Libraria Book Corner & Ed. Polirom
vă invită la
lansarea cărții lui
Claudiu TURCUȘ
ESTETICA LUI NORMAN MANEA
joi, 10 mai 2012, orele 18.00
Vor vorbi criticii
Sanda CORDOȘ, Ion POP și Doru POP
Una dintre cele mai puternice voci critice din tânăra generație a școlii literare clujene, Claudiu TURCUȘ debutează cu o monografie dedicată celui mai „nobeliabil” scriitor român actual, romancierul new-yorkez Norman MANEA.
Romanul Întoarcerea huliganului, primul titlu de Norman Manea tradus în limba suedeză, a fost întâmpinat încă din primele zile de la apariţie cu recenzii entuziaste în principalele cotidiene naţionale şi locale din Suedia. Criticii suedezi au punctat ”virtuozitatea” (Svenska Dagbladet), ”măiestria” (Göteborgs-Posten) şi ”complexitatea” (Aftonbladet) romanului, ”o capodoperă” (Nerikes Allehanda) care îi dă scriitorului român şanse să acceadăla Premiul Nobel pentru Literatură (Tidningen Kulturen, Dagens Nyheter, Borås Tidning).
Mai multe publicaţii se declară surprinse de apariţia târzie a lui Norman Manea pe piaţa suedeză de carte, lăudând totodată iniţiativa 2244. Editura suedeză 2244 a fost înfiinţată în 2011, sub umbrela grupului editorial Bonniers, şi este specializată în literaturile din jurul Mării Negre. Editura pregăteşte deja publicarea unui al doilea volum de Norman Manea, romanul Vizuina. Volumul Întoarcerea huliganului a fost tradus în limba suedeză de Lars-Inge Nilsson şiDan Shafran – o traducere ”bogată în nuanţe” (Sydsvenskan), “realizată cu minuţiozitate” (Borås Tidning).
Persoană de contact: Dan Shafran- dan.shafran@rkis.se / 0046 736 426 363
Extrase din presa suedeză:
Svenska Dagbladet: ”Stilul lui Manea este caracterizat de o virtuozitate a suferinţei şi de o ironie pe care o asociez de obicei cu literatura Europei de Est. Autorul este măcinat de introspecţie, grotescul nu este niciodată departe, spaţiile şi chipurile descrise abia dacă maschează deşertul absurdităţii. (…) Întoarcerea huliganului este o carte curajoasă şi stimulatoare, cu un relief puternic şi cu trimiteri literare subtile la Shakespeare, Ovidiu, Kafka, Proust, Cioran şi mulţi alţii.”
Aftonbladet: ”Deşi nu cuprinde elemente de ficţiune, Întoarcerea huliganului este un roman în adevăratul sens al cuvântului. Ţelul lui Manea nu este neapărat acela de a reda amintiri şi întâmplări, ci de a găsi o formă şi un limbaj care să cuprindă complexitatea experienţelor pe care le poartă în spate: un început de copilărie traumatic, în lagărul de deportare, tinereţea falsificată de aderarea la cravata roşie de pionier şi de trădarea unor prieteni deveniţi inamici ai partidului, viaţa adultă trăită într-o societate şi o limbă din ce în ce mai corupte, urmată de încercarea de a renaşte într-o nouă ţară. În cele din urmă, toate acestea îi sunt rearuncate în faţă atunci când revine în patrie. „Complex” este un cuvânt prea palid pentru a descrie materialul de viaţă pe care Manea încearcă să-l transforme în roman. (…) Cu anii, Manea a primit diverse distincţii şi onoruri ca scriitor; şi totuşi, continuăm să percepem la el acea suferinţă şi acel gol pe care Daniel Libeskind l-a exprimat atât de genial în încăperea exilului dela Muzeul Iudaismului din Berlin.”
