CĂRŢILE MELE (13): Arta rugii

Arta rugii

teatru

de Ovidiu Pecican & Alexandru Pecican

Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2007

coperta: Alexandru Pecican

Premiul Mongolu al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România

Cronica lui Mircea Ghiţulescu la acest volum – publicată în revista bucureşteană de cultură Luceafărul de dimineaţă (2010) reprodusă la:

http://alexandrupecican.wordpress.com/category/critique/

 

 

COMPLETĂRI ISTORICO-LITERARE

Atmosfera intelectuală din vremea dictaturii este astăzi greu de înțeles și de reconstituit. De aceea, nu poate fi lipsit de interes ca, din paginile de corespondență regăsită, să adăugăm aici, două scrisori privind dialogul epistolar pe marginea piesei Ninsoare în codru cu criticul de teatru Valentin Silvestru (1924 – 1996), figură impozantă a momentului. Iscat întâi oral, cu prilejul unei întâlniri dintre Alexandru Pecican și respectivul judecător al fenomenului teatral românesc, dialogul respectiv a inclus și un schimb de scrisori cu trimiterea manuscrisului piesei, în toamna târzie a anului 1983.

Se remarcă, la distanță de decenii cum, la rugămintea plină de speranță a unei evaluări, formulată de cei doi autori – unul avea pe atunci douăzeci și șapte, iar al doilea douăzeci și patru de ani -, criticul nu a găsit resursele și disponibilitatea de a le încuraja tentativa, prea neortodoxă pentru a-i îngădui să asume vreun risc din poziția oficială pe care o ocupa. Lipsă de generozitate? Spaimă ideologică de nonconformism? Sau lipsă de receptivitate față de anumite formule estetice, care puteau părea – sau chiar erau pe atunci – de avangardă? Încă din deceniul anterior, reviste precum Secolul XX publicau, totuși, dări ample de seamă despre noile abordări de pe scenele lumii, de la teatrul new-yorkez La Mamma, la Peter Brook și Bread and Puppit. Nu se poate, deci, invoca ignorarea noilor tendințe de către Valentin Silvestru, ci numai o anume obtuzitate sau lipsă de aderență la formulele teatrale neconvenabile propriilor preferințe și celor ale partidului unic. (A.P. & O.P.)

1

Către:

   VALENTIN SILVESTRU

   Piaţa Kogălniceanu 7

   70629 Bucureşti

Mult Stimate D-le Silvestru,

Aşa cum v-am promis („ameninţat”), revenim la domnia-voastră cu un text nou pe care vi-l propunem spre lectură cu speranţa că acest lucru nu vă va răpi prea mult timp, la care se adaugă şi aceea că ne veţi comunica impresiile dumneavoastră.

Pentru aceasta, nu putem decât să

Vă mulţumim,

Alexandru Pecican

Ovidiu Pecican

2

Bucureşti, 6 decembrie, 1983

Stimate domnule Pecican

Vă mulţumesc pentru „Aradul literar”; promite o lectură interesantă, e o tipăritură bogată. Vă felicit pe cei care a-ţi contribuit la alcătuirea lui.

Cât priveşte lucrarea pe care mi-aţi trimis-o. E un hibrid de scenariu de pantomimă, montaj literar şi libret de balet a cărui compoziţie e haotică. N-am înţeles care e sensul şi finalitatea acestei intreprinderi, nu pricep de ce aţi întocmit-o. După părerea mea e lipsită de orice valoare. V-o înapoiez cu regret.

Vă salut,

Valentin Silvestru

ÎN CURÂND! O ANTOLOGIE COMPREHENSIVĂ A PROZEI ACTUALE DIN VESTUL ROMÂNIEI

A apărut Programul editorial 2010 al Editurii Limes, condusă de poetul şi eseistul Mircea Petean. La pagina 19 a elegantei broşuri se anunţă includerea în planul editorial a tabloului de familie al romancierilor, nuveliştilor şi povestitorilor vii din Ardeal, Banat, Parţiu şi Maramureş.

Proiectată ca antologie a prozei actuale – dar şi a prozatorilor în viaţă – din zonele menţionate, cartea surprinde un peisaj animat, divers şi valoros al dezvoltării momentane a genului, întrunind proze scurte şi fragmente de roman din autori consacraţi, în curs de afirmare şi debutanţi, deopotrivă. După douăzeci de ani de la revoluţia din 1989, selecţia anunţă întâlnirea pasionaţilor de proză cu scrisul de proză viu în limba română, selectând din totalul autorilor României de astăzi pe cei legaţi, prin naştere sau stabilirea definitivă în podişul ardelean şi la vest de Munţii Carpaţi. Un element inedit este că autorii au fost invitaţi să îşi propună singuri textele. Proiectul se apropie de momentul intrării în pregătire editorială. El cuprinde 75 de autori din toate generaţiile în viaţă şi circa 1100 de pagini în format A5. Va apărea, după toate probabilităţile, în două volume.

