POEZIA

 

 

 

 

 

Poezia-i reflexivă ca un râu de vară

Când cu bulbuci printre stânci iute el coboară

Dând, ici de un ciot de lemn, colo de o barcă,

Survolat de pescăruși, săgetat de-o țarcă

 

La câmpie e domol nimeni nu-și dă seama

Că, pe sub spinări de val, unda-i poartă taina

Înstelată-n nopți fierbinți, dar de prund ascunsă,

O triremă din Bizanț veșnic nerăpusă…

 

Când să pui mâna pe ea, s-a și sfărâmat,

Ca scafandu poți să-ți spui: „- Nici nu s-a-ntâmplat!…”

E și veche, dacă e, ce poți să-i mai faci?!

Iar revii la postmoderni și-i citești în draci…

Published in: on 28 iunie 2012 at 10:04 am  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

Poem: Codrina BRAN: RÂNDURI INUTILE

            Regret că am ales drumul

            Deşi toate, dar absolut toate drumurile duc nicăieri

            Am aflat în sfârşit

            ce spectacol ridicol

            Să alergi aşa despuiat,

            Mai rău, cu viscerele la vedere

            Ca un melc fără casă

            Bun de călcat din greşeală de vre-o talpă

            Cu trupul  în care s-au înfipt atâtea cuie

            Cu indiferenţă sau cu sadism

            Melcul aleargă cu strădania întregii lui fiinţe

            Cu propria lui viteză

            Surd şi orb la râsetele batjocoritoare

            Lăsând dâre cenuşii pe pământ, lichid pierdut din trupul său

            Nu contează

            El trebuie să ajungă la linia de sosire

            Orice s-ar întâmpla

            Cu riscul vieţii

            Cu riscul morţii

            Chiar de ar fi s-o sfârşească în orice moment

            Nimic nu-l abate

            Cu toate că a aflat acolo în trudnicul drum prin ţărână

            că nu el a ales

            că nu-i cale de întoarcere

            că n-are unde fugi

Published in: on 24 iunie 2012 at 9:10 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , ,

Leo BUTNARU: CA ÎNTRE POEŢI

Discutam cu un poet rus despre Gorki

despre Danko cel aproape sud-basarabean care

şi-a scos inima din piept

luminând prin hăţişuri de codru cale; Danko

acest Moise mărunt al unui grup de necăjiţi rătăciţi

prin post-amintiri de sarmaţi

de sciţi;

*

bineînţeles în treacăt l-am invocat şi pe Prometeu

focul furat de la zei

pedeapsa… însă în acel caz nu a fost vorba

şi fapta

de inimă

ci de ficat; oricum

ceva înrudit-aplicat;

*

în zborul dinspre Moscova spre Chişinău

m-am gândit şi la mexicana Frida Khalo care

în unele portrete de sine

se înfăţişa cu inima în afara trupului ei suferind

ea, căreia într-un accident de autobus

i-a fost sfâşiat până şi uterul

inima însă, spre norocu-i

păstrându-şi-o neatinsă

pentru ca, mai apoi

într-un gest de mutilare artistică

să şi-o înfăţişeze în afara sânului

sau printre lăstari şi liane fel de fel

de parcă şi ea, inima, atunci, în accident

fusese dislocată

scoasă în goliciunea cosmică.

*

În fine, tânărul poet rus a zis, precum ar fi zis

confraţii săi minimalişti de la noi: Dacă

ar fi să dau nas în nas cu Gorki

sau cu Danko

cu Prometeu sau cu vulturul ori

cu Frida Khalo, eu

făcând din răsputeri tot ce pot

spre a evita afectul

şi a camufla defectul

mi-aş sfâşia pieptul în faţa lui

sau a ei

sau înaintea lor

sau altor jucători de efect cardiac

spunându-le foarte calm:

*

– Priviţi

ce larve de purpur

bineînţeles – ale autoironiei

îmi populează, mocnitor-vegetativ, inima… Până la urmă

de aici se va zburătăci un roi de fluturaşi purpurii

un fel de molii ale nemuririi…

Excelența lirică a lui Leo Butnaru, unul dintre poeții dăruiți literaturii române actuale de teritoriul de pe celălalt mal al Prutului, este demonstrată nu numai de poemele proprii, ci și în efortul constant de a înzestra cultura română cu o fereastră către poezia de limbă rusă, tălmăcită cu empatie și pricepere. Mulțumiri în numele cititorilor și admiratorilor lui pentru opera de vast suflu pe care o intreprinde în beneficiul nostru, al tuturor (O.P.).

Published in: on 6 martie 2011 at 11:12 am  Comments (2)  
Tags: , , ,

CRUCIAT

Gurile iernii răcnesc

prin hornurile ultimelor palate

Iar braţul vânătorului

împuşcă vânt

M-am refugiat pe corabie

sub pânza de pe catargul

de sticlă

ţipătul se prăbuşeşte

sub nori de funingine

se retrage albastrul

în vreme ce cronicarul mătură

cu pana lui

ultimele cuvinte de azur

Published in: on 10 mai 2010 at 6:14 pm  Comments (2)  
Tags: , , ,

ALMANAH

Pe stânga se înşiruie egiptencele

Mai departe se amestecă prafuri

în corn de ren

Vântul poartă cenuşa

Porţile de piatră

Nu se mai urnesc de veacuri

Şi mâinile stau întinse

Gata să primească

Pregătite să jertfească

Vorbeşte-mi, Asurbanipal

„Prin sângele care se încheagă

La picioarele mele

Nu se distinge nimic”

