ALIANȚE DE GRUP ȘI TERORISM INTELECTUAL. O PRIVIRE ÎN PROXIMITATE. I. CUMULUL DE PRESTIGIU PERSONAL

Am ezitat înainte de a decide cum ar fi mai potrivit de procedat, dacă să continuu șirul postărilor dinainte, departe de a-și fi dus la bun sfârșit tentativa de demonstrație, sau să inaugurez o nouă discuție (înrudită, dar totuși alta). În cele din urmă, libertățile pe care ți le îngăduie un blog, m-au determinat să optez pentru o soluție intermediară. Voi posta „în paralel” – de fapt, alternativ, după ritmul elaborării lor – noi episoade în dreptul ambelor texte: și a celui care continuă, și a celui care abia începe. (O.P.) 

Teoria despre acțiunea ca acțiune, urmărită în viața intelectuală, unde ea se poate converti în așa-numitul terorism intelectual observat și analizat de Jean Sévillia permite observarea anumitor forțe intelectuale românești postcomuniste, construite în jurul unor personalități și instituții, dar și a unor mituri-reper. În societatea românească a ultimelor două decenii s-au putut afirma grupuri interesate nu de competiția afirmării, ci de-a dreptul de supremație în spațiul cultural eliberat de cenzură și de dictatura ideologică a Partidului Unic. Unele au intrat în competiție unele cu altele, altele par să se ignore – cooperând, de fapt -, iar altele se sprijină prin acțiuni concentrice fără nici un fel de paravan. O călătorie prin aceste geografii mișcătoare se dovedește utilă pentru cei interesați de tema grupurilor de interese, fie că le-am identifica pe acestea cu grupări ale căror ține par (și poate chiar sunt) dezinteresate, orientate de un anume sublim idealism și focalizând pe viața și jocul ideației, fie că am vedea în ele alianțe cu pretext cultural al căror țel este mai degrabă promovarea disimulată a unei anumite orientări ideologice, situarea cât mai sus în ierarhiile sociale ale zilei și, nu în ultimul rând, anumite preocupări de natură pur materială.

Aici, deocamdată, voi aminti numai dispunerea de resurse din jurul prestigiosului cărturar care este dl. Gabriel Liiceanu, amintind mai mult în treacăt unele dintre alianțele acestuia, care merită analize de sine stătătoare, aparte. Ulterior, prin forța lucrurilor, vor surveni în discuție și alte grupări concurente sau complementare, într-o tentativă de a surprinde tensiunile concurențiale ale unor tentative de „terorism intelectual”, deci de luptă pentru puterea simbolică. Deoarece, însă, în contextul prezentului eseu ceea ce îmi reține atenția este mai cu seamă ceea ce am numit „direcția nouă în filozofie” – reprezentată de gruparea filosofică în fruntea căreia s-a erijat Gabriel Liiceanu -, aceasta va fi discutată cu mai multă luare aminte.

Dl. Gabriel Liiceanu a fost un cercetător în filosofie și un autor socotit filosof de-a lungul anilor 70-80 ai secolului trecut, deși pentru calitatea de filosof se cuvine probată consistența și strălucirea unei gândiri originale. Această calificare domnia sa a obținut-o în ochii publicului din România printr-un doctorat în filosofie, prin poziția de cercetător în domeniul filosofiei la un institut specializat și, mai ales, prin recunoașterea lui ca atare, în cadre informale (deci cu atât mai semnificative, în contextul monopolului filosofico-ideologic oficial al P.C.R.) de către autenticul gânditor care a fost Constantin Noica. Pe atunci atât era suficient, ba chiar susceptibil de a atrage o anumită glorie, ținând seama de faptul că orice rudiment de gândire originală neconvențională se confrunta în modul cel mai vizibil și mai direct cu înghețarea teoretică marxistoidă oficială. În 1987, când Noica a decedat, în virtutea unui mandat filosofic care părea nu numai transmis cu convingere către el și Andrei Pleșu de maestrul decedat, ci și liber asumat de către beneficiar(i), dl. Liiceanu a început să fie socotit succesorul într-ale magisteriatului filosofic underground al lui Noica, o linie de continuitate opusă traseelor oficiale controlate ideologic de către puterea comunistă.