Dagens Nyheter: ”Tonul intelectual-elegiac este cu siguranţă unul firesc pentru subiectul tratat de Manea, ceea ce surpride fiind forma bogată: faptul că senzaţia de gol este exprimată în atât de multe cuvinte, prin fraze atât de complexe şi printr-un colaj de stiluri. Memoriile acestea au fost recompensate cu premii în mai multe ţări, iar numele lui Norman Manea este vehiculat uneori în contextul Premiului Nobel. Pot sa înţeleg acest lucru, pentru că scrie ca şi cum ar vrea să ne protejeze de toate promisiunile mincinoase ale istoriei.”
Sydsvenskan: ”Anumiţi scriitori par să incarneze un întreg secol de istorie zbuciumată. Aşa este scriitorul evreu de limbă germană Paul Celan, precum şi Imre Kertész, Elie Wiesel sau Nelly Sachs. Fiecare dintre ei a descris felul în care istoria secolului XX le-a zdrobit universul. Acestor nume li se adaugă acum Norman Manea, care, fiind evreu, s-a aflat în mijlocul furtunii pornite în Europa Centrală în anii 40: a trăit deportările, lagărele de concentrare şi dictatura comunistă. Opera lui pătrunde acum şi în suedeză, prin Întoarcerea huliganului, o poveste autobiografică, cu o construcţie literară complexă, apărută în traducerea bogată în nuanţe a luiDan Shafran şi Lars-Inge Nilsson.
Expressen: ”Manea a debutat în 1969 şi se vede că, asemenea altor scriitori din Estul Europei, precum Milan Kundera sau György Konrád, şi-a şlefuit stilul în funcţie de ce ştia că are sau nu are voie să scrie. Construcţiile sintactice sunt sinuoase, bogate în imagini şi trimiteri pe care cenzorul să nu le poată descifra, presărate cu asocieri neaşteptate pe care doar iniţiaţii le pot înţelege. Deşi în prezent scrie în libertate, Manea pare a fi făcut o artă din această fostă necesitate, devenind una cu stilul său. Dacă limba materna este singura lui patrie, stilul îi este carte de identitate.“
Tidningen Kulturen: ”Un scriitor de care se va vorbi probabil din ce în ce mai mult în Suedia este românul Norman Manea. Prin volumul de memorii cu construcţie romanescă Întoarcerea huliganului, şansele lui de a primi în următorii ani Premiul Nobel pentru Literatură din partea Majestăţii Sale Regele au crescut fără îndoială exponenţial. În ansamblu, descrierea societăţii româneşti, cu absurdităţile ei, precum şi descrierea propriei ambivalenţe se ridică la un nivel artistic care nu poate decât să ne bucure.”
Nerikes Allehanda: ”Întoarcerea huliganului este în multe privinţe o capodoperă, nuanţată şi profundă. Ne vorbeşte despre România şi despre un naţionalism pentru noi, suedezii, de neînţeles, ne vorbeşte despre destine tragice, despre politică, literatură, scriitori şi filosofie. Dar, mai presus de toate, ne vorbeşte despre importanţa limbii în supravieţuirea individului.”
Göteborgs-Posten: “Romanul este plin de pasaje dureroase, de momente frumoase şi irevocabile, de suferinţe labirintice ale conştiinţei. Meritul lui Manea este acela de a ne arăta ca răul îşi schimbă permanent chipul. Noi, oamenii, avem o tendinţă de a-l fixa în timp, poate pentru a-i rezista mai uşor.” (…) “un stil plin de măiestrie”
Borås Tidning: „Este cel puţin straniu că Norman Manea nu a fost tradus în suedeză până acum, când a apărut în traducere volumul său de memorii, Întoarcerea huliganului. Este cel mai tradus dintre toţi scriitorii contemporani de limbă română, textele lui sunt considerate a fi printre cele mai perspicace descrieri ale vieţii sub dictatură şi în exil, iar numele îi este vehiculat, nu rareori, în contextul Premiului Nobel pentru Literatură. Acum este însă, în sfârşit, aici, prin intermediul voluminoaselor sale memorii, într-o traducere realizată cu minuţiozitate de Lars-Inge Nilsson şi Dan Shafran.”
