EVENIMENT! DRUMUL SPRE INDII o premieră iminentă la Teatrul Naţional din Cluj

Echipa de actori alcătuită de regizorul VADAS Laszlo şi de actorul Emanuel PETRAN a început repetiţiile cu piesa DRUMUL SPRE INDII de Alexandru PECICAN şi de subsemnatul.

Iniţiativa are loc în contextul unui program excelent al Asociaţiei JAD, condusă de Emanuel PETRAN, în colaborare cu TEATRUL NAŢIONAL „LUCIAN BLAGA” din Cluj, condus de regizorul şi scriitorul Mihai MĂNIUŢIU, lansat încă de anul trecut, sponsorizat de Primăria oraşului de pe Someş. Obiectivul acestui program este acela de a oferi în decursul anului 2012 şapte spectacole pe şapte texte scrise de autori clujeni în viaţă.

Piesa DRUMUL SPRE INDII, plasată într-o Moldovă fabuloasă medievală aşezată, ca în istorie, la răscruci de dominaţii străine şi invazii, a fost scrisă în 1984 şi completată în 2012. Versiunea iniţială a apărut în volumul ARTA RUGII semnat de cei doi autori, carte premiată de filiala Uniunii Scriitorilor din România în anul 2007 cu premiul Mongolu.

 

Vă invit, dragi prieteni, de pe acum, în sala Studio a Teatrului Naţional clujean la premieră sau la spectacolele următoare, evenimente pe care toamna ce se apropie le va oferi iubitorilor scenei.

Anunţ, totodată, că întreaga salbă de spectacole cu cele şapte piese clujene actuale va face obiectul unui festival de teatru al TNC programat pentru aceeaşi toamnă 2012.

 

M-aş bucura ca emoţia mea să fie şi a celor dintre dvs. care iubiţi teatrul şi pe excelenţii artişti care îl reprezintă astăzi în capitala Transilvaniei!

 

Voi reveni cu detalii despre echipa de actori şi cu postarea afişului.

Teatru: HANSEL ȘI GRETEL, adaptare de Ovidiu PECICAN după frații GRIMM

 

După Fraţii Grimm

Scenariul: Ovidiu Pecican

Regia: Varga Ibolya

Scenografia: Epaminonda Tiotiu

Muzica: Venczel Peter

In distribuţie: Ramona Atănăsoaie, Dana Bonţidean, Frunzina Anghel, Ovidiu Crişan, Lucian Rad, Silviu Ruşti, Rareş Stoica.

Din ianuarie 2008 piesa se joacă în continuare.  

***

Aşa cum există un repertoriu canonic de romane, de tragedii, de comedii, de poeme ori eseuri, la fel există şi un top al poveştilor lumii. Din el nu lipseşte, în nici un caz, „Hänsel şi Gretel”, care m-a făcut să nu pot dormi câtva timp, în după-amiezele şi nopţile copilăriei, din motive pe care, parcă, astăzi le înţeleg mai bine. În acest basm cules de fraţii Grimm prin casele ţăranilor germani şi inclus în primul volum al colecţiei lor intitulate „Basme pentru copii şi cămin” (1812) se regăsesc mari teme ale lumii prezente în Biblie şi în marile epopei ori tragedii antice.

A aduce aşa ceva în faţa celui mai fragil şi mai tânăr public înseamnă să îi dai şansa de a se forma conectat la câteva dintre marile teme ale culturii umanităţii şi, în orice caz, la izvoarele celei europene. Locul lui „Hänsel şi Gretel”este pe scenă, printre copii. Copiii de toate vârstele.                          

Ovidiu PECICAN

http://www.luceafarul-theatre.ro/e_hansel_gretel.html

http://www.teatrulpuck.ro/ro/spectacole/hansel-si-gretel/#!prettyPhoto

TEATRU: Lucian POP: Cu ce mă serviţi?

În general dramaturgia românească de azi suferă din… nebăgare de seamă. Autorii încă neafirmați își găsesc greu locul, atât în reviste, cât și – mai ales – în repertoriul teatrelor. Lucian Pop scrie teatru nu de azi, de ieri. Totuși, nu s-a văzut încă jucat de nimeni, iar piesele lui ăși așteaptă editorii. Mi-a încredințat pentru acest blog o piesă destinată Crăciunului. Dar asta e o sărbătoare ce se cere pregătită din timp. Sper ca postarea ei pe acest blog să îi aducă noroc, să atragă atenția vreunui regizor și să fie în cele din urmă jucată. (O.P.) 