Odată cu plecarea lui Noica în lumea celor drepți interesul dlui Liiceanu față de filosofia heideggeriană a continuat și s-a amplificat, devenind curând principala – dacă nu exclusiva – direcție a dezvoltării interesului autorului în materie de filosofie. Datorită însă tristului eveniment al expierii autorului Rostirii filosofice românești, și mai cu seamă pe urma zguduirii sociale, politice și culturale din decembrie 1989, și în cazul lui Gabriel Liiceanu s-a produs, se pare, o răsturnare a priorităților. Ambițiile cercetării filosofice pe cont propriu au părut să pălească în fața urgențelor – manifestele civice de tipul „Apelului către lichele”, manageriatul cultural și mai ales economic de la Ed. Humanitas, implicarea în activitatea Grupului pentru Dialog Social și a revistei 22, prioritatea intrării în contact cu marile nume disponibile din emigrație și a realizării unor reportaje-interviuri filmate cu aceștia (E.M. Cioran) –, liniștea și concentrarea pe care le solicita meditația filosofică diluându-se și risipindu-se în vânzoleala și agitația turbulentei tranziții românești. Practic, semnele alunecării înafara discursului filosofic propriu-zis s-a produs încă din anii 80, căci Jurnalul de la Păltiniș era o scriere literară, aparținând genului confesiv, iar Epistolarul – exercițiu dialogal între cărturarii neoficiali ai culturii alternative românești, privit, pe bună dreptate, ca o manifestare a libertății de opinie și de spirit și, totodată, ca mărturie a existenței active și lucide a unor nuclee de societate civilă în timpul dictaturii – înmănunchea eseuri elaborate de mai mulți autori în convenția epistolelor literare (strălucit reprezentată în Euroa încă din vremea clasicismului francez).

Una peste alta, după 1989, Gabriel Liiceanu a devenit o conștiință civică activă, un literat prețuit, inițiatorul unui program editorial răsunător prin readucerea în circuitul de idei românesc a unor autori interbelici și din exilul comunist, interziși și necunoscuți anterior. Tot atunci, în aceași perioadă aurorală, dl. Liiceanu a încercat să intre în parlamentul României – alături de dl. Pleșu, de Stelian Tănase, de Radu Filipescu și de alți membri ai GDS[1] -, manifestând un interes accentuat pentru implicarea în viața publică, în multiple posturi (ca moralist – Adam Michnik spunea „procuror” -, ca activist civic, în calitate de publicist, ca literat, ca eventual om politic, ca patron de editură, ca realizator de filme, ca universitar, ca actor al lecturilor pe CD-uri, ceva mai târziu). În relativ puțin timp a ajuns astfel să exercite o influență directă, prin aparițiile sale de impact la televiziunea publică din România și nu numai (de la însoțirea lui Bernard Henry-Lévy și André Glucksmann la TVR până la prezentarea socotită autorizată a unor puncte de vedere în emisiunea de 24 de ore dedicată României de teleastul Frédéric Mitterand pe canalul francez TV 5). Formator de opinie s-a dovedit și prin cărțile editate; ale sale, ale prietenilor apropiați (de serii de autori beneficiază, dintre români, la Humanitas, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici, dintre „noicieni”, un istoric precum L. Boia, câțiva literați precum Mircea Cărtărescu, Dan C. Mihăilescu și Ana Blandiana). În interiorul GDS și în grupul care s-a exprimat în revista 22, dl. Liiceanu a asumat, tot mai vizibil, mai ales după plecarea lui Stelian Tănase de la cârma revistei, în 1991, rolul unui soi de eminență cenușie, ceea ce s-a văzut destul de curând, când cei care nu împărtășeau entuziasmul său față de „noicieni” au început să fie îndepărtați. Cazul cel mai flagrant a fost al opozantului la dictatură Gabriel Andreescu, pe la mijlocul anilor 90[2], dar ulterior, în urma unei polemici pe tema așa-zisei „Școli păltinișene”, însăși longeviv deținătoarea postului de redactor șef, prozatoarea și publicista Gabriela Adameșteanu, a fost înlăturată de la cârma revistei, concedându-i-se doar publicarea unor suplimente lunare pe teme culturale (Bucureștiul cultural)[3]. Numirea pe un post de conferențiar la Facultatea de Filozofie a Universității din București, în 1992, i-a adus lui Gabriel Liiceanu – bun cunoscător al filosofiei, de altfel – șansa de a-și exercita magisteriatul academic și de a face ca ideația lui să aibă impact asupra tinerei generații studioase. Așa s-a născut, treptat, voga postuniversitară pentru fenomenologie și, într-un mod special, pentru gândirea lui Martin Heidegger, în rândul unor absolvenți care, ulterior, ca masteranzi și apoi doctoranzi, și-au continuat studiile inițiate în preajma domniei sale, cei mai realizați dintre ei dobândind titlul de doctori în filozofie în țară sau la universități din Franța și Germania. Cei ale căror lucrări au recompensat prin natura preocupărilor și calitatea exegetică așteptările profesorului lor au fost editați în colecția „Academica” a Ed. Humanitas. După cum arată titlurile cărților acestora, cei mai mulți dintre ei au asumat cercetarea anumitor teme din gândirea heideggeriană, alți autori (2) s-au ocupat de filosofia lui C. Noica, iar alții – mai puțini decât heideggeriano-noicienii ce reprezintă opțiunile filosofice ale dlui Liiceanu însuși – incluși în aceeași colecție, fiind colegi ai profesorului la universitatea din capitală (precum logicianul Mircea Dumitru sau epistemologul, acum profesor consultant, Mircea Flonta), de la Universitatea Babeș-Bolyai (Virgil Ciomoș, Alexander Baumgarten, Gabriel Chindea) sau de la Universitatea din Iași (George Bondor). După anul 2000, împreună cu Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu a realizat un ciclu de emisiuni la postul privat Realitatea TV, iar din 2011 o nouă emisiune îi are drept protagoniști pe cei doi pe programul 1 al televiziunii naționale.