Norrköpings Tidningar: ”Manea pendulează cu talent între fenomenele exterioare şi cele interioare, în pasaje când onirice, când realiste. Ambivalenţa, sentimentul de a nu aparţine nicăieri, imposibilitatea de a-şi asuma un crez religios sau o apartenenţă politică, da – toată această derută, care este eternul însoţitor al imigrantului, este descrisă cu acuitate şi exigenţă sufletească.”
Blogul scriitorului Thomas Nydahl: “Este firesc să-ţi extragi din când în când seva din literatura română. (…) Noua mea cunoştinţă este Norman Manea, al cărui roman Întoarcerea huliganului este publicat acum de editura 2244, în traducerea lui Lars-Inge Nilsson şi Dan Shafran. Nu ţi se întâmplă des să cazi în aşa un puţ de cuvinte, vise, coşmaruri şi amintiri, narate febril şi cu o forţă aproape explozivă. Eu, cel puţin, n-am citit niciodată ceva asemănător.”
Prozatorul Norman MANEA va primi, în data de 15 decembrie 2011, o distincție importantă pentru activitatea scriitoricească a domniei sale, din partea orașului Dortmund. Reproduc mai jos în original anunțul de presă așa cum poate fi el găsit pe portalul orașului german menționat.
Felicitări, domnule Manea și multă sănătate în continuare! (O.P.)
Nelly-Sachs Preis: Norman Manea Preisträger 2011 – Nachrichtenportal – Leben in Dortmund – Stadtportal dortmund.de
Der rumänische, in New York lebende Schriftsteller Norman Manea erhält den mit 15.000 Euro dotierten Literaturpreis der Stadt Dortmund, den Nelly-Sachs-Preis 2011.
In der Begründung der Jury heißt es: „Der 1936 als Kind jüdischer Eltern in der Bukowina geborene Norman Manea ist ein bedeutender Vertreter der aufgeklärten literarischen Moderne. Sein beeindruckendes, moralisch so unerschrockenes wie sprachlich virtuoses Roman-Selbstporträt „Die Rückkehr des Hooligan“ legt, vor dem Hintergrund der eigenen Biographie, die unheimlichen Tiefenschichten der rumänischen Geschichte offen. Gleich zwei Diktaturen prägten das Leben des seit 1986 im (zunächst Westberliner) Exil lebenden Schriftstellers. Als Kind überlebte er ein Konzentrationslager in Transnistrien, als junger idealistischer Kommunist stieß er an die Grenzen einer gnadenlosen politischen Realität, in der er sich nicht einzurichten mochte. Seit 1988 am Bard College bei New York lehrend, widmet sich Norman Manea mit nicht nachlassender Energie einer mehrfach vergifteten Vergangenheit, die im heutigen Rumänien immer noch – oder wieder – verdrängt wird. Norman Manea, der von seinem berühmten amerikanischen Schriftstellerfreund Philip Roth mehrfach für den Literaturnobelpreis ins Gespräch gebracht wurde, schreibt gegen dieses Verdrängen an: mit messerscharfem Verstand, sarkastischem Gelächter und mit bewundernswerter Klarheit.“
Norman Maneas Werk liegt in deutscher Übersetzung im Carl Hanser Verlag vor. Manea ist Mitglied der Berliner Akademie der Künste und wurde mit bedeutenden Literaturpreisen ausgezeichnet, darunter dem Premio Nonino (2002) und dem Prix Medicis (2006). Der Nelly-Sachs-Preis ist seine erste Auszeichnung in Deutschland.
Die Juryentscheidung trafen unter dem Vorsitz von Stadtdirektor und Kulturdezernent Jörg Stüdemann die Fachpreisrichter Dr. Ina Hartwig (u.a. freie Literaturkritikerin Die Zeit und Süddeutsche Zeitung), Dr. Martin Lüdtke (Der Spiegel und Frankfurter Rundschau) und Peter Hamm (Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung).