 

Personaje: Sandu, Anca, Moș Crăciun

 

 În mijlocul sufrageriei, fixat pe un stativ, este un brad de Crăciun, fără podoabe.

Din camera alăturată, ies cei doi fraţi, Sandu şi Anca, fiecare în braţe cu câte o cutie plină de globuri şi beteală. Se opresc în faţa bradului.

SANDU   Trag o linie din vârf…prin mijloc…până la parchet…şi-am împărţit bradul în două.

ANCA   Partea mea şi partea ta.

SANDU   Începem!

 Anca ia un glob roşu şi îl atârnă pe o creangă din jumătatea ei de brad.

Sandu, un glob vişiniu.

ANCA   Nu prea merge. Roşu cu vişiniu. Ia-l pe cel albastru.

Sandu îi face pe plac.

Anca pune un glob argintiu.

Sandu alege din cutia lui, un glob alb.

ANCA   Este deja unul argintiu. Pentru moment, ajunge. Alege-l pe cel…

SANDU   Ştii ce? Fiecare cu ideile lui!

Sandu agaţă globul alb în brad.

Anca, fără să o vadă Sandu, cotrobăie prin cutia ei şi pune în brad un glob roşu în formă de pisică.

ANCA   Poftim!

SANDU   Dă-ţi jos pisica!

ANCA   Ce să-ţi fac dacă ai fost neatent şi ţi-ai spart căţelul?

SANDU   Bine. Îmi aduc extraterestrul!

Sandu fuge în cameră de unde se întoarce cu un extraterestru în miniatură. Extraterestrul are pâlnii în loc de urechi şi pielea verde. Îl fixează în brad.

SANDU   Speri-o! Miauuu! Miauuu!

Anca fuge şi ea în cameră. Se întoarce cu un luptător antitero, mascat, ce are o puşcă automată. Îl aşează în brad, faţă în faţă cu extraterestru.

ANCA   Dacă vrea să fugă în cosmos, trage!

   Se aud bătăi insistente în uşa de la intrare, apoi o voce speriată:

VOCEA   Mii de scuze domnule Popescu, stimată doamnă Popescu, respectele mele, poate că dumneavoastră, tocmai în acest moment purtaţi o discuţie extraordinar de importantă şi eu v-am deranjat… de-aţi şti!… am fost luat prin surprindere, răsturnat… Domnule Popescu, doamnă Popescu… sunteţi acasă?

SANDU   Numai cele două mari probleme ale familiei Popescu sunt acasă.

ANCA   Vrei să ştii cum le cheamă?

VOCEA   Da.

SANDU   Sandu şi Anca. Tu cine eşti?

VOCEA    Moş Crăciun.

ANCA   A venit Moş Crăciun cu sacul plin!

VOCEA   Sandu!… Anca!… Ce necaz pe capul meu!

ANCA   Deschide uşa, poate că Moş  Crăciun are nevoie de ajutor.

Sandu deschide uşa. Intră în sufragerie Moş Crăciun, în costum roşu şi se aşează epuizat pe un scaun.

ANCA   Unde ţi-e sacul?

Moş Crăciun se prinde cu mâinile de cap.

MOŞ CRĂCIUN   Sacul meu! Renii mei! Sania mea!

ANCA   Linişteşte-te, linişteşte-te. Sandu, du-te şi ia din sertarul mamei un codamin. Îl calmează.

MOŞ CRĂCIUN   Sunt calm, sunt calm…Renii mei! Sania mea!… Unde-i pisoiul cel negru?! Îl strâng de gât!

ANCA   Pisoiul nostru este roşu.

MOŞ CRĂCIUN   Roşu?

SANDU   Ca hainele tale.

Anca îi arată lui Moş Crăciun globul din brad în formă de pisoi.

MOŞ CRĂCIUN   N-am văzut eu bine? Pisoiul ăsta a fost?!

SANDU   Unde?

MOŞ CRĂCIUN   Acum 10 minute îmi opresc sania pe acoperişul casei voastre. Şi cine apare din spatele coşului de fum? Pisoiul ăsta mic, pe care eu l-am văzut mare! Pisoiul ăsta roşu pe care eu l-am văzut negru! Scoate în faţa renilor mei un miauuu…înfiorător!