[2] Pentru litigiul în justiție dintre Gabriel Andreescu și Andrei Pleșu, ambii colegi, inițial, în cadrul GDS, a se vedea hotărârea CEDO la http://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=867

Despre îndepărtarea lui Gabriel Andreescu din GDS a se vedea articolul Sabinei Fati, „GDS și cazul Gabriel Liiceanu vs. Andrei Pleșu” la http://www.europalibera.org/content/article/2316930.html, text publicat în 22 februarie 2001.

Despre îndepărtarea anumitor nume de membri GDS din caseta redacțională se poate citi punctul de vedere publicat de Gabriel Andreescu la 14 februarie 2001, a se vedea Observator cultural, nr. 52, din februarie 2001: http://www.observatorcultural.ro/index.html/Replica*articleID_3596-articles_details.html?&articleID=3596&printPage=1&setWindowName=shEAPopUpWnd

[3] Pe pagina web a Internationales Literaturfestival Berlin, prezentarea autoarei include și următoarele referințe: „Having trained as a journalist in Berlin, Vienna and Brussels, she ran »22« (1991-2005) a political, social, economic and cultural weekly edited by the G.D.S. As a member of »Women’s Edition« (1998-2001), an international team of editors organised by the Population Reference Bureau, she championed women’s rights. For her commitment to the democratisation of Romania she was awarded the Hellmann Hammett Grant by Human Rights Watch (2002), and now manages a literary supplement, »Bucureştiul Cultural«”. În contrapartidă, în 2010, Evenimentul zilei dezvăluia că scriitoarea a fost „sursă D.I.E.” (vezi http://www.evz.ro/detalii/stiri/cnsas-gabriela-adamesteanu-a-fost-sursa-die-883051.html).

Un interviu recent rememorează momentul despărțirii de conducerea revistei 22 astfel: „AC: De ce ați renunțat să mai lucrați la Revista 22, unde ați fost mulți ani redactor-șef?

GA: Am fost 13 ani redactor-șef acolo. În momentul când am plecat, deja știam că independența e limitată, că în orice grup sunt interese diferite și apoi voiam să mă întorc la literatură. S-a întâmplat și ceva punctual, dar era, fără îndoială, consecința unor lucruri acumulate. A fost pur și simplu o ciocnire a mea cu ceea ce se cheamă editorul revistei. În clipa aceea nu mai reprezentam într-adevăr opinia grupului, așa cum era el” („Gabriela Adameșteanu: Nimeni nu trăise jurnalism adevărat”, 26 februarie 2011).

vezi: http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:m1Ed7w30-FcJ:news.corect.com/arts/books/gabriela-adamesteanu-nimeni-nu-traise-jurnalism-adevarat+gabriela+adamesteanu&cd=36&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&source=www.google.ro

„Profesorul şi discipolii” – serie de docudrame la TVR Cultural

TVR Cultural începe grila de primăvară în spaţiul rezervat documentarelor cu seria de docudrame intitulată „Profesorul şi discipolii”. Seria va fi difuzată în fiecare sâmbătă, de la ora 13.00, între 26 martie şi 30 aprilie 2011.

