CIVISM POLIMORF: Cafeneaua critică

Cafeneaua critică

ediţia a 18-a, 1 iulie 2009

De la stânga la dreapta: Liliana Corobca, Igor Mocanu, Ion Bogdan Lefter, Vladimir Bulat, Ruxandra Garofeanu, Vasile Ernu

foto:  Sanda Watt

sursa: http://staredeurgenta.blogspot.com/2009/07/in-vizita-la-cafeneaua-critica.html

Întreţinerea spiritului civic în stare de funcţiunea înseamnă exerciţiu permanent. Ion Bogdan Lefter şi comilitonii lui de la Cafeneaua critică ştiu acest lucru şi acţionează în consecinţă. Aici cultura nu mai este desprinderea creativităţii umaniste de cea ştiinţifică, nici izolarea artei de societate, şi nici idolatria nefrecventată de spritiul critic. Du-te – vino-ul între interpelarea analitică, interogaţii, sintezele de parcurs şi plăcerea, pură şi simplă, a întâlnirii şi discuţiei dă o idee despre spiritul acestor întâlniri, propunând un model de acţiune-reflecţie societăţii civile care să contureze o altă idee despre instituţie, să decupeze un alt perimetru decât cel oficial sau privat, acoperind şi satisfăcând nevoi proprii de înţelegere, evaluare şi reprezentare. (O.P.)

CAFENEAUA CRITICĂ: Scurtă istorie instituţională (2008 – 2010, deocamdată)

Afiş Cafeneaua critică

Ajunsă la peste a 40-a ediţie, Cafeneaua critică iniţiată de poetul, criticul şi omul de televiziune care este – prin vocaţie – universitarul Ion Bogdan Lefter are deja în spate o istorie. Ea este un proiect de dezbateri culturale iniţiat în prima parte a anilor 1990 de către Lefter la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Seria a 2-a a a fost inaugurată în noiembrie 2008, la noul club TSC de la Casa studenţilor din Bucureşti. De la ediţia a 6-a, s-a desfăşurat la Club A. Seria a 3-a este găzduită de Club Control. La Cafeneaua critică sunt invitate personalităţi artistice şi se dezbat evenimente culturale şi teme fierbinţi ale actualităţii. Ideea ca atare putea fi întâlnită şi ca titlu al unei cărţi de Luca Piţu, La cafeneaua hermeneutică. Fireşte, ideea de a folosi cafeneaua ca spaţiu pentru schimbul de idei vine din secolul lui Voltaire şi a rămas până astăzi asociată cu un anume spirit burghez, deschis la înnoiri, specific Europei. De aceea, de mai mulţi ani, Centrul Cultural Francez organizează – la Cluj, de pildă – o manifestare cu locaţii diverse, în localuri publice care servesc cafea, frecventate intens de studenţi – Primăvara cafenelelor, propunând, la rându-i, o agendă de discuţii incitantă.

În felul ei, însă, Cafeneaua critică asumă şi continuă continuă – într-un spirit mai larg cultural şi civic – discuţiile de relevanţă actuală în peisajul creativităţii româneşti întâmpinate critic, „pe viu”, pe care, în ultimul deceniu de dictatură comunistă în România, îl întruchipau, la Bucureşti, Cenaclul de Luni al lui Nicolae Manolescu, Cenaclul Universitas al lui Mircea Martin, Cenaclul Junimea al lui Ovid S. Crohmălniceanu, iar în provincie, Cenaclul Echinox şi Cenaclul Napoca Universitară (la Cluj), cercurile informale de discuţii din preajma revistelor Opinia studenţească şi Dialog (la Iaşi), Cenaclul Pavel Dan, Cenaclul H. G. Wells şi Cenaclul Helion (la Timişoara). Mai recent, cu doar câţiva ani în urmă, Cenaclul Orfeu al Uniunii Scriitorilor a fost animat cu maximă implicare personală şi cu devotament de criticul Marin Mincu, în acelaşi spirit al dezbaterilor fertile. Toate acestea însă au avut în vedere mai ales, când nu exclusiv, autori, texte şi teme literare, în timp ce Cafeneaua critică preferă să alăture scriitorilor oameni de teatru,  oameni de ştiinţă etc.