Diana Adamek, Vulpea

Ioan Pavel Azap, Raluca Călina

Francisc Baja, Miez de zi

Nicolae Balotă, Dragoste după gratii

Horia Bădescu, Dincoace de Periprava

Gavril Alexa Bâle, Ploaie de cinci lei

Ana Blandiana, Misiune imposibilă

Mariana Bojan, Compunerea de nota 10, Rubedeniile, Femeia în verde

Liviu Bonta, O zi cu adevărat reuşită din viaţa lui Augustin Lungu

Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise 2

Codrina Bran, Poveste de demult

Romulus Bucur, Ciocolată încă caldă

Augustin Buzura, Titlu rezervat

Elena Cesar von Sachse, Martorul, Faţă şi revers

Ruxandra Cesereanu, Maman

Doina Cetea, Corbii

Cornel Cotuţiu, Înainte de „rest”

Constantin Cubleşan, Pomana mortului

Iulia Cubleşan, File pentru o cronică

Viorel Dădulescu, Douăş’ două

Lucia Dărămuş, Yvonne Daphné

Caius Dobrescu, Minoic

Mihai Dragolea, Praful din colivie

Tatiana Dragomir, De la Adam zicere…

Dan Drăgan, Consilier

Oleg Garaz, Fragment din romanul încă fără titlu

Silviu Genescu, Nepotul Vanessei Redgrave

Mircea Ghiţulescu, O moarte confuză

Nicolae Goja, Revolta din cartierul Pintea Viteazu

Adrian Grănescu, Proletcultură I, Proletcultură II, Din alt unghi, Schiţă de schiţă

Ioan Groşan, Zona erotică Zalău. Tiţa Pop (Din însemnările lui Nelu Santinelu)

Octavian Hoandră, Casa de lângă râu

Letiţia Ilea, Tata nu mai locuieşte aici

Marian Ilea, Bilioanele

Lucian Ionică, Printre alte dimineţi

Ruxandra Ivăncescu, Ochiul dragonului

Alexandru Jurcan, Cei rămaşi pe pământ 

Adrian Lăcătuş, Povestea lui Grunz, şoarecele maestrului Johannes Kelpius din Sighişoara, povestită de acesta la întoarcerea sa în Cetate, după ce şi-a tocit dinţii rozând timp de 300 de ani colţurile pietrei filozofale, undeva în America

Gabriela Leoveanu, Hana, Fratele nostru Abel şi fratele nostru Cain

Viorel Marineasa, Găluşte cu prune pe ritmuri de Louis Armstrong; Angela merge la câştig; Veti ca resorbţie; Păcurari, bulz, brânză, ciopor…; Babele charismatice de odinioară; Oare se mai află pompieri de talia lui Kauftrunk sau a lui Slăvină?; Amintiri de la începutul războiului rece; Dilemele uncheşului Tolea

Mihai Măniuţiu, Parfumul

Laurenţiu Mihăileanu, Afurisitorul, Pilda subsecretarului de stat, Prin geamul lipsă

Andrei Mocuţa, Tom & Jerry

Marcel Mureşeanu, Adelaida şi timpul, O alergare de pomină, Salcia şi pelicanul

Alexandru Muşina, Bobiţă, Misail al Rugăciunii şi premiul Nobel

Ioan Negru, Începutul eternităţii, Contoare pudice, Cerul cu o singură mână, Destinul analfabet

Olimpiu Nuşfelean, Automobilul mării; Câinii de vânătoare

Mircea Opriţă, Alchimistul

Dora Pavel, Un joc periculos

Laura Pavel, Locul de pândă

Voichiţa Pălăcean-Vereş, Întreţinere contra locuinţă

Alexandru Pecican, Amintiri dintr-o aventură (Stăpânul timpului, Presimţire, Ziua când se nasc fluturii, Forţa talentului)

Ovidiu Pecican, Săraci şi buimaci

Irina Petraş, De veghe între nopţi

Marta Petreu, Bocanci, pantofiori, picioare desculţe

Iuliana Petrian, Acela sau aceea

Lucian Pop, Ascultătorul; Cauze; Exilatul

Dumitru Radu Popescu, Bîlc şi doctorul pleacă la vânătoare; Este România o biserică a ţiganilor?

Mircea Pora, Proză din anii de pasaj (Din însemnările unui pensionar; Scrie Tedd Ciupescu sau de opt ori „dragă”…; Existenţă… )

Miruna Runcan, Crăciun la miliţie, 1982

Gheorghe Schwartz, Crima din tren

Mihai Sin, Autoportret cu passe partout

Irina Szasz, Camuflajul păsării suliţă

Traian Ştef, Cântul X, Cântul XI

Flavia Teoc, O zi la Perugia

Marian Nicolae Tomi, Puiu; Badea Dumitru

Mircea Tomuş, Primul text pierdut

Adrian Ţion, Gadgeturi. Pădurea techno

Radu Ţuculescu, Ultimul cenaclu literar

Răzvan Ţuculescu, Fecioarei, cu dragoste

Horia Ungureanu, Aşezământul Aurora pentru femei singure

Cornel Udrea, Şerloc Holms & Ciacanica

Eugen Uricariu, Vanessa ligata

Daniel Vighi, Neubeschenowa din districtul Timiş-Torontal, plasa Großsanktnikolaus

Alexandru Vlad, Despre statui. Opinia unui practician

Andrei Zanca, Clanţa lui Kafka, Inspecţia, Dula

Constantin Zărnescu, Să nu te laşi de „scris” (O nuvelă despre vechii români, din vremea Habsburgiei)