Als Sachpreisrichter fungierten die Ratsmitglieder Bürgermeisterin Birgit Jörder, Bürgermeister Manfred Sauer, Brigitte Thiel und Ulrike Märkel.
Norman Manea wird den Literaturpreis in Dortmund entgegen nehmen.
Die Preisverleihung findet am Sonntag, 4. Dezember 2011, um 11 Uhr in der Bürgerhalle des Dortmunder Rathauses statt. Die Laudatio hält Dr. Ina Hartwig, Frankfurt/Main.
Bisherige Träger des Nelly-Sachs-Preises sind unter anderem Elias Canetti, Erich Fromm, Nadine Gordimer, Christa Wolf, Per Olov Enquist und zuletzt Margret Atwood.
Der Literaturpreis der Stadt Dortmund wird im biennalen Rhythmus verliehen.
*
Sehr geehrte Damen und Herren,
Der rumänische, in New York lebende Schriftsteller Norman
Manea erhält den mit 15.000 Euro dotierten Literaturpreis
der Stadt Dortmund, den Nelly-Sachs-Preis 2011.
Norman Manea wird den Literaturpreis in Dortmund entgegen
nehmen.
Die Preisverleihung findet am Sonntag, 4. Dezember 2011, um
11 Uhr in der Bürgerhalle des Dortmunder Rathauses statt.
Die Laudatio hält Dr. Ina Hartwig, Frankfurt/Main.
Bisherige Träger des Nelly-Sachs-Preises sind unter anderem
Elias Canetti, Erich Fromm, Nadine Gordimer, Christa Wolf ,
Per Olov Enquist und zuletzt Margret Atwood.
Auf Bitte von Norman Manea sende ich Ihnen beigefügt die
formelle Einladung zur Kenntnis
Mit freundlichen Grüssen
Michael Hoppe
fotografia reprezentându-l pe Norman MANEA la Cluj, în timpul unui prânz cu câțiva prieteni scriitori, a fost făcută de Amalia LUMEI
În octombrie 2007 am inaugurat la Napoca Cable Network alias N.C.N. emisiunea culturală în serial Agartha Club. Programată sâmbăta seara, de la orele 20, și reluată lumea la prânz, emisiunea avea 30 de minute, dedicând mai multe episoade unor personalități ale culturii din străinătate, vorbitoare de limba română. Odată cu schimbarea manageriatului postului de televiziune clujean, emisiunea a fost suspendată de noua echipă (președintele Mircea Suciu și directorul Costel Trofin). Îi mulțumesc aici liderului dinainte al postului, muzicianului Dan Condurachi, pentru colaborarea la lansarea și succesul emisiunii. Le sunt recunoscător și cameramanilor, băieților de la montaj și regiei tehnice.
Unele dintre ediții sunt postate pe internet. Acolo unde este cazul, voi indica mai jos link-urile respective. (O.P.)
1. scriitorul Nicolae Balotă (I: 13.10.07; II: 20.10.07; III: 27.10.07; IV: 03.11.07);
2. istoricul religiilor Moshe Idel (I: 25.11.07; II: 01.12.07; III: 07.12.07; IV: 14.12.07; V: 21.12.07; VI: 12.01.08; VII: 16.01.08);
3. regizorul Andrei Şerban (I: 23.01.08; II: 30.01.08; III: 09.02.08; IV: 15.02.08; V: 23.02.08);
4. fizicianul Basarab Nicolescu (I: 01.03.08; II: 07.03.08; III: 15.03.08; IV: 22.03.08);
5. traducătorul Marco Cugno (I: 29.03.08; II: 05.04.08);
6. filosoful Mihai Şora (I: 11.04.08; II: 19.04.08);
7. romancierul Norman Manea
(I: 26.04.08: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/arhiva-emisiuni/agartha-club-26042008-norman-manea-ep1/
II: 03.05.08: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/arhiva-emisiuni/agartha-club-03052008-norman-manea-ep2/
III: 10.05.08: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/arhiva-emisiuni/agartha-club-10052008-norman-manea-ep3/
IV: 17.05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/arhiva-emisiuni/agartha-club-17052008-norman-manea-ep4/
8. poetul Virgil Mihaiu, directorul Centrului Cultural Român de la Lisabona (2 ediții).
