ACADEMIA VARADINUM &
Revista FAMILIA
vă invită la
conferința lui
Ovidiu PECICAN
Scrierea istoriei și polemica istoricilor
joi 26 ianuarie 2012, orele 17
la Biblioteca Județeană
Gheorghe Șincai,
Sala Amfiteatru,
Oradea
Amfitrionul întâlnirii va fi
poetul, prozatorul și eseistul
Traian ȘTEF
Intrarea gratuită, polemica la fel!
În zidul exterior de sud-est al mănăstirii din cartierul Mănăștur al Clujului se află încastrat, în forma unui basorelief, un… leu. Proveniența lui este necunoscută, iar datarea sculpturii nu a fost încă stabilită cu claritate. Leul respectiv aparține, după toate aparențele, epocii stilului romanic. Cu toate acestea, proveniența și funcția inițială a leului, contextul căruia i-a fost destinat înainte de încastrarea sa în zid, rămân enigmatice.
Mănăstirea Sfintei Maria a fost întemeiată de călugării benedictini în sec. al XI-lea. 
Din păcate, edificiul inițial a fost ars de tătari cu ocazia invaziei din 1241. Refacerea mănăstirii de către regele maghiar Bela al IV-lea, în 1263, a fost prilejul unei înnoiri a locașului de cult.
După unele surse, „Singurul element care a rămas din biserica abației [distruse în 1241] este relieful care înfățișează un leu culcat…”
Cu ocazia invaziei tătarilor din 1658 – 1661 a fost din nou distrusă de un raid tătăresc, devenind ulterior, în secolul al XVIII-lea, depozit de armament.
Pe latura sud-estică a corului, sub cornişa rezultată în urma restaurării din 1896, întreprinsă de Episcopia Romano-Catolică a Transilvaniei, când s-a reconstruit nava bisericii și s-au refăcut bolțile și pereții corului, a fost zidit un relief de piatră reprezentând un leu. S-a emis opinia că acesta ar proveni de pe un monument funerar din epoca romană.
http://enciclopedie.transindex.ro/monument.php?id=232
http://locuri-unice.ro/biserici/biserica-calvaria/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Calvaria_de_la_Cluj-M%C4%83n%C4%83%C8%99tur
Alții socotesc însă că „Pe latura sud-estică este zidit un basorelief în formă de leu culcat, care amintește de leul reprezentat pe sceptrul regilor maghiar proveniți din dinastia Arpad, care au domnit în perioada 972 – 1301”.
Această datare pare mai probabilă, dar ea trebuie, cred, restrânsă între sec. al XI-lea și 1241. Părerea se regăsește și în articolul
http://www.septemcastra.ro/index.php/2009/10/castrum-clus-cetatea-care-a-ajuns-oaza-de-pace/
După Lukacs Jozsef, „Triburile şi, în cadrul lor, ginţile maghiare aveau cîte un animal totemic. Astfel, familia lui Árpád, adică căpetenia supremă, avea vulturul (pasărea turanică). Neamul Gyula-Zsombor, sub conducerea căruia s-a cucerit Ardealul, avea ca simbol leul. Nu degeaba găsim şi astăzi, în peretele sudic al bisericii Calvaria din Cluj (care era ctitorie regală), un relief care înfăţişează un leu. Căpetenia gintei Agmand, care era subordonată neamului Gyula-Zsombor, avea ca simbol lupul. Neamul Kalota, cei care s-au stabilit între Oradea şi Cluj, a avut ca simbol cerbul. Mai tîrziu, după destrămarea triburilor şi a ginţilor, familiile de nobili care aveau descendenţa în vechile triburi sau ginţi au primit dreptul să aibă ca însemne heraldice aceste animale totemice”.
http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=408
În postarea de față încerc să semnalez prezența leului în arhitectura medievală – și în monumentele funerare – din epoca avută aici în vedere (sec. al XI-lea – prima jumătate a sec. al XIII-lea), cu intenția de a crea o serie tipologică în care leul mănășturean ar putea fi integrat. Atrage atenția mai cu seamă apariția leului în decorul care însoțește gisanții de pe mormintele cavalerilor medievali apuseni. Începând cu sec. al XIII-lea, mormintele acestora devin prilejul etalării unor opere de artă reprezentându-l pe răposat în ținută caracteristică stării sale sociale nobiliare (cavaler, prelat etc.), culcat. Atunci când apare la picioarele războinicului medieval, leul semnifică o calitate importantă în idealul cavaleresc: cutezanța, bravura militară.
Am reprodus mai sus leul care străjuiește gisantul de pe mormântul regelui englez Richard Inimă de Leu (datat 1199) și unul dintre leii pe care arhitectul anonim (și pietrarii care îl ajutau) al edificiului înălțat din ordinul lui Robert Guiscard la Salerno i-au pus să păzească intrarea. Tot din sec. al XIII-lea, din Franța, provine și gisantul reprezentându-l pe Guillaume Ratier de la mănăstirea iacobină din Rodez. Datat cu precizie este mormântul – de curând restaurat – al fratelui mai mic al lui Ludovic al IX-lea al Franței, Filip zis Dagobert, născut în 1222 și mort probabil în 1234. Mormântul e primul dintre cele regale comandate abației Royaumont, consacrate în 19 octombrie 1235.
http://web.cast.free.fr/webcast23/webcast23.html
Din același secol al XIII-lea provine și gisantul cruciatului ajuns la Constantinopol în 1240 și înapoi în Franța, Jean d’Alluye, așezat în abația fondată chiar de el, la Clarte-Dieu, în apropiere de Mans. Monumentul funerar a fost realizat în jurul anului 1248.
http://tetrapak.chez-alice.fr/T4.html
Un gisant care se sprijină pe un leu este cel din Courances Saint Etienne, reprezentându-l pe nobilul Jehan Montsalt, mort în timpul Războiului de O Sută de Ani. El ajută la situarea în timp a piesei care urmează.