Invitaţii ediţiilor 2008-2011 ale Cafenelei critice: Nicolae Manolescu, G. Dimisianu, Costi Rogozanu (prima ediţie), Vladimir Epstein, Romelo Pervolovici, Oana Boca, Vasile Ernu, Bogdan-Alexandru Stănescu (ediţia a 2-a), Şerban Foarţă (ediţia a 3-a), Adrian Iorgulescu şi Virgil-Ştefan Niţulescu (ediţia a 4-a), Augustin Buzura (ediţia a 5-a), Solomon Marcus (ediţia a 6-a), Alice Georgescu, Marius Stănescu, Coca Bloos, Diana Cavaliotti, Ioana Anastasia Anton, Sorin Dobrin (din echipa spectacolului Hamlet de la Teatrul Metropolis) (ediţia a 7-a), Sorin şi Nicu Ilfoveanu (ediţia a 8-a), Cătălina Buzoianu, Rodica Negrea, Mihai Dinvale, Papil Panduru, Petre Moraru, Ion Lupu, Irina Rădulescu, Alin Mihalache, Ştefan Lupu (din echipele spectacolelor Furtuna după William Shakespeare de la Teatrul Mic şi Ioana şi focul după Matei Vişniec de la Teatrul de Comedie) (ediţia a 9-a), Ioana Nicolaie şi Cecilia Ştefănescu (ediţia a 10-a), Marlena Braester, Cosana Nicolae, Bogdan Ghiu, Nicolae Tzone (ediţia a 11-a), Nora Iuga (ediţia a 12-a), regizorul Alexandru Dabija, actorii Mihai Calotă, Ana Ciontea, Ioan Coman, Ioan Andrei Ionescu, Vlad Ivanov, Florentina Năstase, Răzvan Oprea, Ada Simionică, scenografii Cosmin Ardeleanu şi Laura Paraschiv şi Lucian Sabados, directorul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti (ediţia a 13-a), Alexandru Solomon (ediţia a 14-a), Matei Vişniec, Serge Basso şi echipa de actori româno-luxembourghezo-franco-finlandeză a spectacolului Mansardă la Paris de Radu Afrim, după un text de Matei Vişniec (ediţia a 15-a), Marius Oprea (ediţia a 16-a), Gabriel Andreescu (ediţia a 17-a), Ruxandra Garofeanu, Liliana Corobca, Vladimir Bulat, Vasile Ernu, Igor Mocanu (ediţia a 18-a), Adriana Grand, Virginia Mirea, Florin Dobrovici, George Costin şi Andreea Samson (din echipa spectacolului Cîntăreaţa cheală & Lecţia de la Teatrul de Comedie) (ediţia a 19-a),  Monica Spiridon, Costi Rogozanu, Nicolae Marinescu, Xenia Karo, Luminiţa Corneanu (despre Adrian Marino) (ediţia a 20-a), Mihaela Miroiu, Otilia Dragomir, Sofia Văcărescu, Laura Grünberg, Ana Bulai, Daniela Palade Teodorescu (co-autoare ale volumului Naşterea. Istorii trăite, 2010) şi Olivia Niţiş, Karin Cervenka, Liliana Popescu, Marilena Preda Sânc, Doris Mayer, Simona Vilău (organizatoare şi autoare ale expoziţiei româno-austriece Idila/Idyll, 2010) (ediţia a 21-a), Mihai Oroveanu, Şerban Sturdza, Virgil Scripcariu (ediţia a 22-a), Ioan Groşan, Constantin Stan, Cristian Teodorescu (ediţia a 23-a), Mircea Martin (ediţia a 24-a), Mircea Cărtărescu (ediţia a 25-a), Magda Cârneci, Cătălin Davidescu, Tudor Octavian, Pavel Şuşară, Cristian-Robert Velescu, Ioana Vlasiu, Ruxandra Garofeanu (ediţia a 26-a, la Centenarul naşterii lui Ion Ţuculescu), George Mihăiţă, Corina Constantinescu, Ileana Lucaciu, Sanda Manu, Victor Ioan Frunză, Ludmila Patlanjoglu, Cornelia Maria Savu (ediţia a 27-a, bilanţ festCO 2010), Constantin Chiriac, Lavinia Alexe, Adrian Tibu, Ludmila Patlanjoglu, Mircea Ghiţulescu (ediţia a 28-a, bilanţ al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu 2010), Principele Radu al României (ediţia a 29-a), Romelo Pervolovici, Mica Gherghescu, Adrian Guţă, Teodor Graur, Nicu Ilfoveanu, organizatori şi participanţi la Bienala Tinerilor Artişti de la Bucureşti (ediţia a 30-a), Livius Ciocârlie (ediţia a 31-a), David Esrig (ediţia a 32-a), Cristina Modreanu, Aura Corbeanu, Maria Morar, Bogdan Georgescu, Ludmila Patlanjoglu, Anca Eugenia Rotescu, Mihaela Michailov, David Schwartz, organizatori şi participanţi la Festivalul Naţional de Teatru 2010 (ediţia a 33-a), Norman Manea (ediţia a 34-a), Dinu Flămând (ediţia a 35-a), Florin Manolescu (ediţia a 36-a), Ciprian Ciuclea, Olivia Niţiş, Andreea Micu (staff IEEB4), Marilena Preda-Sânc, Valeriu Şchiau, Mihai Zgondoiu (expozanţi IEEB4), Magda Cârneci, Liliana Barborică (eseiste, critici de artă) (ediţia a 37-a), Ion Mureşan, Gavril Ţărmure, Luigi Bambulea (ediţia a 38-a), Petru Lucaci şi Magda Cârneci, Cătălin Davidescu, Diana Dochia, Teodor Graur, Adriana Oprea şi Aurel Vlad (despre relansarea revistei Arta) (ediţia a 39-a), Constantin Abăluţă, Constantin Stan, Florin Toma, Daniela Zeca, Cosmin Ciotloş (ediţia a 40-a), Octavian Soviany şi Sorin Gherguţ (ediţia a 41-a), Mircea Anghelescu (ediţia a 42-a), Victor Ioan Frunză, Adriana Grand, Ioana Barbu, George Costin, Alexandru Ion, Sorin Miron, Octav Ştefan (echipa spectacolului Furtuna, produs de Centrul Cultural „Nicolae Bălceascu” din Bucureşti) şi Cătălina Buzoianu, Ileana Lucaciu, Ludmila Patlanjoglu, Crenguţa Manea, Nicolae Prelipceanu, Mircea M. Ionescu, George Volceanov (ediţia a 43-a).