Denumirea emisiunii televizate Agartha Club aparține inițiatorului și realizatorului acesteia, reprezentând parte integrantă din concepția care a prezidat realizarea sa.
Norman Manea a primit prestigioasa distincţie franceză Ordre des Arts et des Lettres cu titlul de Commandeur
ICR New York, 22 aprilie 2010: În cadrul unei ceremonii oficiale găzduite de Serviciile Culturale ale Ambasadei Franţei la New York în 12 aprilie 2010, Norman Manea a primit prestigioasa distincţie franceză Ordre des Arts et des Lettres cu titlul de Commandeur.
După ce a fost decorat în ultimii ani de toate forurile academice importante, cel mai tradus scriitor român (în peste 20 de limbi străine) a primit titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres al Legiunii de Onoare, distincţie înmânată de către doamna Karen Rispal, Consilier Cultural al Ambasadei Franţei la New York. L’Ordre des Arts et des Lettres a fost creat în 1957 de către Ministrul francez al Culturii, cu scopul de a recompensa persoanele care s-au distins prin creativitatea şi prin contribuţia la promovarea artelor şi literelor. Ordinul include trei ranguri: Cavaler (Chevalier), Ofiţer (Officier) şi cea mai înaltă onoare, Comandant (Commandeur).
În discursul de acceptare a înaltului titlu, scriitorul român a declarat:
„Sunt fericit să primesc această distincţie în capitala Dada a exilului, sub privirea înţeleaptă a Statuii Libertăţii, oferită Americii de către aceeaşi naţiune care mă onorează astăzi şi pe mine.
Este momentul potrivit, cred, să amintesc influenţa culturală profundă pe care Franţa a avut-o asupra locului unde m-am născut şi asupra formării mele, ospitalitatea cu care a primit atâţia artişti, scriitori, oameni de ştiinţă, politicieni şi intelectuali care au găsit în Franţa locul în care au visat mereu să se exprime cu adevărat.
Revoluţia de la 1848 a fost iniţiată în România de către studenţi în Franţa, ca să menţionez doar unul dintre momentele istorice când România a beneficiat de modelul oferit de sora ei mai mare.
Când marele nostru poet Fundoianu a părăsit Bucureştiul pentru Paris în 1923, el a declarat că nu mai poate trăi într-o colonie a culturii franceze, are nevoie să trăiască în capitala ei. Astfel, a reuşit să se impună ca poet şi filozof francez, cu numele de Benjamin Fondane, şi, cu toate acestea, nu a putut evita Auschwitz-ul.
Multe nume mari ale literaturii, ştiinţei, artelor româneşti au trăit la Paris şi au contribuit la patrimonial creativităţii universale. Mă gândesc la sculptorul Constantin Brâncuşi, la compozitorul George Enescu şi la dramaturgul Eugen Ionescu. Cu toţii şi-au găsit cuibul artistic în Franţa. Lista este lungă: Paul Celan, Emil Cioran, Tristan Tzara, Gherasim Luca, Mircea Eliade, Traian Vuia, Victor Brauner, Ştefan Lupaşcu şi mulţi, mulţi alţii.”