SANDU   Un miau ca sirena salvării!

ANCA   Un miau…mai ceva ca un claxon de tir!

SANDU   Ce sperietură pe capul renilor!

ANCA    Dururum, dururum, dururum, renii o rup la fugă!

SANDU  Cu sanie cu tot!

MOŞ CRĂCIUN   Ce deştepţi sunteţi. Exact aşa a fost.

SANDU   Dar dacă?…Dacă minţi?

ANCA   Dacă eşti  numai tu singur, fără sanie, fără reni, fără sac?

SANDU   Te punem la detectorul de minciuni.

MOŞ CRĂCIUN   Aveţi detector de minciuni?!

SANDU   Am ceva mai bun decât detectorul.

Sandu îşi ia din brad extraterestrul şi îl pune în faţa lui Moş Crăciun.

SANDU   Extraterestrul meu îţi citeşte toate gândurile de sub frunte.

Moş Crăciun îşi acoperă repede fruntea cu palma.

Anca îşi aduce în faţa lui Moş Crăciun luptătorul antitero.

ANCA   Ridică mâinile sus!

Moş Crăciun îşi ridică mâinile sus.

MOŞ CRĂCIUN   Te rog nu trage.

ANCA   Spune adevărul. Nu ai nici sanie, nici reni, nici sac.

MOŞ CRĂCIUN   Nu am.

SANDU   Atunci de ce ai venit la noi?

MOŞ CRĂCIUN   Am venit în vizită. Cu ce mă serviţi?

SANDU   Du-te Anca în bucătărie. Adu suc, prăjituri, cozonac.

MOŞ CRĂCIUN   Miroase a sarmale.

ANCA   Avem şi sarmale. Vrei?

MOŞ CRĂCIUN   Mulţumesc dar mă grăbesc foarte tare. Unde credeţi voi că mi-au fugit renii cu sania plină de cadouri? Speriaţi de pisica roşie pe care eu am văzut-o neagră? Unde credeţi că au fugit? Nimic mai simplu. Au fugit la Polul Nord!

SANDU   Şi tu cu ce o să mergi după ei până la Polul Nord?

MOŞ CRĂCIUN   Cu ajutorul vostru. Fiţi atenţi. Dacă vă îndeplinesc o dorinţă, atunci, în momentul acela, pac!, sunt la Polul Nord!

ANCA   Ce mă bucur! Eu, Moş Crăciun, îmi doresc un costum de scafandru.

SANDU   Eu, o rachetă pentru extraterestru.

MOŞ CRĂCIUN   De unde să vă dau costum de scafandru şi rachetă?! Nu vedeţi că am doar hainele de pe mine?

ANCA   Dacă nu ai nimic de dat, ce dorinţă ne poţi îndeplini?

MOŞ CRĂCIUN   Să vă spun un mare secret. Şi voi, şi eu…ştiţi ce suntem?…Nişte cântece!

ANCA   Cântece?

MOŞ CRĂCIUN   Suntem cântece.

SANDU   Eu? Cântec?!

MOŞ CRĂCIUN   Şi tu şi Anca şi eu.

SANDU   Este prea de tot Moş Crăciun.

ANCA   Exagerezi.

MOŞ CRĂCIUN   Nu exagerez deloc. Sunt un cântec. Dar ştiţi când mă puteţi auzi? Numai când plec din sufrageria voastră. Când nu mă mai vedeţi.

SANDU   Dacă ieşi pe uşă.

ANCA   Şi închizi uşa după tine.

MOŞ CRĂCIUN   Mă auziţi ca pe un cântec.

SANDU   Chiar?

MOŞ CRĂCIUN   Da. Cu o condiţie. Să vă puneţi dorinţa asta în gând; Vreau să aud, ce fel de cântec este moş Crăciun? Şi dacă reuşiţi dragii mei să auziţi ce fel de cântec sunt, fiţi liniştiţi, înseamnă că am ajuns la Polul Nord unde mă aşteaptă renii mei. La revedere copii!

Moş Crăciun iese pe uşă şi o închide după el.

Sandu cu Anca rămân câteva momente nemişcaţi. Se aude încet, apoi mai tare cântecul

„ O brad frumos, o brad frumos,

 Cu cetina tot verde…”

Sandu cu Anca sar în sus de bucurie.

