ÎN CONTRA DIRECȚIEI DE ASTĂZI ÎN FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ. XX: STÂLPII BRUCANIENI AI NOII ROMÂNII

6. Apelul către clasele de mijloc frustrate are loc, în cazul fascismului, destul de sonor. Când însă asumarea unei asemenea poziționări nu este distinctă, fiind formulată cu voce tare, acest apel se produce într-o manieră mai degrabă insidioasă. „Frustrarea individuală sau socială” care subîntinde se exprimă, astfel, uneori țintit, direct, alte ori „oblic”. Se pot profera deci multe împotriva dictaturii proletariatului, a comunismului și a extremismului de stânga, dar se cuvine distins între tirurile sosite din banca orientărilor de tip social-democrat, democrat-creștin sau liberal, și între mitraliile cu alonjă fascistoidă, exprimând opțiuni de factura celor de dreaptă radicală. Cum suntem, astăzi, în România, la puține decenii după o succesiune de dictaturi de stânga – cele mai recente, fiindcă, altminteri, lor le-au precedat altele, opune, venind dinspre extrema dreaptă -, discursul dominant este anticomunist. Numai că, repet, nu toți anticomuniștii vorbesc în numele democrației.

Același fenomen se poate petrece și în direcția inversă. Nu lipsesc discursurile în care comuniștii, foști sau prezenți, își exprimă radicala dezaprobare față de fascism, socotind ca atâta îi absolvă automat de propriile opțiuni totalitare. Formula a ajuns aproape un clișeu, dar este departe de a avea efectele scontate. Ea nu poate șterge deosebirea între poziționările antifasciste venite dinspre adepții democrației și cele proferate de extremiști.

În contextul prezentei treceri în revistă, însă, interesant este dacă în România actuală avem vreun recurs la clasele de mijloc de natură să mobilizeze în jurul unei posibile reconstrucții de extremă dreaptă. Ar fi, deci, de văzut ce anume a însemnat, după 1989, la noi „clasă de mijloc”, dacă au existat manifeste care să se refere la aceasta și în ce sens s-a făcut apelul, de pe ce poziții.

Voi trece pe lângă fornăielile patriotard-intolerante ale extremei drepte politice (PRM, anterior și PUNR), nu fără a aminti că în preziua înregistrării lor ca partide, purtătorii acestor tendințe au fost oameni de cultură (Radu Ciontea, C. Vadim Tudor ș.a.) și societăți cu pretenții culturale („Vatra Românească”) sau publicații așa-zicând de cultură (România Mare, Europa etc.). Ele au caracterizat mai ales primul deceniu postcomunist, iar posteritatea elanurilor de până în anul 2000 s-a dovedit drastică pentru cele mai multe dintre ele. După 2000, purtătorii de voce ai acestor direcții s-au recrutat mai ales dintre jurnaliști (frații Roncea, grupul din jurul revistei Rost condus de Claudiu Târziu și Răzvan Codrescu) și discursurile au luat mai ales o turnură culturală.

În acest nou trend se încadrează și tentativa unei drepte culturale socotite mult timp ca militantă pentru democrație și liberalism în viața publică, alcătuită și impulsionată de oameni cu un aparent prestigiu democrat.