Gisantul din imaginea de alături este în armură, cu mâinile reunite, sub un element gotic, cu capul pe o perină susținută de doi îngeri. Sub picioarele sale păzește un leu, în poziția așezat. Se presupune că este un membru al familiei franceze Ledin de la Chaslerie (din Domfort, Normandia, Franța) dinainte de secolul al XVI-lea. Datorită prezenței pe mormânt a patru steme, identitatea precisă a personajului rămâne neprecizată. Față de aceste date provenind din explicația care însoțește imaginea gisantului pe situl http://www.domfront.com/domfront/patrimoine/pat22.htm precizez că prezența elementelor sculpturale gotice trimit către o dată mai timpurie (probabil sec. al XIV-lea – al XV-lea).
În orice caz, leul din Mănăștur pare o replică relativ timpurie a celui de la baza gisanților cavalerești medievali. Stilul lui de mare plasticitate și acuratețe, ca și prezența lui în abația Sfintei Maria din Mănăștur pare să pledeze pentru ideea că autorul este un călugăr-sculptor care posedă o bună cunoaștere a acestui tip de reprezentare occidental. 
http://www.domfront.com/domfront/patrimoine/pat22.htm
Tratarea canonică a subiectului față de ipostazele mai realiste și mai elaborate de mai târziu (a se vedea gisanții reprezentându-i pe Pierre de Navarre (1366-1412) și pe Catherine d’Alencon (1380-1462) de la Muzeul Luvru (atașez mai o jos fotografie care surprinde perechea de lei la picioarele lui Pierre și un cățel, simbolul fidelității, la picioarele Catherinei), realizat prin 1412-1415, sau cel atribuit lui Pierre I Ledin din La Chaslerie, senior de La Chaslerie atestat în 1382.
http://www.insecula.com/oeuvre/O0000163.html
http://www.chaslerie.fr/temoignage.php
Din întreaga galerie prezentă aici, cel mai apropiat de leul mănășturean pare să fie cel al membrului neidentificat al familiei Ledin. Același tip de coamă, aceeași postură.
Având în vedere toate datele de până aici, trebuie, probabil, conchis, că leul a aparținut unui dinast maghiar înmormântat aici – un rege sau o rudă regală (de nu cumva un voievod, vice-voievod sau un magnat ardelean) -, căci în Transilvania nu s-au înregistrat gisanți pentru membri ai nobilimii.
Simpozionul național
ECOLOGIE ȘI RELIGIE
organizat de
Academia Civică Bihor,
Zona Metropolitană Oradea
și
Clubul Kiwanis Oradea
se desfășoară în capitala Bihorului
la 11 – 12 martie 2011
la Hotelul Continental Forum din Oradea
întrunește participarea câtorva eminente figuri de ierarhi ecleziastici, a unor universitari și a altor participanți, propunându-și să dezbată chestiuni ce țin de interesul față de viitorul ecologic al României și al regiunii într-un spirit ce implică abordarea ecumenică și tolerantă, inter-confesională, a problematicii.
Cluj, 10.01.2011.
Semnatarii acestui APEL se alătură demersurilor organizaţiilor civice pentru drepturile omului începute din martie 2010, atunci când au devenit publice Hotărârile Consiliului Local privind mutarea familiilor de romi din zona Cantonului, Coastei şi Pata Rât în apropierea rămpii de gunoi a Clujului (Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010, Hotărârile nr. 127 din 30.03.2010, nr. 197 din 11.05.2010). Aceste demersuri au inclus petiţii adresate autorităţile publice locale şi centrale, precum şi organizarea unei mese rotunde (şi) cu participarea reprezentanţilor primăriei municipiului nostru ( ; http://www.causes.com/causes/471269>; sau documentul „Referatul de constatare cu privire la situaţia locuirii a comunităţilor de romi din zona Pata Rât” depus la Primăria şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi Preşedinţia României; sau Comunicatul din 21.12.2010,).
Scopul principal al demersurile noastre a fost şi rămâne oprirea proiectului primăriei de a muta familii de romi evacuate din alte părţi ale oraşului în aşa-numitele „locuinţe sociale” din zona Pata Rât. Toată lumea trebuie să recunoască faptul că aceasta este o măsură administrativă prin care nu se soluţionează problemele social-economice ale unor familii de romi nevoiaşe, ci le agravează datorită mutării/ evacuării lor într-o zonă izolată la marginea oraşului. Am repetat de nenumărate ori: crearea unei astfel de zone rezidenţiale în apropierea unor deşeuri toxice înseamnă ghetoizare, înseamnă stigmatizarea comunităţilor care ar urma să trăiască acolo drept „ţigănie”, periclitează sănătatea oamenilor şi incluziunea lor socială şi pune sub semnul întrebării credibilitatea politicii de integrare asumate de guvernul României. Cu ocazia mai multor emisiuni ale programului TVR Cluj „Transilvania Policromă”, am arătat: fără o strategie pe termen scurt, mediu şi lung privind pachetul de probleme locuire-locuri de muncă-acces la şcoală-sănătate, primăria se aventurează în experimente periculoase. Şi de fiecare dată am revendicat încheierea unui Protocol de colaborare între primărie şi organizaţii civice, pe baza căreia să se identifice soluţii care să evite segregarea rezidenţială şi să asigure dreptul la locuire adecvată, fiind în conformitate cu legislaţia internaţională cu privire la o locuinţă decentă, precum şi cu reglementările internaţionale şi naţionale privind obligativitatea menţinerii unei distanţe sigure între o zonă rezidenţială şi o sursă de poluare.