SANDU   Am reuşit!

ANCA   L-am ajutat pe Moş Crăciun!

Cei doi sunt copleşiţi de cântec.

SANDU   Se supără bradul pe noi. Desfinţez linia ce-l împarte în două.

ANCA   Bine. Haide să-l ascultăm…Ce frumos…

Cântă şi ei; O brad frumos, o brad frumos…

Lansare de carte: Piesa FURIO de Patrizio TREQUATTRINI

     A apărut de curând traducerea piesei

FURIO

de

Patrizio Trequattrini.

Lansarea cărții va avea loc la Cluj

vineri 25 februarie 2011, ora 13.00

la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Vor vorbi despre carte și autor:  

Irina PETRAȘ, președinta filialei USR;

Carmela LISTA, directoare a Centrului Cultural Italian;

Ovidiu PECICAN, scriitor;

LASZLO Alexandru, traducătorul cărții;

Patrizio TREQUATTRINI, autorul.

 

http://www.ziuadecj.ro/cultura/un-italian-profesor-de-italiana-la-cluj-isi-lanseaza-un-volum-drama-vineri-la-cluj–61539.html

http://www.ziarulfaclia.ro/Lansare-de-carte-FURIO-de-Patrizio-Trequattrini+50907

 

http://www.niuzer.ro/Cluj/Tragedia-Furio-lansata-vineri-2220514.html

CAFENEAUA CRITICĂ: Scurtă istorie instituţională (2008 – 2010, deocamdată)

Afiş Cafeneaua critică

Ajunsă la peste a 40-a ediţie, Cafeneaua critică iniţiată de poetul, criticul şi omul de televiziune care este – prin vocaţie – universitarul Ion Bogdan Lefter are deja în spate o istorie. Ea este un proiect de dezbateri culturale iniţiat în prima parte a anilor 1990 de către Lefter la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Seria a 2-a a a fost inaugurată în noiembrie 2008, la noul club TSC de la Casa studenţilor din Bucureşti. De la ediţia a 6-a, s-a desfăşurat la Club A. Seria a 3-a este găzduită de Club Control. La Cafeneaua critică sunt invitate personalităţi artistice şi se dezbat evenimente culturale şi teme fierbinţi ale actualităţii. Ideea ca atare putea fi întâlnită şi ca titlu al unei cărţi de Luca Piţu, La cafeneaua hermeneutică. Fireşte, ideea de a folosi cafeneaua ca spaţiu pentru schimbul de idei vine din secolul lui Voltaire şi a rămas până astăzi asociată cu un anume spirit burghez, deschis la înnoiri, specific Europei. De aceea, de mai mulţi ani, Centrul Cultural Francez organizează – la Cluj, de pildă – o manifestare cu locaţii diverse, în localuri publice care servesc cafea, frecventate intens de studenţi – Primăvara cafenelelor, propunând, la rându-i, o agendă de discuţii incitantă.

În felul ei, însă, Cafeneaua critică asumă şi continuă continuă – într-un spirit mai larg cultural şi civic – discuţiile de relevanţă actuală în peisajul creativităţii româneşti întâmpinate critic, „pe viu”, pe care, în ultimul deceniu de dictatură comunistă în România, îl întruchipau, la Bucureşti, Cenaclul de Luni al lui Nicolae Manolescu, Cenaclul Universitas al lui Mircea Martin, Cenaclul Junimea al lui Ovid S. Crohmălniceanu, iar în provincie, Cenaclul Echinox şi Cenaclul Napoca Universitară (la Cluj), cercurile informale de discuţii din preajma revistelor Opinia studenţească şi Dialog (la Iaşi), Cenaclul Pavel Dan, Cenaclul H. G. Wells şi Cenaclul Helion (la Timişoara). Mai recent, cu doar câţiva ani în urmă, Cenaclul Orfeu al Uniunii Scriitorilor a fost animat cu maximă implicare personală şi cu devotament de criticul Marin Mincu, în acelaşi spirit al dezbaterilor fertile. Toate acestea însă au avut în vedere mai ales, când nu exclusiv, autori, texte şi teme literare, în timp ce Cafeneaua critică preferă să alăture scriitorilor oameni de teatru,  oameni de ştiinţă etc.