În 1996, Silviu Brucan, stalinist dejist convertit – din aversiune față de soții Ceaușescu și din, probabil, inteligență pragmatică – la reformism în ultimii ani comuniști, devenit sfetnic de prima mână în primul regim Iliescu, a publicat analiza Stâlpii noii puteri in România (1996). În 4 martie 2005, însă, cu un an înaintea aniversării unui deceniu de la apariția cărții, Brucan publica o analiză a schimbărilor sociale menite să susțină evoluțiile românești către formarea unei clase de mijloc. El a constatat cu acest prilej că „România întâmpina evenimentele din decembrie 1989 cu o structură socială destinată a menține status-quo. Și, din acest punct de vedere, așa-numita revoluție din decembrie nu a schimbat deloc structura socială a țării. 1990 și 1991 au fost ani de încremenire a structurii sociale” („Evoluția bazei sociale a partidelor și polarizarea socială”, în revista 22, 4 martie 2005). Problema reprezenta o rămânere în urmă și un handicap serios în raport cu Europa Centrală căci, „În timp ce în Cehoslovacia, Ungaria și Polonia, în urma Primăverii de la Praga și, respectiv, a reformei lui Kadar și a valului reformist încurajat de Rakowski, se formase chiar în perioada finală a comunismului un puternic strat social intermediar cu un nivel material și cultural de viață tipic clasei mijlocii (casă în proprietate, automobil, cheltuieli culturale semnificative, vacanțe în străinătate)”, România nu putea etala evoluții sociale cât de cât apropiate. Așa se face că la noi „ponderea unei categorii sociale mai înstărite, exceptând nomenclatura de partid, reprezenta doar 4-5% din populația activă”. Revoluția română a fost, credea Brucan, din acest punct de vedere, „o revoluție fără dislocări sociale”. În interpretarea de istorie socială recentă propusă de Brucan, primele mineriade erau „o reacție violentă a unui detașament privilegiat al clasei muncitoare în comunism, care a simțit instinctiv amenințarea de a-și pierde privilegiile, ca urmare a măsurilor reformiste inițiate de guvernul Petre Roman”, iar „alegerile din toamna lui 1992 marcau faza în care vechile structuri sociale rămâneau dominante și deci dispuneau de capacitatea de a se opune reformei”. După alegerile din 1996, când a învins în alegeri Convenția Democrată, capitalismul a rămas impopular în rândurile populației, dar presiunea spre dreapta a mediului politico-economic occidental a condus, spune Brucan, către o schimbare a situației. „În campania electorală din 1996 se face simțită pentru prima dată prezența în societatea noastră a noilor clase sociale. Clasa mijlocie (de ordinul sutelor de mii) și capitaliștii (zeci de mii) colorau o parte a spectrului politic, determinând afirmări mai cutezătoare în programele partidelor politice, oscilații semnificative în sânul puterii, deplasând spre centru-dreapta punctul de atracție al mediului politic. Dispunând de ziare, posturi de radio și TV, marii capitaliști deveneau un factor important de influențare a opiniei publice și electoratului. Cum a luat naștere la noi clasa mijlocie? Cu forcepsul. Economia de piață nu prinde viață și nu poate funcționa numai cu muncitori și țărani. Ea are nevoie de negustori și intermediari, antreprenori și patroni, vânzători și afaceriști, chiaburi și agronomi. De aceea, formarea acestei clase este vitală și urgentă. Ea nu poate urma ritmul lent de decenii din Occident. Am fost martorii unei apariții sociale abrupte, forțate, accelerate, în care scopul scuză mijloacele. Dat fiind că în societatea comunistă acumularea de capital privat era prost văzută și condamnată de lege, dupa ’89, clasa capitaliștilor s-a format în principal pe socoteala statului administrator al tuturor bogățiilor, prin rapt din valorile imobilare, din fondurile fixe și chiar din capitalul social al intreprinderilor de stat. Bineînțeles, în primele rânduri ale acestui rapt pe scară largă s-au aflat nomenclatura de partid și birocrații de stat, inclusiv, și aș spune cei mai eficienți, securiștii aflați în poziții strategice care le permiteau să opereze în grabă și cu cea mai mare eficacitate”.

Silviu Brucan are temeiuri sigure de sondare a realităților sociale, atât de natură științifică, cât și ca participant la noul tip de redistribuire a valorilor naționale și capacităților de producție românești, ca unul dintre sfetnicii efectivi ai regimului dominant până în 1996 și ca observator bine situat al schimbării după această dată. Analiza lui, urnită dintr-o perspectivă de stânga, cu conceptele ușor recognoscibile ale marxismului, stă în picioare, în pofida premiselor ei teoretice care pot părea contestabile. Exista, în 1990, o minimală pătură de mijloc românească, ea a dobândit consistență abia după 1995 – datorită întârzierii deliberate a efectuării reformelor -, iar îmbogățirea ei a fost abruptă, abuzivă și întreprinsă de profitorii vechiului regim comunist care au izbutit să se dovedească acomodanți cu noul regim iliescan.

Datorită acestui complex de împrejurări, noii capitaliști erau, în același timp, vechii susținători ai și profitori ceaușismului, fiind, pe de o parte, învingători în noua situație economico-socială și politică, dar și expuși criticilor moraliștilor calificați sau improvizați din noua Românie. Rămâne de observat doar că primul care li s-a adresat direct acestora, încă din vremea când erau legați de regimul proaspăt căzut și viitoarea prosperitate li se înfîțișa ca o simplă potențialitate, a fost Gabriel Liiceanu, în Apel către lichele.