Dacă până pe 14-17 decembrie 2010 demersurile noastre păreau în ochii unora nişte problematizări exagerate (nefiind luate, de fapt, în considerare) şi primăria liniştea opinia publică afirmând că lucrurile sunt în ordine (şi că ea face un gest umanitar faţă de romi mutându-i din barăci ilegale în case contractate, cu geamuri de termopan), evenimentele din acele zile au demascat ilegalitatea şi manipulările practicate de autorităţile locale în raport cu această chestiune. Procedurile de evacuare a oamenilor de pe strada Coastei din casele lor fără a fi anunţaţi despre acest lucru din timp; demolarea rapidă a acestor case fără ordin judecătoresc şi/sau hotărâre (publică) a Consiliului local şi fără nicio despăgubire; şi mutarea lor în „locuinţele sociale”, finalizate şi predate în grabă chiar în acele zile, denunţă mai multe lucruri:
– chiar dacă de-a lungul a două decenii (inclusiv în decembrie 2010) primăria a încasat chiria de la aceşti locatari, din 2009 nu le-a mai prelungit contractele (luându-le, deci, bani pe ceva ce nu avea temei legal, ea însăşi aflându-se, astfel, în ilegalitate);
– în cazul copiilor care împlineau 14 ani şi erau obligaţi să-şi facă acte de identitate, în ultima vreme primăria le-a făcut aceste acte pe adresele de pe Coastei în măsura în care părintele renunţa la actul său de pe această adresă şi accepta să primească un „buletin provizoriu”, fără domiciliu (negocierea era, desigur, tacită şi nu avea consecințe legale);
– chiar dacă pe vremuri le-au fost repartizate acolo locuinţe de la locul de muncă (cum s-a întâmplat înainte de 1990) sau de la stat, de o vreme încoace oamenii s-au acomodat să trăiască cu zvonurile privind posibila lor mutare (hărţuirea lor prin aceste zvonuri şi ţinerea lor în stare de nesiguranţă au degradat starea psihică şi fizică a multora, dar neadeverirea lor timp de 20 de ani i-a făcut să spere că ele până la urmă nu se vor împlini);
– mulţi dintre locuitorii de pe strada Coastei şi-au depus în mod repetat dosare pentru locuinţe sociale distribuite pe baza unor criterii (cum ar fi studiile superioare) pe care ei nu le puteau satisface (aceasta fiind o manifestare a discriminării directe, dar şi indirecte, în măsura în care printre cei care se auto-identifică drept romi foarte puţini au studii superioare);
– celor care erau cu chiria şi utilităţile plătite la zi nu le venea să creadă că, după o viaţă marcată de dorinţa de „integrare în societate” (cu locuri de muncă şi cu copiii la şcoală), or să ajungă să fie alungaţi în afara societăţii, pe rampa de gunoi (lucru care s-a întâmplat prin mutarea lor forţată în modularele din Pata Rât); acest act sfidează în mod grav politicile de integrare asumate de guvern, ba merg împotriva lor: nu îi integrează pe cei marginali, ci îi dez-integrează pe cei integraţi şi îi împinge în marginalitate;
– în loc să fie notificate despre evacuare, mutare sau chiar despre locaţia în care urmau să fie duşi, pe 15 decembrie, familiile în cauză au primit o înştiinţare prin care li se impunea ca a doua zi să depună o cerere pentru o locuinţă socială la primărie; mulţi dintre cei vizaţi (chiar dacă toţi au fost definiţi aşa în înştiinţarea cu pricina) nu erau „fără adăpost” şi nici nu aveau de unde să ştie unde şi cum vor fi locuinţele cerute de ei „de bună voie”;
– pe lângă înştiinţarea în scris toţi au fost intimidaţi verbal prin ameninţarea că dacă nu fac acest lucru cu siguranţă vor rămâne fără adăpost, căci casele de pe Coastei se vor demola;
– cei care nu avea contracte (stând în căsuţe sau barăci improvizate) se bucurau poate de propunerea de a se muta într-o locuinţă cu contract, oriunde ar fi fost ea, dar cei care aveau contract pe Coastei sperau să primească ceva mai bun sau ceva asemănător; primăria însă i-a luat pe toţi într-un singur val, lucru care denotă că nu avea deloc de gând să analizeze şi să soluţioneze cazurile în particularităţile lor, ci urmărea cu orice preţ să elibereze întreg terenul de pe Coastei cu scopuri financiare precise, dar ne-explicitate, desigur;
– în dimineaţa zilei evacuării din casele vechi, după ce li s-au tăiat utilităţile, contractele pe casele noi încă nu erau gata; timp de mai multe ore, cu reprezenţii primăriei, jandarmii şi mascaţii în jurul lor, după ce a devenit clar că nu pot să rămână acolo, oamenii aşteptau să vadă aceste contracte din care trebuia să reiasă locaţia nouă unde vor fi fost mutaţi şi repartizarea lor; această perioadă de aşteptare, precum şi modul aleator în care au fost împărţiți în apartamentele din modulare denotă faptul că, până în ultima clipă (când buldozerele erau deja la faţa locului), primăria nu avea nici o strategie clară cu privire la repartizarea familiilor (avea în schimb o evidenţă nominală a persoanelor, lucru care reflectă încă o dată că ştia despre „ilegalitatea” locuirii lor acolo);
– în contractele pe care le-au primit când au ajuns în Pata Rât, li se specifica că vor primi câte un apartament de două camere de 15 sau 18 metri pătraţi şi erau menţionate familiile care urmau să împartă aceste apartamente; lăsând la o parte faptul că apartamentele sunt de câte o cameră şi că patru apartamente care formează un modul au o singură baie, chiar şi din lista persoanelor ce urmează să locuiască împreună a reieşit că aceste locuinţe sunt mai degrabă locuinţe de necesitate şi nu satisfac criteriul privind minimul de spaţiu de care trebuie să dispună o persoană pentru ca locuinţa în care trăieşte să fie considerată adecvată;
– celor care nu au primit loc în noile „case modulare” (deci au fost mutate în timp de iarnă din vechile lor locuinţe, fără să li se asigure un loc unde să stea, lucru, din nou, ilegal, aceștia fiind îndemnați să se adăpostească la neamuri) primăria le-a trasat câte un spaţiu de 20 metri pătraţi, sugerându-le să-şi construiască acolo ceva; trecerea lor pe un tabel nu este însă un act de proprietate şi nimeni nu îndrăzneşte să mai construiască acolo în „ilegalitate”, chiar dacă, încă o dată, această „soluţie” a fost tacit propusă de reprezentanţii primăriei;
– în situaţia în care sunt circa 4-9 persoane într-o cameră (în unele cazuri şi mai multe) și între 20 și 40 de persoane pentru o singură baie (câteodată şi mai mulţi), cu pereţii umeziţi, podeaua care trage apă şi tavane udate (ceea ce denotă calitatea proastă a construcţiei şi pune în pericol sănătatea), cu problemele ivite în legătură cu accesul la transportul în comun (cel mai apropiat la aproximativ 2-3 kilometri) şi implicit la locurile de muncă şi la şcoli, cu mobilele depozitate la nimereală, oamenii se vor simţi forţaţi să se bucure şi să fie recunoscători dacă primăria le va acorda dreptul de a mai construi ceva în acea zonă, cu toate că sunt speriaţi, printre altele, de mirosul puternic ce se simte seara venind dinspre depozitul toxic al fabricii de medicamente sau, când este mai cald, dinspre groapa de gunoi.
