Comunicat de presă: Presa trebuie să rămână liberă. Autoreglementarea este esențială

București, 3 mai 2011. „În România, presa este liberă. Orice formă de cenzură este intrezisă.” Acesta este primul articol al proiectului de Lege a presei depus, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, de douăsprezece organizații nonguvernamentale Președintelui Camerei Deputaților, Doamna Roberta Anastase și Președintelui Comisiei pentru drepturile omului, minorițăți și culte din Senat, Domnul Gyorgy Frunda. Propunerea de proiect de lege va fi prezentată astăzi și Președintelui Senatului Românei, Domnul Mircea Geoană.

 

Proiectul de lege vine ca răspuns la solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senatul României, adresată organizațiilor profesionale din media, de a prezenta propuneri de reglementare a profesiei de jurnalist până la data de 3 mai 2011.

Noi nu susținem o lege a presei și tocmai de aceea am propus un proiect în care, în primul articol, se spune că presa este liberă. Nu negăm însă că presa din România are probleme. În cadrul întâlnirii de astăzi de la Parlament am decis să continuăm discuțiile pentru a încerca să  identificăm pârghiile care ar putea avea un efect real, pozitiv. De exemplu, noi ne gândim la intervenții care să prevină concentrarea excesivă a proprietății în mass-media și la instrumente care să consolideze relația ziaristului cu angajatorul”, a declarat Mircea Toma, președintele ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, la finalul întrevederii.

Proiectul mai prevede că “asociațiile profesionale pot adopta norme de autoreglementare privind practica jurnalistică sau practicile profesionale” și că  “fiecare instituție media poate adera la aceste reglementări sau își poate adopta norme specifice de autoreglementare”.

Nu credem într-un proiect de lege care să îi protejeze pe jurnaliști. Din experiența ultimilor douăzeci de ani, toate proiectele care și-au propus asta au sfârșit prin a îngrădi, într-un fel sau altul, libertatea de exprimare. Jurnaliștii sunt cei care trebuie să se protejeze pe ei înșiși prin responsabilizare, a declarat Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Presa responsabilă este liberă, profesionistă și aptă să se auto-reglementeze. De aceea, este nevoie să încurajăm libertatea, profesionalizarea și autoreglementarea presei. Responsabilizarea jurnaliștilor nu se poate face prin noi legi. Creșterea standardelor profesionale și promovarea valorilor în profesie se poate face doar din interiorul bresei, prin asumarea și implementarea de coduri deontologice și de mecanisme viabile de autoreglementare. Prin autoreglementare, jurnaliștii vor avea un control mai mare asupra profesiei, libertatea presei se va consolida și astfel, societatea românească își va vedea servite mai bine interesele”, se arată în expunerea de motive ce însoțește propunerea de proiect de lege a presei.

Proiectul de lege este susținut de ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI); Asociația Patronală a Editorilor Locali din România (APEL), Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC), Asociația Jurnaliștilor din România (AJR), Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, Societatea Jurnaliștilor „Dunărea de Jos”, Galați, Brăila și Tulcea, Federația Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune, Uniunea Jurnaliștior Maghiari din România (MURE), Asociația Editorilor de Presă OnLine și Convenția Organizațiilor de Media.

Propunerea de proiect de lege, împreună cu documentele care o însoțesc (expunerea de motive, studiile de impact și lista de inițiatori) sunt atașate prezentului comunicat iar Codul Deontologic Unificat, propus ca parte a procesului de auto-reglementare de către  Convenția Organizațiilor de Media poate fi consultat aici: http://www2.cji.ro/userfiles/file/Evenimente/Codul%20Deontologic%20Unic%20-%20adoptat.pdf

Raportul FreeEx 2010 – Libertatea Presei în România realizat de Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei poate fi consultat aici: http://www.activewatch.ro/stiri/FreeEx/Raportul-FreeEx-2010-Libertatea-Presei-in-Romania-307.html

PROTEST CONTRA INTERCEPTĂRILOR ŞI INTIMIDĂRILOR PRESEI

Asociaţiile şi organizaţiile semnatare ale acestui protest îşi manifestă public deosebita îngrijorare în legătură cu amploarea pe care au atins-o în societatea românească acţiunile ilegale de intimidare a jurnaliştilor, organizate şi exercitate de către instituţii ale statului. În loc să apere principiile de bază ale statului de drept, drepturile constituţionale ale cetăţenilor şi exercitarea liberă de orice constrângeri a actului jurnalistic, importante instituţii ale statului român se slujesc de pretextul legal al anchetării unor persoane – patroni ai trusturilor de presă pentru a invada spaţiul privat al ziariştilor care lucrează în aceste trusturi, le ascultă acestora convorbirile telefonice şi ambientale, şi îi urmăresc în viaţa lor cotidiană, în ciuda faptului că aceşti ziarişti nu au încălcat cu nimic legile şi ordinea de drept din România.