Invitaţii ediţiilor 2008-2011 ale Cafenelei critice: Nicolae Manolescu, G. Dimisianu, Costi Rogozanu (prima ediţie), Vladimir Epstein, Romelo Pervolovici, Oana Boca, Vasile Ernu, Bogdan-Alexandru Stănescu (ediţia a 2-a), Şerban Foarţă (ediţia a 3-a), Adrian Iorgulescu şi Virgil-Ştefan Niţulescu (ediţia a 4-a), Augustin Buzura (ediţia a 5-a), Solomon Marcus (ediţia a 6-a), Alice Georgescu, Marius Stănescu, Coca Bloos, Diana Cavaliotti, Ioana Anastasia Anton, Sorin Dobrin (din echipa spectacolului Hamlet de la Teatrul Metropolis) (ediţia a 7-a), Sorin şi Nicu Ilfoveanu (ediţia a 8-a), Cătălina Buzoianu, Rodica Negrea, Mihai Dinvale, Papil Panduru, Petre Moraru, Ion Lupu, Irina Rădulescu, Alin Mihalache, Ştefan Lupu (din echipele spectacolelor Furtuna după William Shakespeare de la Teatrul Mic şi Ioana şi focul după Matei Vişniec de la Teatrul de Comedie) (ediţia a 9-a), Ioana Nicolaie şi Cecilia Ştefănescu (ediţia a 10-a), Marlena Braester, Cosana Nicolae, Bogdan Ghiu, Nicolae Tzone (ediţia a 11-a), Nora Iuga (ediţia a 12-a), regizorul Alexandru Dabija, actorii Mihai Calotă, Ana Ciontea, Ioan Coman, Ioan Andrei Ionescu, Vlad Ivanov, Florentina Năstase, Răzvan Oprea, Ada Simionică, scenografii Cosmin Ardeleanu şi Laura Paraschiv şi Lucian Sabados, directorul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti (ediţia a 13-a), Alexandru Solomon (ediţia a 14-a), Matei Vişniec, Serge Basso şi echipa de actori româno-luxembourghezo-franco-finlandeză a spectacolului Mansardă la Paris de Radu Afrim, după un text de Matei Vişniec (ediţia a 15-a), Marius Oprea (ediţia a 16-a), Gabriel Andreescu (ediţia a 17-a), Ruxandra Garofeanu, Liliana Corobca, Vladimir Bulat, Vasile Ernu, Igor Mocanu (ediţia a 18-a), Adriana Grand, Virginia Mirea, Florin Dobrovici, George Costin şi Andreea Samson (din echipa spectacolului Cîntăreaţa cheală & Lecţia de la Teatrul de Comedie) (ediţia a 19-a),  Monica Spiridon, Costi Rogozanu, Nicolae Marinescu, Xenia Karo, Luminiţa Corneanu (despre Adrian Marino) (ediţia a 20-a), Mihaela Miroiu, Otilia Dragomir, Sofia Văcărescu, Laura Grünberg, Ana Bulai, Daniela Palade Teodorescu (co-autoare ale volumului Naşterea. Istorii trăite, 2010) şi Olivia Niţiş, Karin Cervenka, Liliana Popescu, Marilena Preda Sânc, Doris Mayer, Simona Vilău (organizatoare şi autoare ale expoziţiei româno-austriece Idila/Idyll, 2010) (ediţia a 21-a), Mihai Oroveanu, Şerban Sturdza, Virgil Scripcariu (ediţia a 22-a), Ioan Groşan, Constantin Stan, Cristian Teodorescu (ediţia a 23-a), Mircea Martin (ediţia a 24-a), Mircea Cărtărescu (ediţia a 25-a), Magda Cârneci, Cătălin Davidescu, Tudor Octavian, Pavel Şuşară, Cristian-Robert Velescu, Ioana Vlasiu, Ruxandra Garofeanu (ediţia a 26-a, la Centenarul naşterii lui Ion Ţuculescu), George Mihăiţă, Corina Constantinescu, Ileana Lucaciu, Sanda Manu, Victor Ioan Frunză, Ludmila Patlanjoglu, Cornelia Maria Savu (ediţia a 27-a, bilanţ festCO 2010), Constantin Chiriac, Lavinia Alexe, Adrian Tibu, Ludmila Patlanjoglu, Mircea Ghiţulescu (ediţia a 28-a, bilanţ al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu 2010), Principele Radu al României (ediţia a 29-a), Romelo Pervolovici, Mica Gherghescu, Adrian Guţă, Teodor Graur, Nicu Ilfoveanu, organizatori şi participanţi la Bienala Tinerilor Artişti de la Bucureşti (ediţia a 30-a), Livius Ciocârlie (ediţia a 31-a), David Esrig (ediţia a 32-a), Cristina Modreanu, Aura Corbeanu, Maria Morar, Bogdan Georgescu, Ludmila Patlanjoglu, Anca Eugenia Rotescu, Mihaela Michailov, David Schwartz, organizatori şi participanţi la Festivalul Naţional de Teatru 2010 (ediţia a 33-a), Norman Manea (ediţia a 34-a), Dinu Flămând (ediţia a 35-a), Florin Manolescu (ediţia a 36-a), Ciprian Ciuclea, Olivia Niţiş, Andreea Micu (staff IEEB4), Marilena Preda-Sânc, Valeriu Şchiau, Mihai Zgondoiu (expozanţi IEEB4), Magda Cârneci, Liliana Barborică (eseiste, critici de artă) (ediţia a 37-a), Ion Mureşan, Gavril Ţărmure, Luigi Bambulea (ediţia a 38-a), Petru Lucaci şi Magda Cârneci, Cătălin Davidescu, Diana Dochia, Teodor Graur, Adriana Oprea şi Aurel Vlad (despre relansarea revistei Arta) (ediţia a 39-a), Constantin Abăluţă, Constantin Stan, Florin Toma, Daniela Zeca, Cosmin Ciotloş (ediţia a 40-a), Octavian Soviany şi Sorin Gherguţ (ediţia a 41-a), Mircea Anghelescu (ediţia a 42-a), Victor Ioan Frunză, Adriana Grand, Ioana Barbu, George Costin, Alexandru Ion, Sorin Miron, Octav Ştefan (echipa spectacolului Furtuna, produs de Centrul Cultural „Nicolae Bălceascu” din Bucureşti) şi Cătălina Buzoianu, Ileana Lucaciu, Ludmila Patlanjoglu, Crenguţa Manea, Nicolae Prelipceanu, Mircea M. Ionescu, George Volceanov (ediţia a 43-a).