Atragem atenţia asupra pericolului că, astfel, primăria nu va trebui să creeze şi să legitimeze ghetoul izolat, căci oamenii vor „cere” acest lucru şi mereu mai multe familii evacuate din alte locuinţe din oraş se vor muta acolo „de bună voie.” Autorităţile locale vor veni, poate, din când în când şi vor constata, ca și cum nu ele ar fi orchestrat acest proces, că „ţiganii din nou trăiesc în sărăcie şi în ilegalitate, căci asta este stilul lor de viaţă.”
Invităm toate forţele civice şi politice responsabile, locale, naţionale şi internaţionale, ca măcar acum, după ce răul a început să se întâmple, să se solidarizeze pentru a determina primăria să caute și să găsească alte soluţii pentru aceşti oameni evacuaţi, pentru a-i asista cu ajutoare în această perioadă de tranziţie şi pentru a-i despăgubi moral şi financiar pentru pierderile lor.
Dincolo de aceasta, miza invitaţiei noastre la o solidaritate civică care transcede graniţele etnice este stoparea categorică a mutărilor forţate în această zonă, chemarea autorităţilor locale la moderație și înțelepciune pentru a pune capăt cel puţin segregării rezidenţiale produse prin acte administrative, pentru a introduce în planul urbanistic al Clujului un plan de desegrare şi pentru a-i convinge să accepte asistența proiectelor europene dedicate soluţionării problemei locuirii, în strânsă legătură cu rezolvarea celorlalte aspecte ale excluziunii sociale.
Asociația Amare Prhala, Cluj, Pavel Doghi, Preşedinte;
Fundaţia Desire, Cluj, prof. univ. dr. Enikő Vincze, Preşedintă;
European Roma Rights Centre, Budapesta, Isabela Mihalache, Deputy director;
Alianța Civică a Romilor din România, David Mark, Președinte;
Centrul Romilor de Intervenţie Socială şi Studii „Romani Criss” Bucureşti, Magda Matache, Directoare Executivă;
Fundaţia Ruhama Oradea, Marian Daragiu, Preşedinte;
Alianţa pentru Unitatea Romilor – Filiala Brailă, Săndel Grosu, Preşedinte;
Asociaţia „Roma Access” Constanţa, Ion Nicu Stoica, Director Executiv;
Asociaţia “Romii Romascani” Neamţ, Liviu Daraban, Preşedinte;
Asociaţia Romii Ursari Iaşi, Viorel Motaş, Preşedinte;
Asociaţia „Șanse Egale pentru Femei şi Copii” Sălaj, Faitaş Mirela, Directoare Executivă;
Asociaţia „Şanse Egale” Sălaj, Vaszi Robert Janos, Preşedinte;
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului „Şanse Egale pentru Romi şi Sinti ADOSERS” Sălaj, Marcosan Andrei, Preşedinte;
Asociaţia Thumende Hunedoara, Cristinela Ionescu, Preşedintă;
Centrul Cultural „O Del Amenca” Prahova , Ganea Daniel, Director Executiv;
Agenţia de Dezvoltare Comunitară „INTER-ACTIVA” Botoşani, Semiramida Bălan, Preşedintă;
Asociaţia „Divano Romano” Botoşani, Ferariu Rubina, Preşedintă;
Asociaţia „Parudimos” Timişoara, Leonard Bebi, Preşedinte;
Asociaţia Jurnaliştilor Rromi, Bucureşti, Lacatuş Georgică, Director Executiv;
Asociaţia T.R.U.S.T. – Tinerii Romi pentru Unitate, Solidaritate şi Transparenţă Craiova, Alin Banu, Director Executiv;
Asociaţia Rhoma Heart Ilo Rom, Brasov, Dan Raea, Director Executiv;
Asociaţia Nevo Parudimos Caras Severin , Daniel Grebeldinger, Preşedinte;
Asociația Romano Suno Cluj, Norbert Iounas, Director Executiv;
Asociatia Florarilor Bucuresti, Florin Costel Georgescu, Presedinte;
Alianta pentru Unitatea Romilor Romania Bucuresti, Alecu Ionel, Presedinte;
Uniunea Democratica Culturala a Romilor Valea Jiului Hunedoara, Rad Marcel, Presedinte;
Fundatia Wassdas Cluj, Ildi Otvos, Coordonator programme;
Prof. univ. dr. Maria Roth,Universitatea Babeș-Bolyai;
Lector univ. dr. Cristina Raț, Universitatea Babeș-Bolyai;
Adam Dinu, scriitor, București;
Marius Vlad, profesor, Hunedoara;
Asociația Divers, Târgu Mureș, Maria Koreck, Președinte;
Ovidiu Pecican, profesor univ. dr., Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Maria Roth,Universitatea Babeș-Bolyai;
Lector univ. dr. Cristina Raț, Universitatea Babeș-Bolyai;
Adam Dinu, scriitor, București;
Marius Vlad, profesor, Hunedoara;
Asociația Divers, Târgu Mureș, Maria Koreck, Președinte;
Prof. univ.dr. Michael Shafir, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj;
Conf. univ. dr. Smaranda Vultur, Universitatea de Vest, Timișoara;
Alin Necula, doctorand, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj;
Prof. univ. dr. Liviu Ornea, Universitatea din Bucuresti;
Carmen Marcu, realizator programe, TVR Timișoara;
Ion Vianu, scriitor, București;
Ion Zubascu, scriitor, Bucuresti, membru al Uniunii Scriitorilor din România;
Alina Silea, antropolog, Cluj-Napoca;
Călin Goina, doctorand în sociologie, University of California Los Angeles
Mariana Goina, dr. în istorie, Central European University, Budapest
Gheorghe Nicolae, activist rom, București, fost Senior Adviser la OSCE
Ruxandra Costescu, cercetător, București
Grupul pentru Acțiune Socială, Cluj, Adrian Dohotaru, Secretar;
Andrea Ghita, redactor de televiziune, Cluj
Prof. univ. dr. Gabriel Bădescu, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Szilárd Miklós, Asociatia Proiect-Protokoll, Cluj
Roma Organization on Migration, Comitetul de conducere, București: Viorel Zaharia – președinte, Gheorghe Răducanu – vicepreședinte, Vasile Ionescu – director general.