Realizatorul şi producătorul Radu Găină propune un discurs de televiziune în care va fi analizată întâlnirea dintre Nae Ionescu şi reprezentanţii iluştri ai generaţiei 1927, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, dar şi Jeni Acterian sau Alice Botez, model formativ în a cărei osmoză s-au diferenţiat destine spirituale importante pentru cultura românească şi cea universală.
Discipolii lui Nae Ionescu au înfruntat istoria contorsionată a veacului din urmă şi au performat excepţional în diferite domenii ale gândirii. Gândul liber, neîncorsetat în canoane, trăit în substanţa sa era esenţa acestui model paideic propus de Profesor discipolilor deschis sub semnul funcţiei epistemologice a iubirii… Personalitatea lui Nae Ionescu şi modul în care aceasta s-a afirmat a stârnit polemici şi patimi încă din epoca interbelică, iar acestea au traversat şi anii comunismului, renăscând cu putere după 1990.
Radu Găină a invitat la o dezbatere vie pe această temă diferite personalităţi ale culturii noastre din cele mai importante centre universitare: Eugen Simion, Neagu Djuvara, Virgil Ciomoş, Ioan Ică jr., Sorin Alexandrescu, Ion Dur, Mihail Neamţu, Paul Cernat, Sorin Lavric, Dan C. Mihailescu, Liviu Bordaş, Anton Adămuţ, Petru Bejan, Ştefan Afloroaie, Wilhelm Dancă, Dan Ciachir, Răzvan Codrescu, Alexandru Laszlo, Ovidiu Pecican.
Autorul acestei serii a realizat şi reconstituiri de epocă pornind de la memorialistica epocii reflectată în „Umbre şi lumini” de Maruca Cantacuzino Enescu, „Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit” de Jeni Acterian, „Jurnal 1935-1944” şi „Jurnal II „de Mihail Sebastian. Au întruchipat personajele timpului actorii Gavril Pătru, Ana Ioana Macaria, Ilinca Goia, Carmen Ungureanu precum şi realizatori şi prezentatori din Televiziunea Română ca Irina Mohora, Marius Constantinescu, Claudiu Lucaci, Dana Vlad, Dragoş Porojnicu, Alina Ciocan, Andreas Petrescu.
Au fost realizate filmări la Brăila, oraşul în care s-au născut Nae Ionescu şi Mihail Sebastian, precum şi la Păltiniş pe dealul numit „Coasta Boacii”, amintit mereu de Emil Cioran în scrierile sale.
 
http://www.tvr.ro/articol.php?id=99687&c=99

PSEUDO-DEZBATERE FILOSOFICĂ. VII. IRONIA ȘI „RĂUTĂȚILE”

Domnule Cristian Mladin,

Din formularea „…nu pot să fiu de acord cu dumneavoastră sau cu, din nou, ironia și parcă o anumită tendință răutăcioasă de categorisire generală” înțeleg că – cel puțin când vine vorba despre mine – asociați ironia cu generalizările răutăcioase. Socrate, Kierkegaard – doi maeștri ai ironiei cunoscuți în cultura română și de către dvs. – sunt sau nu sunt răutăcioși? A spune mai tinerilor parteneri de discuție, într-o piață ateniană sau la o petrecere, că nu e clar cum stau lucrurile în privința unor adevăruri pe care ei pariază e răutăcios sau nu? Pentru Kierkegaard, maieutica socratică presupune „negativitate absolută infinită”. Problema este dacă ne-am putea sau nu dispensa cu folos de asemenea radicală negativitate. La maestrul danez, s-a spus, „ironia își înghite propriul stomac”, întorcându-se, într-un anume sens, asupra sieși. De ce v-ar supăra sau speria, atunci, ironia în general și a mea în particular?

Dvs. păreți să dați nu numai o lectură plină de temeri ironiilor mele, ci și una conotată etic. Cum înțelegeți dvs. „generalizările răutăcioase” dacă nu ca pe niște priviri pripite și globalizante asupra unor categorii anume de obiecte/ subiecte, pornind de la particular către general fără o bună raportare între ele, în scopul de a produce efecte rele? Asta ați dorit să spuneți? Dacă da, îmi rezervați o lectură lipsită, de astă dată, de neutralitate, acuzatoare. Ea nu se susține însă pentru că scopul criticii, spuneau tovarășii de odinioară – atenție, ironie! – este „să îndrepte”, nu să omoare sau să discrediteze. La drept vorbind, m-aș aștepta la mulțumiri pentru gestul de a atrage atenția asupra unor posibile derapaje sau, cel puțin, a unei opacități care nu permite buna descifrare a mesajului pe care membrii grupului HAH îl transmit către cultura română (și cele germană și franceză, unde le-au apărut unele cărți). Că ele, mulțumirile, nu survin spontan și nu vor surveni nici după asta, nu mă miră. Trăiesc în interiorul culturii noastre și am ajuns să știu ce limite strâmte presupune culoarul pe care avansăm.