Spiritul rector al Cafenelei critice este şi continuă să fie acelaşi Ion Bogdan Lefter, iniţiatorul şi conducătorul revistei A(l)titudini, dovedind un spirit constructor şi o tenacitate apreciabile, cu bune rezultate în coagularea unei atmosfere propice analizelor de pe poziţiile unui liberalism flexibil şi neîngrădit.

ANDREI ŞERBAN regizor-actor

Andrei Şerban intervenind pe scenă la repetiţia generală cu PURIFICARE de Sarah Kane

Cluj, Teatrul Naţional Lucian Blaga

actorii: Cristian Grosu, Andreea Bibiri şi Silvius Iorga

august 2008

fotografie de Amalia Lumei

ANDREI ŞERBAN montând „Purificare” de Sarah Kane la Cluj

Repetiţie clujeană cu

PURIFICARE de Sarah Kane

Cluj, Teatrul Naţional Lucian Blaga

august 2006

fotografie de Amalia Lumei

ANDREI ŞERBAN la Harvardwood Seminar

În cadrul seriei de conferinţe Harvardwood Seminar, regizorul de renume internaţional Andrei Şerban, de la NYC – New York Columbia University – a fost invitat să susţină o lectură publică vineri 12 martie 2010 la 18.30 ora locală.

Locaţia unde va avea loc conferinţa este The National Arts Club, 15 Gramercy Park South, New York, NY 10003. Pot participa nu doar membrii clubului, ci şi oricine doreşte să nu rateze evenimentul, cu condiţia să se înregistreze în avans, conform anunţului alăturat (accesează link-ul).

În ce priveşte ţinuta solicitată, sunt admise persoanele de sex masculin care poartă sacou, nu neapărat şi cravată, doamnele şi domnişoarele abordând un stil vestimentar adecvat.

Dress Code is „business casual”–jackets (but not ties) required for men; no denim, sneakers, etc.

Andrei Şerban va vorbi şi va răspunde la întrebări pe teme de teatru, operă lirică, educaţie şi chestiuni legate de oamenii de teatru.