Vladimir Tismăneanu susține că „«Apelul către lichele” al lui Gabriel Liiceanu a fost scris sub imperiul unei legitime, irepresibile indignări etice. (…) … Este un document al regăsirii onoarei în timpuri atât de tulburi, o invitație plină de bun simț la claritate morală. În aceeași perioadă, Octavian Paler a scris în România Liberă un articol intitulat «Nevoia de franchețe», ripostând imposturii feseniste întruchipate de trio-ul Iliescu-Brucan-Roman. A venit apoi Proclamația de la Timișoara (martie 1990), tot atunci (și deloc accidental, a fost înființat SRI), în iunie au fost aduși să distrugă societatea civilă și partidele democratice purtătorii de lanțuri minerești ghidați de lichelele securiste. «Apelul», apărut pe 30 decembrie 1989, în ajun de An Nou, era o tentativă de exorcizare, propunea o metodă de regenerare a țesutului moral prin redobândirea încrederii, liantul capitalului social într-o democrație. Au urmat calomniile imunde din Azi, Dimineața, Adevărul lui Novăceanu, România Mare și nu mai puțin oribila foaie antifrastic numită Europa (și-o mai amintește cineva pe «publicista» Angela Băcescu, specializată în reabilitarea lacheilor dictaturii?) Cei care își permit să minimalizeze astăzi curajul unor Gabriel Liiceanu ori Ana Blandiana ar face bine să recitească abjecțiile publicate atunci, în 1990, în oficioasele puterii, împotriva acestor intelectuali critici. La televiziunea ce-și spunea «liberă» se intonau aceleași coruri ale urii, se dădea glas acelorași exhortații ale resentimentului” (Vladimir Tismăneanu, „Actualitatea «Apelului catre lichele»: Recurs la memorie”, joi 24 februarie 2011, hotnews).

Vladimir Tismăneanu contextualizează în chip binevenit, reamintind atmosfera în care se năștea nu doar textul despre care vorbește, ci și dezbaterea liberă din noua Românie, cea eliberată – formal – de comunism și situată, fără a o ști încă, sub zodia perestroikăi iliescane fără prea mult glastnost. El poate cu îndreptățire vedea în textul apelului liicenian o tentativă de exorcizare – simbolică, firește, ca orice exorcism dinafara bisericii -, însă nu neapărat și când îl interpretează ca „metodă de regenerare a țesutului moral prin redobândirea încrederii”. Nimeni nu se putea gândi cu seriozitate, în 30 decembrie 1989, când încă haosul era în toi, la redobândirea încrederii în vechii dirigenți (ierarhia PCR, Securitatea, Miliția și Armata care abia trăsese în manifestanți), când încă nimeni nu fusese acuzat pentru distrugerea țării și a organismului social românesc, măcar pentru a putea fi absolvit în bună regulă de asemenea acuze. Dimpotrivă, ca majoritatea liderilor de opinie, în acel moment toată suflarea românească plebiscita conducerea nouă, Frontul Salvării Naționale, unde alături de Iliescu, Brucan, Bârlădeanu, Mazilu și alți veterani ai comunismului se regăseau anumiți disidenți precum Dinescu, Blandiana, Doina Cornea și Caramitru. Gabriel Liiceanu însuși scria, în 30 decembrie 1989, un text care, datorită acestei împrejurări, nu îi viza pe artizanii de mai apoi ai preluării puterii pe durata anilor 1990 – 1996, foștii comuniști ex-staliniști din bătrâna gardă sau rândul doi al comunismului ceaușist (Iliescu, Adrian Năstase etc.), cei ce urmau să își înalțe imperii de hârtie în economia anilor de după alegerile din 1996. „Lichelele” pe care le viza erau, mai probabil, funcționarii și birocrații de partid și de stat, de la Mihai Dulea, șeful cenzurii, până la secretarii de județ și de municipii ai PCR de până la căderea ceaușismului (cu abia o săptămână în urmă!).

Asistând la asasinarea unor anonimi din mulțime, la incendierea Bibliotecii Centrale de Stat din București, la alte omoruri săvârșite între 21 și 25 decembrie 1989 în destule orașe ale țării, G. Liiceanu nu putea ignora forța redutabilă fidelă regimului, gata de mobilizare, și nu putea să ignore nici sensul chemării la împăcare și al promisiunii de absolvire lansate de Ion Iliescu către cei ce se împotriviseră până atunci schimbării. Iată o nouă explicație, parțială și ea, a tonului marcat de destule precauții și ambiguități, pătruns de un vizibil duh al blândeții, al auorului. Era prea devreme pentru a se ști cu precizie spre ce se înainta, și până la sfârșitul lui ianuaire 1990, nici nu a putut fi vorba despre un pluralism politic real (asedierea și distrugerea sediilor partidelor așa-zis istorice a avut loc, întâia oară, prin 8 ianuarie, apoi prin 15 ianuarie, apoi prin 28, dacă îmi amintesc cu suficientă acuratețe). Tot ce putea spera Liiceanu era, cum rezultă și din text, o retragere rușinată din prim-plan a celor care, fără a fi desemnați cu precizie, se recunoșteau în descrierea lui ca „lichele” și mai aveau suficient bun simț pentru a face un pas îndărăt. (Iluzie vană!)