Mai spuneți: „Acel anonim comentator de pe blogul dumneavoastră (= cel care semna I.M., n. O.P.) nu trebuie să fie măsura și scala de la care și la care vă raportați…”. Nu? Până să apăreți dvs., el a fost singurul care s-a străduit să formuleze obiecții ceva mai precise la adresa postării mele inițiale (despre cartea dlui Bogdan Mincă). Din păcate, insinuările, afirmațiile fără acoperire și chiar amenințările mai mult sau mai puțin voalate au continuat și pe mai departe… Cum spuneam deja: când majoritatea tace sau înjură pe după măști, cu o floare nu se prea face primăvară, oricât am prețui apariția florală respectivă. Priviți însă la ce delațiuni joase, cu aer paranoid, se mai pretează câte unul dintre cei ce vă stau alături fără a fi, neapărat, demni de asta. Se merge cu jalbă în proțap la România liberă, cerându-mi-se capul pentru că aș fi „un om obsedat de o ură viscerală împotriva a tot ce ține de munca onestă a câtorva tineri filozofi grupați în jurul d-lui Liiceanu” și fiindcă „Acuzațiile se extend apoi împotriva editurii Humanitas, a dl.-lor Pleșu, Patapievici, ajungând la Noica, Nae Ionescu, Heidegger etc. etc.”. Turnătorul de serviciu confundă deci persecutarea unui grup de filosofi de către profesorul și scriitorul provincial care sunt cu critica exercitată asupra unei direcții din cultura noastră. Sărmanul! Cred că noua atitudine la care mă refer mă scutește să mai stărui asupra îndreptățirii expresiei referitoare la „cățeii” pe care îi menționasem cândva, pe la începuturile discuției noastre…

Revin, însă. Dvs. continuați șirul interogațiilor referitoare la atitudinea mea: „…de ce simțiți nevoia de categorisire rapidă și irevocabilă a unui presupus grup despre care poate nu știți atât de multe lucruri…”? Nevoia de a categorisi face parte din strădania de a înțelege și descrie mai bine o realitate. Ea ne este, probabil, specifică tuturor, chiar dacă în proporții inegale. De unde ați scos-o însă că ar fi „irevocabilă”?! Avem precedente comune, m-am arătat în vreun fel de piatră, precum statuia Comandorului din Don Juan? Nici poveste! Iar apoi, dacă grupul din care faceți parte vrea să fie cunoscut mai bine și mai în detaliu, eforturile sale de autoprezentare trebuie să continue. Aștept cu plăcere și interes cărțile și studiile tuturor celor care, făcând parte din el, socotesc că ar putea câștiga în mine măcar un cititor, dacă nu mai mult de atât. În orice caz, un lucru este sigur: dintre toți gânditorii din domeniul fenomenologiei, pe Heidegger îl iubiți cel mai tare. Nu prea am găsit informații despre colegi ai dvs. care s-ar ocupa de Karl Jaspers, de Emmanuel Lévinas, de Gabriel Marcel, de Maurice Merleau-Ponty, de Jan Patocka, de John Searle, de alții ca ei. SRF nu știu să îi fi făcut nicio propunere de editare lui Vianu Mureșan, care și-a publicat teza doctorală despre Lévinas la Cluj, într-o editură mai puțin puternică și mai puțin declarativă în dragostea ei pentru fenomenologie. (Am scris despre acest volum la vremea apariției sale.)

O anume, cum să-i spun, răceală față de cei care au devenit practicanți ai filosofiei fără să fi ieșit de sub mantaua dlui Liiceanu se observă, astfel, cu ochiul liber. Vă reamintesc că, tehnic și cronologic vorbind, prima traducere a lui Sein und Zeit s-a făcut de către clujeanul Dorin Tilinca, stabilit în Germania, secondat de clujeanul Mircea Arman. Domnii Pleșu și Liiceanu și-au exprimat nedumerirea cu privire la acest demers, realizat parțial, încă din 1987, când, într-o discuție cu mine purtată la colocviul despre „Interval”, la Arad, criticul – pe atunci – de artă Andrei Pleșu și-a exprimat nemulțumirea față de calitatea tălmăcirii, dar și nedumerirea față de Anton Dumitriu, care sprijinise apariția textului în „Revista de Istorie și Teorie Literară”. Ei bine, în loc să se intereseze de un asemenea demers ca un adevărat iubitor de fenomenologie și pasionat de Heidegger, dl. Liiceanu a preferat să obțină o interdicție de difuzare, pe motiv de rezervare de copyright, a cărții editate de Gabriel Cojocaru și Vasile Gogea la Ed. Grinta din orașul de pe Someș. Va fi fost motivată acțiunea în termeni de drepturi de autor, dar publicarea cărții este o problemă, iar prioritatea traducerii, cu totul alta. Nu știu, de altfel, nici ca prioritatea în materie de traduceri heideggeriene a profesorului bucureștean Alexandru Boboc să fie undeva recunoscută. Poate că este, dar unde? Mă veți lămuri dvs.?