Alex Cistelecan, Asociatia Proiect-Protokoll, Cluj
Mihaela Gheorghe, asistent social, Budapesta
Asociaţia Pentru Promovarea Incluziunii Sociale, Câmpia Turzii, Zoltan Kovacs
Lorena Doghi, Cluj/ Varşovia
Dana Stoica, doctorand, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Anca Gheaus, cercetătoare în filosofie, Munchen
Lect. dr. Könczei Csilla, Universitatea Babes-Bolyai
Raluca Petcuţ, coordonator proiect, Fundația Dezvoltarea Popoarelor, Bucureşti
Boróka Parászka, jurnalistă, Tg. Mures
Crina Marina Morteanu, coordonator regional Fundatia ERSTE
Asist univ. dr. Maria-Carmen Pantea, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca
Core Maria, Asociatia ,,Gi Rromano”- Harghita
Kinga Pakucs, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai
Alexandra Jivan, antropolog, Montreal
Veronica Szabo, sociolog, University of Pittsburgh
Laura Georgescu, doctorand, Universitatea Babeş-Bolyai
Lect. univ. dr. Ana-Maria Palimariu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Conf. univ. dr. Alexandru Florian, Universitatea Dimitrie Cantemir, Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel„
Laura Panait, doctorandă, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
G. M. Tamás, filosof, preşedintele Stîngii ecologice, Budapesta
Hajnalka Harbula, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Theodora-Eliza Văcărescu, asistent universitar, Universitatea din București
Conf. univ. dr. Liviu Chelcea, Universitatea din București
Noémi Magyari, PR, Fundația Desire, Cluj
Ioana Bursan, asistent proiect ClujEst – Punct de cercetare vizuală
Teodora Takacs, Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Alis Costescu, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Lect. univ. dr. Selyem Zsuzsa, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Andreea Lazăr, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, traducătoare, Cluj
Diana Ureche, psiholog, președintă de onoare DiversEtica, …
Conf. univ. dr. Marius Lazăr, sociolog, Universitatea Babeș-Bolyai
Lect. univ. dr. Geambasu Reka, Universitatea Babeș-Bolyai
Viorela Ducu-Foamete, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Loredana Peca, biolog, Institutul de Cercetări Biologice, Cluj-Napoca
Timotei Nădășan, redactor șef, revista Idea artă + societate, Cluj
Lect. univ. dr. Imola Antal, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Jobb Boróka, masterand, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Mihaela Panaite, director Sala Mica teatru independent, Centrul Cultural Independent Fabrica de Pensule, Cluj
Lorena Văetiși, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
Júlia Szilágyi, critic literar, Cluj
Tudorina Mihai, Centrul FILIA, Bucuresti
Emil Moise, Președinte Colegiul Director, Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință, București
Ovidiu Anemţoaicei, Doctorand, Gender Studies Department, Central European University, Budapest
Iulia Pascu,
Maria Bucur, Indiana University
Bakk-Dávid Tímea, TRansindex, Cluj
Balázsi-Pál Előd, Transindex, Cluj
Dunai László István, Transindex, Cluj
Fülöp Noémi, Transindex, Cluj
Kudor Emese, Transindex, Cluj
Kertész Melinda, Transindex, Cluj
Rácz Tímea, Transindex, Cluj
Irina Sorescu, Președintă Executivă, CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate, București
Cristina Neculcea, Asociația ASPER, București
Ovidiu Țichindeleanu, Editor, IDEA arta + societate, Cluj
Sorin Tita-Calin, sociolog, Constanța
Doina Doru, scriitor
Ioana Florin Tala, mediator școlar, Cluj
Elena Cesar von Sachse, scriitoare, Germania
M-am născut la Oradea la 15.04.1976, unde am urmat şi liceul teoretic. Absolventă a Academiei de Arte Vizuale din Cluj, specializarea Ceramică-Sticlă, apoi a cursurilor de masterat.
Grafic designer la Rottaprint, până la obţinerea bursei doctorale la Budapesta la Universitatea de artă „Moholy-Nagy” – MOME, unde am absolvit cursurile doctorale şi în paralel cursurile de animaţie ale aceleiaşi universităţi, care mi-a acordat şi o bursă Erasmus la Universitatea de Arte din Marseille, Franţa.
Actualmente sunt în an de definitivare a tezei şi lucrărilor aplicate pentru doctorat la Budapesta, colaboratoare a studioului de animaţie „KEDD” şi proaspăt dascăl la secţia de artă (animaţie) a Universităţii din Kaposvar. Membră a UAP din România. Participantă la simpozioane şi work-shopuri sau bienale la UAD din Cluj-Napoca, Bassano del Grappa-Nove Italia, Doorn Olanda, Kecskemét Ungaria, Zagreb în Croaţia, unde la Bienala internaţională de ceramică mică, „Liliput” am obţinut o menţiune.
Lucrări expuse în peste 25 de expoziţii personale şi de grup pe simeze ale unor muzee şi galerii de prestigiu. Deasemenea lucrări aflate în colecţii de muzeu sau private, genurile abordate fiind: ceramică, instalaţie, film de animaţie, proiectare grafic-design.
Lucrările, în ordinea afişării (de sus în jos):
Doi albaştri – lut alb colorat – înălţime: 50 cm şi 46 cm;
Catedrala – 26 piese, instalaţie cu proiecţie;
Catedrala – 26 piese, lut şamotat, – înălţime maximă grup: 85 cm;
Pe situl Societăţii Academice Române (S.A.R.) a fost postată următoarea petiţie adresată de judecători C.S.M. Ea a fost expediată de S.A.R. şi pe diverse canale de comunicare către susţinătorii ei potenţiali. Cum mă număr printre cei care susţin cererile judecătorilor, o postez şi aici, invitând, la rându-mi, cititorii să o semneze (O.P.)