Privirea evaluativă a lui Vladimir Tismăneanu îmbrățișează însă și anii care au urmat. „Spre deosebire de Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia, disidenţa din România nu a încetat să existe în 1989. Ea a continuat în noul regim autoritar, o combinație barocă de comunism rezidual și tribalism fascistoid. Apelul către lichele este, din punctul meu de vedere, un document esențial al disidenţei românești din perioada neo-comunistă. Privind în jur, luând măsura acestui timp al bulversării valorilor despre care scrie Dan Tapalagă, nu putem să nu fim uimiți de actualitatea acestui Apel. Nu vorbesc neapărat despre o actualitate imediată, ci despre una în planul mai adânc a ceea ce se cheamă calitatea, credibilitatea și șansele unei culturi politice democratice” (ibidem).

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8333189-actualitatea-apelului-catre-lichele-recurs-memorie.htm

Un document grăitor al disidenței românești este Apelul către lichele. Dar el rămâne destul de strict legat de epoca și contextul mediat, cu aspirațiile și cu limitele acestor aspirații, pe care le-a presupus clipa istorică a schimbării lente, ezitante, incomplete, exasperante din 1989 – 1990. Teza că disidența ar fi continuat și după 1989 trebuie verificate pe alte persoane, cred. Ele sunt cele care nu au devenit, aproape îndată, beneficiarele regimului nou instalat la cârma României. De disidență nu poate fi, cred, suspectat, în noile condiții, Stelian Tănase, care a obținut de la Silviu Brucan, încă la începutul lui ianuarie 1990, opulentul sediu de pe Calea Victoriei 122 pentru Grupul pentru Dialog Social și revista 22, mai cu seamă că scriitorul și istoricul care era, fiu rebel al unei mame din nomenklatură, s-a integrat rapid și în viața politică, intrând în alcătuirea Partidului Alianței Civice (1991). Nici Andrei Pleșu nu se poate presupune că ar fi rămas disident, prezența lui în guvernul Roman (1990 – 1991), ca ministru al Culturii, transformându-l în personaj exponențial pentru ideea de oficialitate. Nici Gabriel Liiceanu nu a fost plasat înafara jocurilor, domnia sa intrând, cum se știe, în posesia Ed. Politicii transformate cu mare promptitudine în Ed. Humanitas. Retrasă din CPUN, Ana Blandiana a devenit lidera Alianței Civice, organism al societății civile de mare vizibilitate a PEN Clubului România și inițiatoarea Memorialului de la Sighet. Doina Cornea a revenit, și domnia sa, înapoi la Cluj, în fundalul scenei publice. Mircea Dinescu, în schimb, a devenit președintele Uniunii Scriitorilor din România, de unde s-a retras ulterior în postura de moșier, jurnalist și comentator media. Ion Caramitru s-a regăsit în conducerea PNȚCD și, ulterior, a devenit ministru al Culturii (după 1996). Unii dintre disidenți și-au continuat, deci, pe cont propriu, evoluțiile publice, dar nu toți au rămas în disidență față cu puterea sau rezistând noilor tentații. Desigur, se cuvine distins între cei angajați în slujba puterii, oricare ar fi fost ea de atunci încoace, și cei care s-au manifestat liber, neoficializat, pe mai departe. Aceștia din urmă sunt singurii ce pot fi luați în considerare ca păstrători ai condiției active a disidenței după 1989, dar nu este menirea mea să îi numesc, misiunea aceasta revenindu-i lui Vladimir Tismăneanu, cel care le-a menționat existența. Ceilalți, personaje din sfera instituțiilor statului sau neocapitaliști prosperi, au putut câștiga relief și avere, importanță și vizibilitate, dar… și-au pierdut calitatea de disidenți.

CĂRŢILE MELE (27): Tratatul de la Lisabona

Tratatul de la Lisabona. UE către reformă instituţională şi consens

Sergiu Gherghina, George Jiglău, Ovidiu Pecican, Flore Pop (coord.)

Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2008

Published in: on 17 iunie 2010 at 11:53 am  Comments (2)  
Tags: , , , , , , , ,

REFORMA ÎN EDUCAŢIE: Cercetarea sub semnul întrebării

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, CNCSIS a iniţiat, apoi a anulat evaluarea centrelor de cercetare din universităţi. Criteriile impuse erau, ca întotdeauna în evaluările CNCSIS, inadecvate domeniilor socio-umane, fiind concepute după specificul ştiinţelor exacte şi inginereşti. Este de presupus că şi data viitoare când va fi vorba de evaluări, competiţii pentru proiecte, CNCSIS să vină cu grile discriminatorii, ceea ce va avea consecinţe în alocarea de resurse pentru cercetare. De aceea, vă supunem atenţiei o Scrisoare deschisă, în care solicităm CNCSIS să ia în considerare, pentru viitoarele evaluări, criterii care să corespundă şi domeniilor noastre, astfel încât să nu fim eliminaţi din start din toate competiţiile. Dacă sunteţi de acord cu conţinutul Scrisorii deschise, vă rog să vă semnaţi în interiorul textului ataşat sau chiar în interiorul mesajului, şi să trimiteţi răspunsul dumneavoastră pe adresa de mail : ecaterina_lung@yahoo.com. De asemenea, vă rog să trimiteţi acest mesaj şi altor colegi care ar putea fi interesaţi.

Cu cele mai bune gânduri,

Prof. Dr. Ecaterina Lung

Prodecan

Facultatea de Istorie

Universitatea Bucureşti

Scrisoare deschisă către CNCSIS cu privire la evaluarea activităţii de cercetare

CNCSIS a lansat acţiunea de evaluare a Centrelor de Cercetare, afirmând că porneşte de la tradiţia şcolii superioare româneşti, dar formularele de evaluare care au ajuns la universităţi în multiple variante, creatoare de confuzie, demonstrează că această tradiţie este total ignorată. Evaluarea a fost amânată apoi sine die dar, din experienţa anilor precedenţi, ne aşteptăm ca atunci când va fi reluată, criteriile de evaluare să fie la fel de nepotrivite cu ştiinţele socio-umane.

CNCSIS a formulat întotdeauna criteriile de evaluare a cercetării ştiinţifice ţinând seama exclusiv de specificul cercetării din ştiinţele exacte şi inginereşti, în ignorarea aproape totală a realităţilor ştiinţelor socio-umane.

În evaluarea performanţei ştiinţifice este absolutizat criteriul publicaţiilor ISI, în condiţiile în care numărul publicaţiilor cotate ISI cu specific socio-uman este mic, iar revistele care au obţinut această cotare nu sînt neapărat şi cele care se bucură de un prestigiu real în domeniu. ISI este o bază de date realizată de o companie privată americană, al cărui obiectiv esenţial este profitul, şi care recenzeză publicaţiile după criterii formale (regularitatea apariţiei, redactarea, cel puţin parţială, în engleză, etc) şi nu în funcţie de relevanţa conţinutului. De asemenea, nu este un standard de referinţă recomandat de vreo instituţie europeană, nu cuprinde publicaţiile europene esenţiale din domeniul ştiinţelor socio-umane, şi insistenţa de a-l impune pentru evaluare şi în domenii  care au un alt specific decît cel tehnic este total nepotrivită. Ca o dovadă a inadecvării aplicării evaluării conform sistemului publicaţiilor ISI la realităţile româneşti, amintim faptul că Academia Română, forul tutelar al cercetării ştiinţifice din ţara noastră, nu are, cel puţin în ştiinţele socio-umane, reviste acreditate ISI.

Criteriile care sunt luate în considerare de CNCSIS pentru evaluarea activităţii centrelor de cercetare sunt discriminatorii, aplicabile integral numai ştiinţelor exacte şi inginereşti, întrucât acceptă brevete de invenţie, produse şi tehnologii, dar ignoră total cărţile, care reprezintă esenţialul modului de valorificare a cercetării în ştiinţele socio-umane. În cazul în care cărţile sînt echivalate cu „produsele”, aşa cum reprezentanţi CNCSIS au sugerat, punctajul care poate fi obţinut de autorul unei cărţi este ridicol, în raport cu cel oferit pentru articole ISI cu mai mulţi autori. Discriminarea domeniilor socio-umane rezultă tocmai din faptul că principalele criterii propuse pentru evaluare le sunt inaplicabile.

Ţinând seama de aceste aspecte, care demonstrează ignorarea realităţii cercetării ştiinţifice din alte domenii decât cele tehnico-inginereşti, solicităm CNCSIS să refacă aceste criterii de evaluare, pornind de la o consultare autentică a reprezentanţilor universităţilor, ai institutelor de cercetare  şi de la o cunoaştere reală a specificului ştiinţelor socio-umane.