Revenind la traducerea din Ființă și timp a „clujenilor”, preiau aici un fragment – citat chiar de dvs., într-un comentariu de pe acest blog – din dl. B. Mincă, relevant pentru discuție: “… Heidegger a scris, cum bine ştim, în limba germană. Complexitatea acestei limbi, combinată cu originalitatea absolută a conceptelor heideggeriene, poate părea, la o primă privire, un handicap pentru cel care încearcă, într-o altă limbă, să comenteze interpretările heideggeriene la nişte termeni greceşti. Dar handicapul cu pricina se dovedeşte a fi, în realitate, un avantaj, căci pericolul major care îi pîndeşte pe cei ce receptează şi comentează în limba germană un text heideggerian este acela al îngînării. Neputîndu-se elibera de impactul unor termeni precum Da-sein, Ereignis, Lichtung, Seyn — ce concentrează în ei tot gîndul lui Heidegger —, destui comentatori germani tind doar să varieze locul lor în frază şi locul frazelor în ansamblul textului. Beneficiind de libertatea oferită de o altă limbă decît germana sîntem confruntaţi, pe de altă parte, cu dificultatea traducerii. A explicita în româneşte acea germană a lui Heidegger care traduce ea însăşi terminologia obscură a gîndirii greceşti timpurii înseamnă a pune în joc toate resursele limbii noastre şi, prin urmare, a fi forţat să faci o muncă de pionierat.” De ce, revin și întreb, aceste constatări sunt valabile în cazul dlui Bogdan Mincă și trebuie aplaudate, iar în cazul lui Dorin Tilinca, medic prin formație și poet prin vocație, nu ar trebui, autorul fiind destinat uitării cu premeditare? Să fie un poet mai puțin calificat în transpunerile conceptelor cu încărcătură (și) metaforică ale lui Heidegger mai puțin calificat decât absolvenții facultăților de filozofie? Mister!

M-ați mai întreba acum, cum ați făcut-o, „… de ce simțiți nevoia de a trasa o linie fermă și de neșters între București și Cluj”? Nu s-ar zice că eu sunt cel care o trasează. Adopțiile sunt posibile în cazuri particulare – cineva amintea de vreo trei autori care publică în seria „Academica”, dar dintre ei profesorul Virgil Ciomoș are o personalitate formată înafara cercului respectiv, ucenicind o vreme în preajma lui Anton Dumitriu, iar Alexandru Baumgarten coordonează serii de traduceri la alte edituri, volumul de la Humanitas reprezentând o reluare, amplificată, a unui titlu publicat înainte în altă parte -, însă regula de ansamblu o dau astfel de acte de indiferență sau ostilitate, precum în cazurile pe care le-am amintit anterior (Vianu Mureșan, Dorin Tilinca, Mircea Arman).

(Va urma)

CLUJUL TRĂIT, un talkshow cultural de Ovidiu PECICAN

La invitaţia expresă a directorului de atunci, artistul Cătălin Condurache, postul de televiziune clujean Napoca Cable Network (NCN) a început să găzduiască, în aprilie 2006, emisiunea CLUJUL TRĂIT gândită şi realizată de mine. Cum talkshow-ul inaugurat atunci a împlinit deja un număr de ani, socotesc potrivită postarea numelor celor care au fost invitaţii emisiunii, marcând – acolo unde se poate – şi ediţia în care au figurat.  Ordinea este cea cronologică şi nu are în vedere alte criterii. Sunt singurul responsabil de omisiuni.

Menționez și că denumirea emisiunii televizate Clujul trăit aparține inițiatorului și realizatorului acesteia, reprezentând parte integrantă din concepția care a prezidat realizarea sa (O.P.).