Spiritul rector al Cafenelei critice este şi continuă să fie acelaşi Ion Bogdan Lefter, iniţiatorul şi conducătorul revistei A(l)titudini, dovedind un spirit constructor şi o tenacitate apreciabile, cu bune rezultate în coagularea unei atmosfere propice analizelor de pe poziţiile unui liberalism flexibil şi neîngrădit.

CARTEA REFUZĂ SĂ MOARĂ!

Scriitorul Vasile Ernu propune atenţiei şi dezbaterii publice din România Manifestul cărţii, atrăgând atenţia asupra unor grave ameninţări la adresa culturii scrise.

Accesează link-ul: http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/vasile-ernu-propune-manifestul-cartii-traim-inca-din-infrastructura-si-materia-cenusie-produsa-de-vechiul-regim-distrugind-continuu-resturile-care-au-mai-ramas-31973.html

Încă în privămava trecută, la ediţia clujeană de atunci a Târgului de Carte „Gaudeamus”, fiind invitat de către directorul Radio Cluj, dl. Florin Zaharescu, în calitate de preşedinte de onoare ale ediţiei, lansam o chemare la solidarizare înspre toţi cei care ţin la demnitatea şi supravieţuirea culturii. Ea a luat forma unui Apel pentru sprijinirea culturii scrise, îndemnându-i pe clujeni să cumpere măcar o carte de la târg, fie pentru ei, fie ca să o dăruiască. „E un gest de solidaritate cu actul de cultură, o solidaritate pentru idei, pentru spirit”, spuneam atunci, iar presa a reţinut şi a transmis mai departe mesajul.

http://new.clujeanul.ro/cultura-timp-liber/targ-de-carti-in-centrul-clujului-4120478

Apelul meu nu a rămas fără ecou, vânzările de carte triplându-se faţă de ediţia anterioară. Desigur, cauzele acestui succes trebuie căutate în mai multe direcţii, dar cred că şi îndemnul lansat cu acel prilej a însemnat ceva.

http://www.gaudeamus.ro/htmlr/cluj_2009.htm

http://clujeanul.gandul.info/cultura-timp-liber/cifra-de-vanzari-record-la-targul-de-carte-gaudeamus-2009-6-miliarde-lei-vechi-4158896

Toamna trecută, pe când mă număram deja, graţie votului colegilor mei, scriitorii clujeni, în conducerea filialei de pe Someş a Uniunii Scriitorilor din România, am chemat, din nou, stăruitor, la solidarizarea artiştilor în jurul obiectului muncii lor, propunând maratonul de lecturi publice Scriitorii în faţa crizei. Ideea a fost întâmpinată şi sprijinită fără rezerve de scritorii filialei, în frunte cu distinsa eseistă Irina Petraş, poeta Doina Cetea, poeta Marta Petreu şi mulţi alţi colegi. Iniţiată într-o vineri, în Piaţa Muzeului din Cluj, continuând în aceeaşi locaţie a doua zi dimineaţa, iar mai pe urmă printr-o sesiune de lecturi la Cafeneaua Starbucks din incinta Julius Mall, acţiunea civică a scriitorilor a beneficiat şi de participarea cu texte a unor poeţi aflaţi în străinătate, precum Andrei Zanca (Germania) şi Virgil Mihaiu (Lisabona). Foarte important este că s-a bucurat de o bună primire media, fiind întâmpinată cu bucurie de trecători, publicul prin excelenţă căruia îi fusese destinată.

Vezi linkul: http://www.tvr.ro/articol.php?id=70775

Între timp, în 6 martie 2009, şi eseista şi exegeta literară Ioana Bot, profesor la Literele clujene, împreună cu Sorina Stanca, directoarea Bibliotecii Judeţene Octavian Goga din Cluj şi cu alţi oameni de cultură, au pornit un ciclu de acţiuni – dezbateri publice şi seminarii/ ateliere de cercetare -, sub genericul Meseriile cărţii.

Salut emergenţa unor iniţiative cu aceeaşi ţintă şi în alte centre culturale semnificative din România. Pentru început, Bucureşti, prin acţiunea lui Vasile Ernu.