Pe 24 martie 2010 a fost făcut public un protest al judecătorilor privind modul de acţiune al Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu implicaţiile etice puse în discuţie de cazul Voicu, precum şi faţă de arbitrariul şi lipsa de transparenţă a numirilor la ICCJ. Credem că este foarte important ca publicul şi societatea civilă să sprijine astfel de iniţiative şi vă invităm să vă alăturaţi protestului, semnând această petiţie, care va fi trimisă CSM împreună cu lista de semnături. Pentru a semna petiţia, trimiteţi un comentariu la acest post cu numele Dvs.
Pe scurt, CSM trebuie să-şi clarifice poziţia în următoarele situaţii:
– judecătorii în cazul cărora s-a început urmărirea penală mai pot să intre în sala de judecată şi să împartă altora dreptate?
– în trecut au existat suspiciuni privind criteriile dupa care CSM numeşte judecătorii la Curtea Supremă (diferenţe foarte mari de dificultate a întrebărilor la interviul de promovare pentru diferiţi candidaţi). CSM trebuie să facă nişte criterii clare, transparente şi aplicabile tuturor candidaţilor în mod egal.
Puteţi citi mai jos textul integral al protestului judecătorilor. Textul e preluat de pe blogul judecătorului Adrian Neacşu. (Societatea Academică Română)
Către
Consiliul Superior al Magistraturii
Doamnei Florica Bejinaru,
Preşedinte al C.S.M.,
Stimată doamnă preşedinte,
Judecătorii semnatari ai prezentului protest vă solicităm să supuneţi dezbaterii plenului documentul de mai jos. Întrucât semnăturile au fost centralizate electronic, ele nu apar olograf decât pe listele întocmite local, însă acest protest este asumat direct de fiecare judecător al cărui nume apare în finalul documentului.
INTEGRITATE şi DEMNITATE
Protestăm împotriva încălcării normelor eticii profesionale. Fiecare judecător şi procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritate şi demnitate.
I. Cerem C.S.M. o poziţie fermă şi neechivocă asupra încălcării normelor de etică ale profesiei. Făcând dreptate pentru alţii, trebuie să avem puterea să facem dreptate corpului magistraţilor şi să redăm demnitatea profesiei. Obiectivitatea soluţionării unei cauze nu înseamnă tăcerea asupra motivelor care au condus la apariţia acelei situaţii.
Solicităm C.S.M. să aibă o poziţie clară privind posibilitatea de a intra în şedinţa de judecată a acelora faţă de care a început urmărirea penală.
Cerem C.S.M. măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, încălcările Codului deontologic fiind la fel de nocive ca şi faptele de corupţie. C.S.M. are datoria sa analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni.
II. Cerem suspendarea procedurii de numire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la clarificarea modalităţii în care judecători ulterior anchetaţi de D.N.A. au acces la cea mai înaltă poziţie în sistemul judiciar.
Demnitatea profesiei nu permite încurajarea unui sistem netransparent şi discreţionar în care criteriile de numire într-o funcţie ce presupune demnitate şi onoare au devenit din ce în ce mai oculte.
Solicităm membrilor C.S.M. să se pronunţe asupra vocaţiei de a se înscrie pe lista de candidaţi în vederea promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a membrilor C.S.M. în funcţie, Secretarului General, Secretarului adjunct şi a directorilor de direcţii.
Acest protest a fost înaintat Plenului CSM în această dimineaţă, astfel încât să fie luat în discuţie înaintea trecerii la punctul de pe ordinea zi privind numirea judecătorilor la ICCJ.
Jud. Lavinia Lefterache, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Francisca Vasile, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Dana Gârbovan, Curtea de Apel Cluj; Jud. Lăcrămioara Axinte, Tribunalul Botoşani; Jud. Anca Pop, Curtea de Apel Cluj; Jud. Ioana Tripon, Curtea de Apel Cluj; Jud. Sergiu Boboş, Curtea de Apel Cluj; Jud. Daniela Griga, Curtea de Apel Cluj; Jud. Cristina Mănăstireanu, Curtea de Apel Cluj; Jud. Laura Dima, Curtea de Apel Cluj; Jud. Valentin Chitidean, Curtea de Apel Cluj; Jud. Vasile Goja, Curtea de Apel Cluj; Jud. Adina Daria Lupea, Curtea de Apel Cluj; Jud. Irinel Andrei, Curtea de Apel Cluj; Jud. Liviu Ungur, Curtea de Apel Cluj; Jud. Mădălina Afrăsinie, Tribunalul Bucureşti; Jud. Amer Jabre, Tribunalul Bucureşti; Jud. Cecilia Jabre, Tribunalul Bucureşti; Jud. Alexandru Şerban, Curtea de Apel Braşov; Jud. Aurelian Câdea, Tribunalul Dolj; Jud. Cristi Danileţ, Judecătoria Oradea; Jud. Dana Erdei, Judecătoria Oradea; Jud. Mirea Loreley, Judecătoria Oradea; Jud. Florentina Sandu, Judecătoria Oradea; Jud. Marcela Teaha, Judecătoria Oradea; Jud. Florin Bendea, Judecătoria Oradea; Jud. Maria Verdes, Judecătoria Oradea; Jud. Alin Vasonan, Judecătoria Oradea; Jud. Florin Popa, Judecătoria Oradea; Jud. Ovidiu Ciuma, Judecătoria Oradea; Jud. Marian Racolţa, Judecătoria Oradea; Jud. Călin Tătar, Judecătoria Huedin; Jud. Simona Jeni Matei, Judecătoria Huedin; Jud. Daniel Mirăuţă, Judecătoria Iaşi; Jud. Florin Niţă, Judecătoria Brăila; Jud. Diana Mihaela Cotoi, Tribunalul Olt; Jud. Adrian Toni Neacşu, Tribunalul Vrancea; Jud. Simona Marinescu, Curtea de Apel Oradea; Jud. Aurelia Lenuţa Stan, Curtea de Apel Oradea; Jud. Doina Trif, Curtea de Apel Oradea; Jud. Felicia Toader, Curtea de Apel Oradea; Jud. Doina Măduţa, Curtea de Apel Oradea; Jud. Florica Roman, Curtea de Apel Oradea; Jud. Dana Cigan, Curtea de Apel Oradea; Jud. Alin Doica, Tribunalul Cluj; Jud. Oana Tatu, Tribunalul Cluj; Jud. Monica Trofin, Tribunalul Cluj; Jud. Alexandrina Marin, Tribunalul Cluj; Jud. Florin Lupaşcu, Judecătoria Târgu-Mureş; Jud. Mihaela