 

2006

Polemistul Laszlo Alexandru (20.04.2006); istoricul literar Leon Volovici (27.04.2006); poetul Ion Mureşan (03.05.2006); poetul Ştefan Manasia (17.05.2006); muzicologul Oleg Garaz (24.05.2006); prozatorul Adrian Grănescu (31.05.2006); criticul literar Gh. Grigurcu şi Laszlo Al. (26.06.2006); fizicianul Mircea Crişan (07.06.2006); universitarul Tudor Vlad (12.06.2006); istoricul Clujului Lukács Jozsef (?.06.2006); regizoarea Mona Chirilă (03.07.2006); poetul AdrianPopescu (10.07.2006); regizorul Chris Nedeea (17.07.2006); istoricul ştiinţei Gh. Stratan (24.07.2006); poeta Marta Petreu (31.07.2006); caricaturistul Octavian Bour (07.08.2006); regizorul Andrei Şerban (13-14.08.2006); criticul literar Petru Poantă (21.08.2006); poetul Virgil Mihaiu (28.08.2006); criticul literar Irina Petraş (04.09.2006); echipa noului centru universitar pe probleme de turism (18.09.2006); comparatistul Corin Braga (25.09.2006); prozatorul Alexandru Vlad (02.10.2006); poeta Ruxandra Cesereanu (09.10.2006); regizorul Mihai Măniuţiu (16.10.2006); actorul Marian Râlea (23.10.06); istoricul Harald Roth şi editorul Szokoly Elek (30.10.06); scenografa Carmencita Brojboiu (06.11.2006); politologul Vladimir Tismăneanu (13.11.2006); politologul Michael Shafir (20.11.2006); plasticianul Kőmives Andor (27.11.2006); șefa organizaţiei de femei francmasone Anca Nicolescu (04.12.2006); poetul Dumitru Cerna (11.12.2006); fotograful Dorel Găină (18.12.2006);

 

2007

pictorul Ion Sbârciu (15.01.07);

jurnalista Romana Chişu (22.01.07);

criticul literar Sanda Cordoş (29.01.07);

dramaturgul Radu Ţuculescu (05.02.07);

istoricul Liviu Rotman (12.02.07);

istoricul Adrian Andrei Rusu (19.02.07);

teatrologul Claudiu Groza (26.02.07);

umoristul, prozatorul Cornel Udrea (12.03.07); 

poetul Ion Cristofor (26.03.07);

preotul ortodox Ioan Chirilă (09.04.07);

scriitorul Constantin Cubleşan (16.04.07);

istoricul Dennis Deletant (23.04.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/12/;

fizicianul Basarab Nicolescu (30.04.07):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/12/;

regizorul Horaţiu Mihaiu (6.05.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;

medievistul Tudor Sălăgean 28.05.07: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;

                                                            și 08.10.07: ;

jurnalista Ruxandra Hurezean (4.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;

managerul Gabor Adam (11.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;

criticul literar Ion Vartic (18.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;

regizorul de teatru Andrei Şerban 2 (25.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;

politologul Salat Levente (02.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;

actorul Hatházy András (09.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/

jurnalistul Lucian Ştefănescu (16.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;

jurnalistul Cristian Ivaneş (23.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;

poetul Dinu Flămând (30.07.2007): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

plasticiana Dana Fabini (06.08.2007);

romancierul Adrian Petrescu (13.08.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

compozitorul Cornel Ţăranu (20.08.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

preotul greco-catolic Silviu Hodiş (27.08.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

avocatul Kincses Előd (03.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

poeta Doina Cetea (10.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

jurnalistul Radu Constantinescu (17.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

poetul Ioan Pavel Azap (24.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

pictorul Gheorghe Ilea (17.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

eseistul Ştefan Borbely (15.10.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;

filosoful Gáspár Miklós Tamás (22.10.07):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;

jurnalistul Ion Maxim Danciu (29.10.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;

Claudiu Coşier, director ADR-NV (12.11.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;

pictorul Ovidiu Avram (19.11.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;

clasicistul Marin Popan (10.12.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;

istoricul Tudor Selegean (08. 12. 2007):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;

istoricul Edit Szegedi (17.12.07):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;

 

2008

filosoful Alin Sebastian Tat (21.01.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;

activista civică și politiciana Smaranda Enache (21.01.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

istoricul Cornelius Zach (04.02.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

istorica Krista Zach (14.02.08);

scriitoarea Gabriela Leoveanu (21.02.08);

ideologa Alexandra Tomiţă (28.02.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

poetul-editor Mircea Petean (06.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

regizorul Alexa Visarion (13.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

criticul de teatru Roxana Croitoru (20.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

experta în ceaiuri Adriana Ursoiu (27.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

traducătoarea Ioana Sasu-Bolba (10.04.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

poeta şi editoarea Aura Christi (24.04.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

romancierul Nicolae Breban (01.05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

actriţa şi cântăreaţa de jazz Irina Sârbu (05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

politologul Vladimir Tismăneanu (15. 05. 2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;