Dacă şi viitoarele criterii de evaluare vor avea acelaşi tip de carenţe, nu putem să avansăm decât două ipoteze: ori CNCSIS este incapabil să înţeleagă logica internă şi regulile de funcţionare ale altor domenii decît cele tehnice şi inginereşti, ori doreşte să elimine total centrele de cercetare din alte domenii de la competiţia pentru resurse. Reamintim în sprijinul acestei de-a doua ipoteze faptul că în expunerea de motive care a însoţit grila de evaluare trimisă universităţilor se preciza că acele centre care vor fi recunoscute drept Centre de Excelenţă „vor putea participa la viitoare competiţii organizate în cadrul programului Idei (Şcoli de Excelenţă”).

Prof. univ. dr. Ecaterina Lung, Prodecan, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Sorin Radu, Decan, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Mihaela Grancea, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, Decan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Ovidiu Coriolan Pecican, Facultatea de Studii Europene şi Relatii Internaţionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Zoe Petre, Directorul Şcolii Doctorale, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Ion Bulei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române; prof. univ. dr. Vasile Boari, Directorul Centrului de Analiză Politică al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Florica Bechet, şeful catedrei de Filologie Clasică, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, Directorul Institutului de Studii Clasice (centru de cercetare al UB); prof. univ. dr. Ştefan Avădanei, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Eva Mârza, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie „1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Edit Szegedi, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Carmen-Nora Lazăr, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ovidiu Bozgan, Directorul Centrului de Istoria Bisericii, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Király Ştefan, Facultatea de Istorie si Filosofie, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Voicu, şef de catedră, Facultatea de Limbi Străine şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, Directorul Centrului de Studii Medievale al Universităţii Bucuresti; prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Române; prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michael Shafir, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale (CESIC), membru al Şcolii Doctorale a FLLS, Universitatea din Bucureşti; lect. univ. dr. Sergiu Mişcoiu, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Paul Fudulu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Virgiliu Ţârău, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Romulus Brâncoveanu, Decan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad, Şef Catedră „Studii europene şi Relaţii internaţionale”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; cercet. şt. dr. Ovidiu Cristea, Director, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române; lect. univ. dr. Daniela Zaharia, secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Laurenţiu Rădvan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Florentina Niţu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; conf. univ. dr. Cristian Olariu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; cercet. şt. dr. Andi Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; cercet. şt. dr. Cătălina Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; dr. Liviu Brătescu, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Alexandru Istrate, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Mihai Chiper, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Paul Nistor, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Flavius Solomon, cerc. şt., Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi; prof. univ. dr. Luminiţa Ciuchindel, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Alin Ciupală, Şef de catedră, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; prof. univ. dr. Ciprian Vâlcan, Facultatea de Drept, Universitatea „Tibiscus”, Timişoara; prof. univ. dr. Georgeta Ghebrea, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Paul Iliescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Viorel Panaite, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Ioana Costa, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti (Catedra de Filologie Clasică), Institutul de Studii Clasice al Universităţii din Bucureşti; prof. univ. dr. Eniko Vincze, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Valentin Mureşan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; cercet. şt. I dr. Dorin Dobrincu, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; prof. univ. dr. Ştefan Borbely, Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Keszeg Vilmos, Şef de Catedră, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ferencz Poszony, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Andras F. Balogh, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michaela Mudure, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Lăcrămioara Petrescu, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Dan Stoica, Prodecan, Facultatea de Litere, Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Ion Pop, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ion Dur, Decan, Facultatea de Jurnalistică, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Şerban Marin, Şef birou Documentare, Publicaţii şi Activităţi Ştiinţifice Arhivele Naţionale ale României, redactor şef „Revista Arhivelor”; prof. univ. dr. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu”, Bucureşti; conf. univ. dr. Radu Ardevan, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Dr. Alexandru Mamina, cercet. şt. II, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Româna, Bucureşti; conf. univ. dr. Valeria Soroştineanu, Secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Liliana Coposescu, Secretar ştiinţific, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Braşov; conf. univ. dr. Sanda Cordoş, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Marian Ţiplic, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu; conf. univ. dr Vasile Ciobanu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; prof. univ. dr. Szilágyi N. Sándor, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Sanda Berce, Catedra de Limba şi Literatura Engleză, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Călin Teutişan, Facultarea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Director adj. al Centrului de Cercetări Literare şi Enciclopedice; Prof. univ. dr. Ana Maria Zahariade, Catedra de Teoria & Istoria Arhitecturii, Departamentul Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului al Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti; conf. univ. dr. Alexandra Mitrea, Decan, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Mihulecea, Prodecan, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Grigore, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioana Both, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Alexandru Barnea, Şef de Catedră, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Lucia Pavelescu, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Daniel Dumitran, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Luminiţa