Published in: on 10 mai 2010 at 6:04 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

AURUL

Aurul

e pâinea copiilor verii

rătăciţi

prin frizeriile crivăţului

Published in: on 10 mai 2010 at 5:58 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , ,

MUNTELE

această citadelă

pe care mâinile nu au zidit-o

cu meterezele ei vegetale

întinse peste orizont

acolo popoare de flori

şi insecte desfăşoară

imperii de un anotimp

iar clăile pasc liniştit

în aşteptarea poruncii

lui hanibal

de traversare a alpilor

m-aş muta într-unul

din corturile aromate

de sub culmi

unde aerul filosofează de unul singur

iar poezia e proprietatea norilor

Published in: on 2 mai 2010 at 9:25 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , ,

ANDREI ZANCA

reîntoarcerea

teritoriile nopţii-s poate singurele adevărate

căci doar în zone crepusculare

mai freamătă şi azi

explozia lui dumnezeu în suflete

cum pare să fi început totul.

şi doar anevoie îmi amintesc

că pe atunci, un copil ne-a împroşcat

cu o apă, ai cărei stropi încă nu ne-au ajuns.

                        _

afară bătea vântul. ploua.

şi-am zărit deodată o fetiţă

în faţa ferestrelor casei scărilor

urmărind din ochi o prietenă

ce urca treptele în urma tatălui ei.

a ridicat încet mănuţa a rămas bun

nemişcată, însă cealaltă nu s-a întors.

şi ea a rămas aşa  –  cu mâna-i mică

înălţată. palpitând ca o vietate rănită

trăind pesemne, pentru prima oară

prin sticla umedă dintr-o casă a scărilor

înstrăinarea din jur. singurătatea.

apoi, s-a îndepărtat încet, împovărată

cărând în spate ghiozdanul

aproape cât ea de mare.

şi dintr-odată a zbughit-o

de parcă  ar fi uitat

brusc, totul.

Andrei Zanca (13.09.1952) în Sighişoara; studii în cadrul Academiei Comerciale, Bucureşti; studii de germanistică Cluj (concomitent redactor la „Echinox”); profesor de română şi limbi străine la Sighişoara; 1991 studii în cadrul Universităţii din Freiburg; Referent European de specialitate; Poezie: Poemele Nordului; Un străin în bârlogul lupilor; Elegiile din Regensburg; Euroblues; după-amiază cu branduardi: Nopţile franciscane; Suitele transilvane; Cei ce-n inimă-s-desculţi; Viaţa şi moartea din glas; Maranatha; Abis; Oprirea; Zicudulimprovisation pour la marche sur l’eau (în trad. Letitiţiei Ilea); în limba germană: Waisenmauer; eingeschränkte herzfreiheit; Eseuri după ani după noi – eseuri/ interviuri; Lumea, un limbaj al invizibilului, Cartea Surâsului (jurnalul unui drum lăuntric); Proză Minuturi, proză scurtă; publicist (interviuri, recenzii, critică în numeroase reviste din România, Europa, SUA), (tradus în volume de poeme în germană, franceză, engleză); Traducător din limbile germană, franceză, engleză, spanioală, italiana; autori germani traduşi în română: Franz Kafka, Hans Magnus Enzensberger, Reiner Kunze, Paul Celan, Werner Dürrson, Michael Krüger, Ingrid Bachèr, Richard Wagner, Richard Reschika, Kurt Drawert, Dieter Schlesak s.a. Redactor pentru Germania al revistelor Vatra, Euphorion, Provincia Corvina.  Membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1990. zanca.landau@web.de; www.zanca.de

CĂRŢILE MELE (10): Sânge şi trandafiri

Sânge şi trandafiri. Cultura ero(t)ică în epoca ştefaniană

studii istorice de Ovidiu Pecican

Chişinău, Ed. Cartier, 2004

 

CUPRINS

Epoca ştefaniană (1457–1504)

            Ştefan cel Mare – marginalii la un portret

            Colaboratorii domnitorului

            Programul cultural şi realizarea lui

            Ştefan cel Mare şi Renaşterea din Moldova

Ştefan cel Mare şi Evangheliarul de la Humor

Ideal biblic şi ideal cavaleresc în Moldova ştefaniană

Vitejii şi literatura eroică

Ideologie creştină şi propagandă pentru cruciada târzie. Circulara lui Ştefan cel Mare către principii creştini (25 ianuarie 1475)

Istoriografia ştefaniană

Gesta Legendară Unificată, o compilaţie istorică din vremea apropierii Moldovei de Mathias Corvin (1473 – 1489)

Lecturile religioase din Moldova lui Ştefan cel Mare

Literatura erotică în Moldova lui Ştefan cel Mare

Râsul în Moldova ctitoriilor ştefaniene: istorioarele, snoavele şi poveştile

Fauna imaginarului Moldovei ştefaniene: animalele din snoave şi bestiarul fantastic din basme

O creaţie lirică din epoca ştefaniană. Poemul alegoric despre vânătoarea domnească în pădurea cu fiare exotice şi fantastice (1480–1490)

Lirica heraldică. Versurile la stemă

Soţiile lui Ştefan cel Mare

Olena către Ştefan cel Mare. Cea mai veche scrisoare feminină păstrată din istoria românească (cca. 1483–1504)

http://www.cartier.md/carti/sange-si-trandafiri–cultura-ero(t)ica-in-epoca-stefaniana/489.html

http://www.bookiseala.ro/ovidiu-pecican-sange-si-trandafiri-cultura-erotica-in-epoca-stefaniana/20589.html