criticul de film Radu Toderici (22.05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;

istoricul Victor Neumann (02.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;

regizorul de film Nae Caranfil (05.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;

regizorul de teatru Vadas Laszlo (12.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;

editorul Horaţiu Trif (19.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;

romancierul Francisc Baja (04.07.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;

politologul Sergiu Gherghina (07.08);

muzicianul expert în baroc Zoltan Majo (27.07.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;

soprana Mihaela Maxim (07.08);

galerista şi criticul de artă Dana Altman (21.08.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;

pictorul Nelu Pascu (28.08.08);

arhitectul Ionel Vitoc (04.09.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/,

poeta Carmen Firan (18.09.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;

actorul Anton Tauf (02.10.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/,

actriţa Elena Ivanca (02.10.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;

scriitoarea Doina Jela (2008);

editoarea Silvia Colfescu (2008);

istoricul Lucian Nastasă (09. 11. 2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;

plasticianul Călin Stegerean (16. 10. 2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;

prozatorul Mircea Pora (?.?.2008);

pictorul Viorel Nimigeanu (14.12.2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;

filosoful Mihai Şora (2008);

jazzmanul Ştefan Vannai (21.12.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;

 

2009

filosoful Virgil Ciomoş (25. 01. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/

profesorul de română Marius Onică (08. 02. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

poetul Demeny Peter (15. 02. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

criticul Irina Petraş (21.02.09);

poetul Horia Muntenus (28.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

poetul Marcel Mureşeanu (07.03.2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

traductologa Flaminia Robu (15.03.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

prozatorul Filip Florian (12. 06. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;

filosoful Andrei Marga (24. 05. 2009):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;

tenorul Ionel Pantea (17. 05. 2009):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;

criticul literar Ioana Bot (22.03.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

regizora Cătălina Buzoianu (29.03.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

 prozatorul Răzvan Ţuculescu (06.04.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

criticul literar şi polemistul Laszlo Alex (10.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;

preotul Cătălin Pălimaru, editorul revistei Tabor (10.02.09):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;

actriţa Ramona Dumitrean (11.02.09):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;

 lector univ. dr., specialistă în media Rodica Mocan: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

doctoranda Nicoleta Sălcudeanu (25. 04. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;

pictoriţa şi scriitoarea Mariana Bojan (2009)http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;

pictorul Marcel Lupşehttp://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;

 regizorul Cristian Mungiu (31. 05. 209): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;

 actriţa Melania Ursu

caricaturistul şi plasticianul Konczey Elemer (27.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/

90 de ani de teatru românesc la Cluj, cu Roxana Croitoru (20.12.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/

eminescologa Ioana Bot (05.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/;

filosoful Alexandru Baumgarten (02.12.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,

prozatoarea Anamaria Beligan (22.11.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/; 

2010

editorul şi regizorul Zagoni Balazs (25.07.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/ 

plasticiana Janosi Julia (01.08.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/ 

regizorul Traian Savinescu (18.07.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/ 

pianistul de jazz Lucian Ban (22.05. 2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/  

şi 30.05.2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/ 

istoricul literar Mihai Alin Gherman (20.04.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/

istoricul literar Ion Istrate (06.03.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/

nutriţie naturistă cu  Incze Dănilă (11.07.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/ 

istoricul şi arheologul Ioan Piso (17.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,

regizoarea de film Felmeri Cecilia,

romancierul Bogdan Suceavă (19.06.2010) http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/ 

compozitorul Venczel Peter (13.06.2010) http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/ 

scenografa Eugenia Tărăşescu (16.05.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/ 

actorul octogenar Gheorghe Radu (09.05.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/ 

editorul Vasile George Dâncu (02.05.2010):   http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/

teologul şi clasicistul Cristian Bădiliţă (11.04.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/

romancierul Cătălin Dorian Florescu (04.04.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/ 

textilista Hermina Csata (28.03.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/

actorul şi impresarul Gabriel Chirea (21.03.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/

ilustratoarea pentru copii Keszeg Agnes (14.03.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/

criticul de artă şi filosoful istoriei Coriolan Babeţi (21.02.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/

pictorul Incze Dănilă (14.02.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/

regizorul Andrei Şerban 30.01.2010:   http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/

                                                   şi 07.02.2010:  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,

actriţa Miriam Cuibus (24.01.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,

managerul editorial Luminiţa Mureşanu (10.01.2010):  http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/;

istoricul Ion Aurel Pop (03.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,

prozatorul Matei Florian (28. 02. 2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/12/

Published in: on 30 septembrie 2010 at 12:24 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,