Grozescu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti; Jud. Valentina Petrescu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti; Jud. Beatrice Ramaşcanu, Tribunalul Bucureşti; Jud. Ana Maria Puiu, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Mădălina Văduva, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti; Jud. Daniel Nicola Gheorghiu, Judecătoria Tulcea; Jud. Gabriel Bălaşa, Tribunalul Dâmboviţa; Jud. Lavinia Cîrciumaru, Judecătoria Constanţa; Jud. Tranca Anamaria, Tribunalul Bucureşti; Jud. Matei Dorel George, Tribunalul Bucureşti; Jud. Mihaela Vasiescu, Curtea de Apel Târgu-Mureş; Jud. Dan Andrei Enescu, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Falcan Claudiu Daniel, Judecătoria Drobeta Turnu Severin; Jud. Cornel Dobranişte, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Sorin Vasilescu, Tribunalul Bucureşti; Jud. Liviu Zidaru, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti; Jud. Adrian Vank, Judecătoria Brăila; Jud. Gheorghe Moroşanu, Judecătoria Bicaz; Jud. Adam Raluca, Judecătoria Timişoara; Jud. Aman Maria Rodica Antoaneta, Judecătoria Timişoara; Jud. Anastasescu Anca, Judecătoria Timişoara; Jud. Balan Mihai Andrei, Judecătoria Timişoara; Jud. Bălan Ciprian Manuel, Judecătoria Timişoara; Jud. Borza Rodica, Judecătoria Timişoara; Jud. Bugarin Miliţa Judecătoria Timişoara; Jud. Burdan Adina Monica Judecătoria Timişoara; Jud. Caloianu Doina, Judecătoria Timişoara; Jud. Ciocsirescu Monica, Judecătoria Timişoara; Jud. Corobană Eduard Claudiu, Judecătoria Timişoara; Jud. Dumitrescu Gabriela, Judecătoria Timişoara; Jud. Falcan Daniela, Judecătoria Timişoara; Jud. Godean Camelia, Judecătoria Timişoara; Jud. Hantea Gianina, Judecătoria Timişoara; Jud. Isai Angela, Judecătoria Timişoara; Jud. Mandru Luminiţa, Judecătoria Timişoara; Jud. Neda Raluca, Judecătoria Timişoara; Jud. Nica Ana Maria, Judecătoria Timişoara; Jud. Nica Felix Cristian, Judecătoria Timişoara; Jud. Rotuna Alina, Judecătoria Timişoara; Jud. Tira Anişoara Corina, Judecătoria Timişoara; Jud. Sogor Lenuţa, Judecătoria Timişoara; Jud. Simona Neacşu, Judecătoria Buftea; Jud. Cătălin Chiriţă, Tribunalul Militar Iaşi; Jud. Mirela Diţă, Tribunalul Vrancea; Jud. Mihaela Corbu, Judecătoria Focşani; Jud. Luminiţa Soare, Judecătoria Focşani; Jud. Emilia Botezatu, Judecătoria Focşani; Jud. Luminiţa Duţă, Judecătoria Focşani; Jud. Oana Jelea, Judecătoria Focşani; Jud. Dinu Jelea, Judecătoria Focşani; Jud. Angelica Cruceanu, Judecătoria Focşani; Jud. Andrea Chiş, Curtea de Apel Cluj; Jud. Marta Vitoş, Curtea de Apel Cluj; Jud. Eduard Smintina, Tribunalul Timiş; Jud. Andra Andrei, Tribunalul Timiş; Jud. Alexandrina Ioja, Tribunalul Timiş; Jud. Cristina Didraga, Tribunalul Timiş; Jud. Cristina Popovici, Tribunalul Timiş; Jud. Florentina Parvu, Tribunalul Timiş; Jud. Ioan Popescu, Tribunalul Timiş; Jud. Nela-Adelia Florea, Tribunalul Timiş; Jud. Ioana-Mirela Ionescu, Tribunalul Timiş; Jud. Mircea Todor, Tribunalul Timiş; Jud. Gabriela Baragan, Tribunalul Timiş; Jud. Emilia Cioaba, Tribunalul Timiş; Jud. Zorina Horvath, Tribunalul Timiş; Jud. Lucian Marian, Judecătoria Cluj; Jud. Radu Herciu, Tribunalul Timiş; Jud. Mihaela Meauca, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Elena Simion, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Alina Loredana Popescu, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Adriana Eneache, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Savin Valentin, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Amelia Farmathy, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Dorina Zeca, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Cornel Dobranişte, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Petrică Arbănaş, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Elena Luissa Udrea, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Adela Bodea, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Lucia Uţă, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Carmen Comşa Georgiana, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Magdalena Petre, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Bianca Scrob, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Elena Daniela Opriş, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Veronica Cîrstoiu, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Liliana Bordescu, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Motolea Marius, Curtea de Apel Alba; Jud. Marius Ionescu, Curtea de Apel Alba; Jud. Lucian Ghermna, Curtea de Apel Alba; Jud. Nicolae Turbacă, Curtea de Apel Alba; Jud. Mirela Pop, Curtea de Apel Alba; Jud. Nicoleta Nanea, Curtea de Apel Alba; Jud. Monica Cismaru, Curtea de Apel Alba; Jud. Mariana Clonţa, Curtea de Apel Alba; Jud. Carmen Fit, Curtea de Apel Alba; Jud. Dumitrita Piciarcă, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Adriana Băjan, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Găgescu Risulea, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Croiu Carmen, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Damian Dolache, Curtea de Apel Bucureşti; Proc. D. Burdeja, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Alexa Nuţă, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Borlic Diana, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Vlad Cătălin, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Sorin Chinasi, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Ramona Elena Ruxandra, DIICOT; Proc. Laura Endi, DIICOT; Proc. Stefănescu L. , DIICOT; Proc. Iuliana Ciorcă, DIICOT; Jud. Mironescu D., Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Carmen