Clujul are, în această stagiune, şansa de a vedea jucate la teatrele sale mai multe piese montate de Andrei Şerban. Purificare de Sarah Kane, Don Juan în Soho de Patrick Marbel şi Rock and roll de Tom Stoppard la Teatrul Naţional Lucian Blaga (director general criticul literar, dramatic şi eseistul Ion Vartic, regizor artistic Mihai Măniuţiu) şi Unchiul Vanea de A.P. Cehov şi Strigăte şi şoapte de Ingmar Bergman la Teatrul Maghiar de Stat (director general regizorul Tompa Gabor, spectacole în limba maghiară cu subtitrare în română). O adevărată microstagiune permanentă cu montări de Andrei Şerban şi, probabil, cea mai subliniată prezenţă clujeană a acestui maestru al regiei la Cluj-Napoca.

Detalii  despre apropiatul eveniment la http://www.harvardwood.org/event/hssnyMar12

CĂRŢILE MELE (13): Arta rugii

Arta rugii

teatru

de Ovidiu Pecican & Alexandru Pecican

Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2007

coperta: Alexandru Pecican

Premiul Mongolu al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România

Cronica lui Mircea Ghiţulescu la acest volum – publicată în revista bucureşteană de cultură Luceafărul de dimineaţă (2010) reprodusă la:

http://alexandrupecican.wordpress.com/category/critique/

 

 

COMPLETĂRI ISTORICO-LITERARE

Atmosfera intelectuală din vremea dictaturii este astăzi greu de înțeles și de reconstituit. De aceea, nu poate fi lipsit de interes ca, din paginile de corespondență regăsită, să adăugăm aici, două scrisori privind dialogul epistolar pe marginea piesei Ninsoare în codru cu criticul de teatru Valentin Silvestru (1924 – 1996), figură impozantă a momentului. Iscat întâi oral, cu prilejul unei întâlniri dintre Alexandru Pecican și respectivul judecător al fenomenului teatral românesc, dialogul respectiv a inclus și un schimb de scrisori cu trimiterea manuscrisului piesei, în toamna târzie a anului 1983.

Se remarcă, la distanță de decenii cum, la rugămintea plină de speranță a unei evaluări, formulată de cei doi autori – unul avea pe atunci douăzeci și șapte, iar al doilea douăzeci și patru de ani -, criticul nu a găsit resursele și disponibilitatea de a le încuraja tentativa, prea neortodoxă pentru a-i îngădui să asume vreun risc din poziția oficială pe care o ocupa. Lipsă de generozitate? Spaimă ideologică de nonconformism? Sau lipsă de receptivitate față de anumite formule estetice, care puteau părea – sau chiar erau pe atunci – de avangardă? Încă din deceniul anterior, reviste precum Secolul XX publicau, totuși, dări ample de seamă despre noile abordări de pe scenele lumii, de la teatrul new-yorkez La Mamma, la Peter Brook și Bread and Puppit. Nu se poate, deci, invoca ignorarea noilor tendințe de către Valentin Silvestru, ci numai o anume obtuzitate sau lipsă de aderență la formulele teatrale neconvenabile propriilor preferințe și celor ale partidului unic. (A.P. & O.P.)

1

Către:

   VALENTIN SILVESTRU

   Piaţa Kogălniceanu 7

   70629 Bucureşti

Mult Stimate D-le Silvestru,

Aşa cum v-am promis („ameninţat”), revenim la domnia-voastră cu un text nou pe care vi-l propunem spre lectură cu speranţa că acest lucru nu vă va răpi prea mult timp, la care se adaugă şi aceea că ne veţi comunica impresiile dumneavoastră.

Pentru aceasta, nu putem decât să

Vă mulţumim,

Alexandru Pecican

Ovidiu Pecican

2

Bucureşti, 6 decembrie, 1983

Stimate domnule Pecican

Vă mulţumesc pentru „Aradul literar”; promite o lectură interesantă, e o tipăritură bogată. Vă felicit pe cei care a-ţi contribuit la alcătuirea lui.

Cât priveşte lucrarea pe care mi-aţi trimis-o. E un hibrid de scenariu de pantomimă, montaj literar şi libret de balet a cărui compoziţie e haotică. N-am înţeles care e sensul şi finalitatea acestei intreprinderi, nu pricep de ce aţi întocmit-o. După părerea mea e lipsită de orice valoare. V-o înapoiez cu regret.

Vă salut,

Valentin Silvestru