii (Drumul spre Golgota) ce poate fi atribuită atelierului lui Herri met de Bles (sau unui imitator) din prima jumătate a secolului 16.

Toate aceste patru lucrări au ca temă pierderea, căderea, moartea dar şi, concomitent, înălţarea, izbăvirea (=„chemarea”) pe care o aduce aceasta.

În acelaşi spaţiu în care vor fi expuse aceste patru lucrări vor fi expuse şi două lucrări recente de Victor Man, ale căror subiecte au ca reper motive şi scheme iconografice violente şi mohorîte, dar totodată capabile să producă revelaţie, desprinse din istoria artei (pre- şi post) renascentiste, respectiv o variaţie pe marginea unei lucrari de Sasetta, Sf. Antonie chinuit de diavoli (1424) şi lucrarea Neintitulată, al cărei reper este o carte de tarot, ce vine tot din (pre)modernitatea culturală occidentală.

(din comunicatul de presă remis de directorul Muzeului de Artă clujean, dr. Călin STEGEREAN)