Norman Manea a părăsit România în 1986 şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americii unde a devenit scriitor în rezidenţă şi profesor la mai multe universităţi americane, inclusiv la Bard College din statul New York. Deși trăiește la New York, continuă să scrie numai în limba română, pe care o consideră patria sa. Membru al Academiei de Arte din Berlin din 2006, Norman Manea este autorul a 22 de volume de ficţiune şi eseuri. Printre numeroase onoruri internaţionale, în SUA a primit bursele MacArthur şi Guggenheim, Premiul The Literary Lion oferit de prestigioasa New York Public Library, precum şi Premiul The National Jewish Book Award (1993), în Franţa Premiul Medicis Etranger (2006) şi Premiul Literar Francine et Antonie Bernheim (2009), iar în Italia Premiul Internaţional pentru Literatură, Nonino (2002). În 2007, a primit Ordinul Meritul Cultural în rang de Comandor de la Preşedintele României şi, în 2008, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Bucureşti şi Babeş-Bolyai din Cluj.
Heinrich Boll, Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, care a promovat prima traducere şi apariţie semnată de Norman Manea în Europa de Vest, scria în 1993 : „Nu am nicio îndoială că Norman Manea este unul dintre autorii care merită pe deplin să fie cunoscuţi în întreaga lume.”
Orhan Pamuk (Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură) despre Norman Manea: „Prin talentul şi creativitatea sa, [Norman Manea] este unul dintre Marii Români.”
Imagine: Norman Manea. Credit foto: Don Hamerman.
Institutul Cultural Român din New York
Tel: +1-212-687-0180
E-mail: info@icrny.org
We are delighted to announce that Mr. Norman Manea will receive the insignia of Commander of the Ordre des Arts et des Lettres in a group ceremony on April 12, 2010, at the Cultural Services of the French Embassy.
Kareen Rispal
Cultural Counselor of the French Embassy
Mahen Bonetti, Norman Manea, and Jackie Raynal
Who will be presented with the insignia of the
Ordre des Arts et des Lettres
Monday, April 12, 2010 at 5:30 p.m.
The Cultural Services of the French Embassy
972 Fifth Avenue at 79th Street
RSVP – 212 439-1492
Cordially invites you to a reception
In honor of
– Stimate domnule Norman Manea, cât de importantă a fost pentru anvergura literaturii dvs. plecarea din România, stabilirea în Occidentul cis- şi trans-atlantic, iar mai apoi proiectarea oricărei contribuţii literare pe fundalul galopantei globalizări? Se schimbă ceva în raporturile dintre specificul individual şi valorile universale? Ce adaugă tuturor acestor „ingrediente” revenirea dvs. repetată la primul „acasă”? Ce altceva modifică recurenţele, leit-motivele literare ce alcătuiesc profilul dvs. scriitoricesc, procurându-i o altă cutie de rezonanţă?
– A fost o şocantă schimbare. O traumă privilegiată, am numit-o. Trauma, prin dislocare şi deposedare la o vârstă nu tocmai favorabilă unor atât de drastice mutaţii, privilegiu, prin trecerea de la sedentaritatea provincială şi bizantină a locurilor noastre şi plonjarea, silită, în marele circ al lumii. Se schimbă multe, dureros şi fast, în relaţia dintre specificul local şi individual şi valorile universale, confruntate de data asta nu dinspre solitudinea lectorului de departe, ci prin contactul imediat şi direct cu haosul cosmopolit al lumii.
„Acasă” nu prea mai are acelaşi sens şi aceeaşi realitate, s-a deplasat în vagul noii apartenenţe hibride care nu e aici sau acolo, ci şi aici şi acolo şi nicăieri. Premisa s-a modificat, probabil şi rezonanţa.
Născut în Burdujeni (Suceava) la 19 iulie 1936. Premiul Uniunii Scriitorilor în 1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, caz fără precedent în aproape 40 ani de socialism „mutilateral dezvoltat”. Plecat din ţară în 1986, actualmente profesor şi writer in residence la Bard College, New York. Laureat al mai multor premii internaţionale prestigioase. Seria de OPERE la Polirom a ajuns la volumul 7 (romanul VIZUINA, 2009).
Ovidiupecican's Blog 