Găină, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Cirpian Coadă, Tribunalul Constanţa; Jud. Gheorghe Valentina, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Tudose Ana Roxana, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Georgescu Cristina, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Craciunoiu Lucian, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Frăsinescu Paul, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Mărăcineanu Vasile, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Fieraru Ştefan, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Radu Adriana, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Dinu Florentina, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Mitu Teodor, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Secreţeanu Adriana, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Andreea Vasile, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Iulia Diaconaru, Tribunalul Iaşi; Jud. Ciprian Petruş Diaconaru, Judecătoria Iaşi; Jud. Anamaria Chiroi, Judecătoria Brăila; Jud. Virgil Şerban, Judecătoria Brăila; Jud. Claudia Bouleanu, Judecătoria Brăila; Jud. Mirela Ceolpan, Judecătoria Brăila; Jud. Florin Dumitru, Judecătoria Brăila; Jud. Veronica Nae, Judecătoria Brăila; Jud. Speranţa Diaconescu Macarenco, Judecătoria Brăila; Jud. Nicoleta Dogariu, Judecătoria Brăila; Jud. Monica Niculescu, Curtea de Apel Bucureşti;
Dan Turturică anunţă solidarizarea ziarului România liberă cu greva celor 300 de magistraţi:
Troia, Veneţia, Roma. Studii de istoria culturii şi civilizaţiei medievale
de Ovidiu Pecican
Bucureşti, EuroPress Group, 2007
coperta: Alexandru Pecican
CUPRINS
1. Introducere …
I. LITERATURĂ ŞI ÎNCEPUTURI
2. Există o literatură română medievală? …
3. P. P. Panaitescu şi începuturile istoriografiei în Ţara Românească
4. Pavel Chihaia şi primele scrieri istorice româneşti …
5. Scrieri istorice medievale din mediile româneşti ardelene …
6. Literatura română din secolele al XIII-lea – al XIV-lea …
7. Recursul la mitologia păgână în istoriografia slavonă de la nordul Dunării (secolele al XIII-lea – al XIV-lea)
II. ÎNAINTE DE ÎNTEMEIERE
8. Începuturile organizării vieţii româneşti în Oltenia în lumina unei vechi teze a istoriografiei române (sec. al XII-lea – al XIII-lea)
9. Vlahia şi vlahii la Robert de Clari
10. Conflictul dintre Ioniţă Caloian şi Emeric al Ungariei (1202 – 1204)
11. Episodul soliei cruciate la Ioniţă Caloianul în opera lui Gh. I. Brătianu …
12. Cunoaşterea trecutului la curtea din Trnovo (1205 – 1207)
13. Roman – un erou eponim al românilor …
14. Epopeea românească medievală: Cântecul de gesta al lui Roman şi Vlahata …
15. Argumente pentru existenţa Cântecului de gesta despre Roman şi Vlahata …
16. “Cneazul Neimat” în Gesta lui Roman şi Vlahata. O ipoteză
17. Scrisoarea latinilor în Gesta lui Roman şi Vlahata. Evenimentele balcanice dintre 1235 – 1239
III. MOŞTENITORII BIZANŢULUI
18. Pe urmele confruntării dintre Basarab I şi Carol Robert: Legenda descălecatului pravoslavnicilor creştini (1320 – 1330) …
19. Legenda descălecatului pravoslavnicilor creştini şi atmosfera ideologică ce a generat-o …
20. Lumea sud-carpatină a ioaniţilor
21. Originile cărturăreşti ale naraţiunii despre Negru Vodă
22. Negru Vodă şi realitatea lui istorică
23. Comiţii lui Vlaicu Vodă
IV. ÎN BANATUL ŞI BIHORUL ROMÂNESC
24. Nobilimea de origine română din Ungaria medievală (sec. al X-lea – al XIII-lea)
25. Cnezii bănăţeni la originea nobilimii medievale
26. Frământările social-politice din Ungaria secolelor al XII-lea – al XIII-lea şi ecourile lor în texte româno-slave
27. Lupta lui Ladislau cu tătarii – o legendă eroică maghiară printre români (ante 1343 – 1365)
28. Împrejurările circulaţiei legendei despre Lupta lui Ladislau cu tătarii (1343 – 1365)
V. COMPROMISURI RELIGIOASE
29. Despre triumful ortodoxiei asupra catolicismului: Legenda lui Ladislau şi Sava ….
30. O neînţelegere istoriografică? Măsurile anticriză ale lui Ludovic de Anjou în Transilvania şi Banat (1366) …
31. Legenda despre lupta dintre Vladislav/ Ladislau şi Ştefan în Banat. Context istoric şi straturi culturale (1243 – 1370)
32. Identităţi şi porecle în Banat la 1370. Baterea primelor monede pentru Ţara Românească
33. Nicodim de la Tismana, Sigismund de Luxemburg şi Legenda bănăţeană despre Ladislau şi Sava …
VI. LA ÎNTÂLNIREA CATOLICISMULUI CU ORTODOXIA
34. Istorici la Oradea în secolele al XIII-lea – al XIV-lea: ambianţă ideatică şi raporturi româno-maghiare
35. Istoriografie, context documentar şi istorie în Transilvania la mijlocul secolului al XIV-lea
36. O pledoarie pentru unitate creştină în faţa avansului otoman: Hronicul bulgăresc
VII. UN MARAMUREŞ CAVALERESC
37. Literatura “cavalerească” în Maramureşul românesc (secolul al XIV-lea) …
38. Lecturile nobililor maramureşeni (sec. al XIV-lea – al XV-lea)
39. Legenda originii maramureşenilor – un program al luptei românilor din Maramureş pentru păstrarea autonomiilor (circa 1343 – 1362),
40. Ianuarie – februarie 1360: tulburări în Moldova
41. Regina Elisabeta a Ungariei şi românii din Bereg (1361 – 1364)
VIII. UN IZVOR ISTORIC MAGHIAR PIERDUT
42. La izvoarele unui mit istoriografic: Georgios Pachymeres şi migraţia românilor la nordul Dunării
43. Legende medievale defavorabile despre originea românilor
44. Letopiseţul Unguresc: catolicismul magnaţilor maghiari în alertă antiromânească
45. Dragoş de Giuleşti şi Balc, fiul lui Sas. Între Maramureş şi Moldova …
46. Cine a scris Letopiseţul unguresc? Ideologi ai îngrădirii autonomiilor româneşti în vremea lui Ludovic de Anjou
Anexe
Ovidiupecican's Blog 