Nimeni nu contestă supravegherea şi anchetarea în condiţiile legii a unor persoane suspectate de acte ilegale, oricare ar fi poziţia şi averea acestora. Ceea ce ni se pare însă intolerabil este, pe de-o parte, extinderea acestei supravegheri dincolo de orice proporţii rezonabile şi implicând zeci de persoane care nu au nici o vină în cauza cercetată sau în vreo altă cauză identificată de anchetatori, iar pe de altă parte, modul în care transcrieri ale acestor ascultări abuzive ajung în presă, unde nu au ce căuta, în ediţii selectate, cu scopul evident al compromiterii unor jurnalişti şi al decredibilizării mass-media.  Suntem în faţa unei diversiuni de proporţii îngrijorătoare, în faţa căreia cerem atât Parlamentului României, cât şi organizaţiilor societăţii civile să ia cele mai urgente măsuri.

1.    Cerem Parlamentului României să solicite un raport urgent pe această temă din partea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe, precum şi Comisiilor celor două camere pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi a celor pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupţiei şi Petiţii. Raportul presupune audierea conducerilor tuturor serviciilor de informaţii – SRI, SIE, STS, ale structurilor specializate din cadrul Ministerelor de Interne şi de Justiţie, ale Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT, precum şi a SPP – în vederea stabilirii responsabilităţilor pentru urmărirea ilegală a unor cetăţeni români de profesie jurnalişti, pe de-o parte, şi pe de alta pentru transmiterea, inclusiv către parchet, a materialelor rezultate din această supraveghere ilegală şi care nu au nici o legătură cu obiectul dosarului în care s-a aprobat emiterea unui mandat de ascultare.

2.    Cerem acestor instituţii ca, în conformitate cu legislaţia în vigoare, să facă publice în termen de 30 de zile următoarele informaţii de interes public:

a.    Numărul mandatelor de ascultare solicitate în scris de către Parchetul General, DNA şi DIICOT  în cadrul anchetelor referitoare la persoana unor patroni de trusturi de presă, motivaţia şi data calendaristică a acestor solicitări.

b.    Numărul unor astfel de mandate aprobate de judecător conform legislaţiei în vigoare, şi data de la care aceste aprobări au fost acordate.

c.    Numărul cazurilor în care aceste ascultări s-au dovedit a fi relevante pentru ancheta în curs.

    3.  Anunţăm pe această cale că, după obţinerea informaţiilor relevante, intenţionăm să sesizăm Comisia Drepturilor Omului de la Geneva precum şi toate instituţiile internaţionale pertinente pentru apărarea dreptului cetăţenilor la informare, ca şi pentru apărarea ziariştilor  împotriva abuzurilor puterii politice. Chemăm toate orgnizaţiile societăţii civile să se alăture acestui demers, pentru apărarea democraţiei şi statului de drept în România.

 23 octombrie 2010

Solidaritatea Universitară

Preşedinte – prof. dr. Octavian Duliu

Fundaţia Română pentru Democraţie (FRD)

Preşedinte – prof. dr. Emil Constantinescu

Fundaţia Generaţia Europeană (FGE)

Director executiv – prof. dr. Nicolae Anastasiu

 

Asociaţia pentru Educaţie Cetăţenească (ASPEC)

Preşedinte – Mihaela Marcu

Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR)

Director executiv – prof. dr. Zoe Petre

Fundaţia Ecomondia

Co- Preşedinte – prof. dr. Alexandru Ionescu

Fundaţia Română pentru Cooperare Europeană

Preşedinte – Adrian Dumitrescu

Consiliul Moral al Revoluţiei

Preşedinte – Constantin Aferăriţei

Grupul de Investigaţii Politice (GIP)

Preşedinte – Mugur Ciuvică

Fundaţia Culturală Condiţia Română

Preşedinte – Ion Barbu

Liga Pro Europa

Co-preşedintă Smaranda Enache

Fundaţia Horia Rusu

Preşedinte – Dorina Rusu

 

Dr. George Calalb

Presedinte 1994-2006 Conventia Medicilor Democrati din Romania

Sorin Platon

Preşedinte executiv Asociaţia Cafeneaua Politică

 

S-au asociat

Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România – Preşedinte Viorel Ene

Asociaţia Baricada Inter 1989 – Preşedinte Ion Iofciu

Revista AXA – Mugur Vasiliu

Grupul Ecologic de Colaborare Nera –  Preşedinte Cornel Popovici Sturza

Asociaţia Adevăr şi Dreptate – Vice-preşedinte Mihai Rapcea

Asociaţia Femeilor Antreprenor din România – Preşedinte Maria Grapini

Fundaţia Culturală „Erbiceanu” – Vice-preşedinte Filip-Lucian Iorga

Prof. dr. Ovidiu Pecican – Universitatea Babeş Bolyai Cluj  

 

Cei care doresc să se solidarizeze cu acest protest pot scrie la adresa de e-mail office-frd@frd.org.ro