Chiorean, Facultatea de Ştiinte şi Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş; prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, Decan, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; prof. univ. dr. Gábor Csilla, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; prof. univ. dr. Alexandru Gafton, Şeful Catedrei de Limba română, Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Andrei Bodiu, Decanul Facultăţii de Litere a Universităţii „Transilvania”, Braşov; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; conf. univ. dr. Greta Miron, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gabor Sipos, Facultatea de Istorie-filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Pia Brînzeu, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara, Prorector; conf. univ. dr. Reghina Dascăl, Cancelar al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; lect. dr. Dana Percec, Prodecan al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; lect. univ. dr. Lidia Cotea, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Catedra de Franceză, Secretar ştiinţific al Centrului de cercetare „Heterotopos – Reprezentări şi practici ale spaţiului străin”, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Gheorghe Stoica, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Luminiţa Ciuchindel, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Sorin Vieru, consultant, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Stelian Scăunaş, Prodecan, Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Paul Brusanovski, Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Adina Ciugureanu, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius”, Constanţa; prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania”, Braşov; prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Decan, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Vasile Lica, Prodecan al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; lect. univ. dr. Cristian Luca, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; prof. univ. Violeta Puşcaşu, Prodecan, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; Prof. univ. dr. doc. Honoris Causa (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) Grigore Posea, Prorector, Universitatea „Spiru Haret”, conducator de doctorat în Geografie la Universitatea din Bucureşti; prof. univ.dr. Sorin Damean, şef de catedră, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Universitatea din Craiova; prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Director Şcoală Doctorală, Facultatea şi Ştiinţe Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgovişte; conf. univ. dr. Mircea Anghelinu, director de departament, Facultatea şi Ştiinţe Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgovişte; conf. univ. dr. Sorin Ştefănescu, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica-Gabriela Chira, Secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lector univ. dr. Gabriela Chiciudean, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Directorul executiv al Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum”; conf. univ. dr. Ana-Cristina Halichias, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucuresti, membru în colectivul de redacţie al revistei Academiei Române „Studii clasice” şi Director executiv al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice”; conf. univ. dr. Stroia Olga, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioan Horga, Decan, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Sorin Şipoş, Prodecan, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Barbu Ştefănescu, Prorector, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; Prof. univ. dr. Ion Simuţ, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea din Oradea; Prof. univ. dr. Mihai Drecin, Director Şcoală Doctorală de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Antonio Faur, Director Departamentul de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Ioan Zainea, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relatii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ.dr. Aurel Chiriac, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relatii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ.dr. Moisa Gabriel, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ. dr. Mircea Brie, Director Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ. dr. Luminiţa Soproni, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lector. univ. dr. Florin Sfrengeu, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Cristina Dogot, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dorin Dolghi, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Dana Pantea, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Radu Românasu, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Edith Bodo, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Mihaela Goman, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; asistent univ. dr. Adrian Popoviciu, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; prof. univ. dr. Alexandrina Mustăţea, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Cristian Schuster, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – Centrul de Tracologie, Bucuresti; prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Facultatea de Stiinte si Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mures; prof. univ. dr. Sorin Damean, sef de catedra, Facultatea de Stiinte Sociale, Universitatea din Craiova; Valer Moga, conf. univ. dr. Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; Octavian Tatar, conf. univ. dr., Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Gavriil Preda, Universitatea din Ploiesti; lect. univ. dr. Emanuel Plopeanu, Facultatea de Istorie si Stiinte Politice, Universitatea „Ovidius”, Constanta; asist. univ. dr. Raluca Alexandrescu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Eugen Strautiu, Facultatea de Stiinte Politice, Relatii Internationale, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Ioana Munteanu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. drd. Vladimir Agrigoroaei, ingénieur d’études CESCM-ANR (Poitiers, Franta), membru al Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti; drd. Cristian Ducu, Centrul de Studii Medievale, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Ioan Copoeru, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Anca Crivăţ, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea Bucuresti; conf. univ.dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti;conf. univ. dr. Marian Petcu, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti; dr. Anca Manolescu, cercetator independent; conf. univ. dr. Madeea Axinciuc, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Andrei Miroiu, Departamentul de Istorie, Indiana University; conf. univ. dr. Mianda Cioba, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Laurentiu Constantiniu, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Silviu Miloiu, Prodecan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; conf. univ. dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, si Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; dr. Gudrun Ittu, cercet. st. I, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; drd. Marian Zaloaga, cerc. st., Institutul de cercetari socio-umane „Gheorghe Sincai”, Târgu – Mures; lect. univ. dr. Silviu Bors, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Dan Dumitru Iacob, cerc. st. II, Secretar Stiintific, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Sibiu; lect. univ. dr. Cristina Bogdan, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Silvia Marin-Barutcieff, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Catalina Gîrbea, Catedra de Franceza, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; dr. Anda Lucia Spânu, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; lect. univ. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; lect. univ. dr. Adrian Aurel Baltalunga, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; dr. Nadia Badrus, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; conf. dr. Zamfir Balan, Facultatea de Stiinte Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. univ. dr. Carmen Oprescu, Facultatea de Teologie, Universitatea din Pitesti; asist. univ. dr. Calin Anghel, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lect. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; lect. univ. dr. Cosmin Popa-Gorjanu, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; lect. univ. dr. Könczei Csilla, Facultatea de litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Cristian Nicolae Apetrei, Facultatea de Stiinţe Juridice, Sociale si Politice, Universitatea „’Dunarea de Jos” din Galati; dr. Teodora-Crisia Miroiu, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Marius Grec, Decan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Politice si Administrative, Universitatea „Vasile Goldis,” Arad; dr. Denisa Bodeanu, cercetator, CNSAS; lector univ. dr. Victor Andrei Carcale, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Stefan Purici, Decan, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Florin Pintescu, Sef catedra, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Mihai Lazar, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf.univ. dr. Claudia Costin, sef de catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. George Bondor, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi; prof. univ. dr. Elena-Brândusa Steiciuc, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; prof. univ. dr. Vasile Dospinescu, Sef catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Luminita-Elena Turcu, Prodecan, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Sabina Finaru, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Aurel Buzincu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii; prof. univ. dr. Muguras Constantinescu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Director al Centrului de Cercetari „Inter Litteras”, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. Madalina Strechie, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; asist. drd. Grunwald Roxana, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. C-tin Augustus Barbulescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lect univ. dr. Claudiu Neagoe, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lector univ. dr. Vasile Ilincan, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; drd. Lilia Laszlo, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Zsuzsa Selyem, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Balazs Imre Jozsef, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lector univ. dr. Olga Gancevici, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Ovidiu Morar, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; dr. Ioana Feodorov, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; dr. Victor Cojocaru, cercet. st. gr. II, Institutul de Arheologie din Iasi al Academiei Romane; lect. univ. dr. Alina Gioroceanu, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; lector univ. dr. Rares Moldovan, Facultatea de Litere a Universitatii „Babes-Bolyai”; lect. univ. dr. Radu Racovitan, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Silviu Purece, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. Daria Pârvu, Facultatea de Litere si Arte, Catedra de Studii Britanice si Americane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; asist. drd. Margareta Sfirschi-Laudat, Catedra de Filologie Clasica, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti, Institutul de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Dana Dinu, Universitatea din Craiova, membru al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice” al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Maria-Luiza Oancea, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedra de Filologie Clasice, membru al Institutului de Studii Clasice; lector univ. dr. Ludmila Rotari, Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene, Universitatea „Spiru Haret”; lect. univ. dr. Manuela Dobre, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Erika Mihalycsa, Catedra de Engleza, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; asist. univ. dr. Ildikó P. Varga, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca; lect. univ. dr. Mihaela Ursa Pop, Sef de catedra, Catedra de Literatura Comparata, Univeristatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Florian Matei-Popescu, cercet. st. III, Seful Sectiei de Arheologie Greco-Romana si Epigrafie, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; conf. univ. dr. Dumitru Boghian, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; asist. univ. dr. Radu Bruja, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; dr. Eugen Nicolae, cerc. st. I, Director adjunct stiintific al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; asist. univ. dr. Czégényi Dóra Andrea, Catedra de Etnografie si Antropologie Maghiara, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Laura Zavaleanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Aurel Vîlcu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Româna, Bucuresti; drd. Cristina Nedelcu, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; dr. Viorica Rusu-Bolindeţ, Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. Dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, şi Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; conf.univ.dr. Laura Cîtu, Sef de catedra, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Dacian Duna, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Eduard Nemeth, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; Prof. Dr. Pia Brinzeu, Prorector, Universitatea de Vest, Timisoara; prof. dr. Orbán Gyöngyi, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Litere, Cluj; Conf. dr. Niculina Iacob, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comnunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava; Lector dr. Alina Preda, Catedra de limba si literatura engleza, Facultatea de Litere, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gina Maciuca, Catedra de Limba si Literatura Engleza, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava, Lector dr. Monica Bilauca, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava; Conf.dr. Reghina Dascal, Cancelar Facultatea de Litere, Istorie si Teologie,, Universitatea de Vest Timisoara; Prof. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenta pentru Studierea Identitatii Culturale (CESIC), membru al Scolii Doctorale a FLLS; Asist. drd. Petruta Oana Naidut, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti.