CĂRŢILE MELE (26): Letopiseţul unguresc

Ovidiu Pecican

Letopiseţul unguresc. O scriere istorică din Ungaria angevină

monografie istorică

Cluj-Napoca, Ed. Tribuna, 2010, 190 p.

coperta: Alexandru Pecican

NOU! Cea mai recent apărută carte de istorie scrisă de autor. Elucidări în cultura maghiară medievală şi în raporturile dintre cultura dominantă, maghiară şi catolică, de expresie latină, pe de  o parte, şi cea română şi ortodoxă, de expresie slavonă, pe de alta. O nouă etapă în cunoaşterea culturilor Europei Centrale şi a raporturilor dintre ele.

Se poate comanda aici şi pe adresa revistei clujene de cultură Tribuna (vezi situl acesteia pentru adresa email).

CUPRINS

Capitolul I

O SCRIERE MAGHIARĂ DIN SEC. AL XIV-LEA

1. Consideraţii introductive

2. Contextul cultural medieval: cine şi de ce scria în slujba nobilimii din Transilvania, Banat şi Parţiu, în sec. al XIV-lea?

3.1. Lecturile nobililor români din Transilvania şi Maramureş

3.2. Biblioteci nobiliare româneşti în Maramureşul medieval?

4. Contextul cultural medieval: argumentări istorice cu scop politic

5. Istoriografie oficială şi discursuri istorice alternative în Ungaria medievală

Capitolul II

ÎNTRE ISTORIE, HAGIOGRAFIE ŞI IDEOLOGIE POLITICĂ

6. O cronică maghiară dispărută

7. Letopiseţul unguresc şi Gesta lui Roman şi Vlahata

8. Un izvor narativ românesc al Letopiseţului unguresc: Legenda Originii Maramureşenilor (LOM)

9.1. Contextul istoric în care a fost conceput Letopiseţul Unguresc

9.2. Carol Robert şi Banatul

9.3. Ludovic de Anjou şi reconfirmarea Bulei de Aur (1351)

9.4. Frământări maramureşene: 1352 – 1364

9.5. Un răspuns maghiar la frământările româneşti: Letopiseţul unguresc

Capitolul III

RECURSUL LA DOCUMENT

10. Cauzele imediate ale disputei cu privire la statutul nobililor români din Maramureş

11. Mai multe feluri de „slugi crăieşti”

12. Regele Ladislau, Ludovic de Anjou şi înnobilările de români

13. Provocarea noii legi referitoare la moştenire (1351)

14. Context istoric: cruciada antischismatică în 1356 – 1357 şi tulburările din Moldova anului 1360

15. LOM şi unele înnobilări maramureşene în primele luni ale anului 1360

16. LU şi alte înnobilări maramureşene din 1365

17. Pregătiri de campanie contra Ţării Româneşti

18. Pericolul destrămării statului la răsărit şi sensul unor măsuri politice angevine

Capitolul IV

POSIBILI INSPIRATORI AI LU

19. Magnaţi de la curtea lui Ludovic de Anjou

20.1. Letopiseţul unguresc, biserica romano-catolică din Oradea şi slujitorii ei

20.2. Episcopul Dumitru al Oradiei (1345 – 1372)

20.3. Alţi prelaţi orădeni

Capitolul V

LU ŞI ISTORIOGRAFIA MAGHIARĂ MEDIEVALĂ

20. Contextul istoriografic maghiar medieval: altă tradiţie despre trecut?

21. Opere diverse, dar elemente comune şi atmosferă culturală unitară la capitlul orădean (1282 – 1376)

22. Simon de Keza, “latinii”, “romanii” şi “iobagii castrelor”

23. Statutele capitlului orădean şi lupta cu tătarii în vremea regelui Ladislau

24. Capitlul orădean şi producţia sa istoriografică (secolele al XIII-lea şi al XIV-lea)

Capitolul VI

MEDIUL COMITATENS MARAMUREŞEAN

25.1. Comitele de Maramureş, Benedict Himfy (ante aprilie 1361 – post mai 1362)

25.2. Magistrul Simion, fiul lui Mauriţiu (post 11 septembrie 1363 – ante 20 iunie 1366; după 20 iunie 1366 – post 5 august 1368)

25.3. Nicolae, fiul lui Ştefan (iunie 1366 – ante 5 august 1368)

26. Ocazii: adunările nobiliare

Capitolul VII

TEME ŞI MOTIVE COMUNE CU ALTE SCRIERI

27. Un scenariu similar: originea saşilor

28. Similitudini cu naraţiunile defăimătoare despre români

29. La originea GRV: maghiarii şi bulgarii

30. O legendă bulgărească despre originea vlahilor

31. Pe urmele prototipului Letopiseţului unguresc

32. Marco Bandini şi Letopiseţul unguresc

33.1. Vânătoarea celor trei fraţi şi întemeierea unui stat la răsărit de Carpaţi

33.2. Moartea căţelei Molda, numirea râului cu numele ei şi preluarea de către stat a acestui nume

33.3. Colonizarea Moldovei de către Flaccus, comandantul roman

33.4. Numele poporului care are la origine numele întemeietorului legendar al statului, Vol[o]cha

33.5. Originea românilor din răufăcătorii romani şi tunsoarea lor specifică

33.6. Dragoş vodă şi vânătoarea lui

33.7. Raportul dintre relatarea lui Marco Bandini şi LU

34. Când a fost scris Letopiseţul unguresc?

35. Mai târziu?

ANEXE

DOSARUL LETOPISEŢULUI UNGURESC

I. Letopiseţul unguresc

II. Cronicari polonezi (Martin Bielski, Joachim Bielski, Maciej Stryikowski);

III. Gesta lui Roman şi Vlahata

IV. Anton Verancsics (Verantio)

V. Marco Bandini

Cronologie

 

http://www.ifilosofie.ro/2010/05/letopisetul-unguresc-ovidiu-pecican-lansare-de-carte/

http://www.ziuadecj.ro/cultura/puscariasii-romei-stramosii-nostri–4707.html

Cronica lui Ioan Pop-Curșeu publicată în revista Steaua, an. LXI, nr. 6 (740), iunie 2010, pp. 45, 49:

http://www.revisteaua.ro/core/numere/2010/Steaua%206%202010.pdf

DEZBATERE: Sfârşitul, agonia sau resurecţia multiculturalismului?

MULTICULTURALISM = PREA MULTĂ CULTURĂ?

 

Casa Tranzit, Cluj, str. Bariţiu nr. 16., sâmbătă, 20 martie 2010, orele 17:00

 

PROGRAM:

  1. MASĂ ROTUNDĂ

în limba română şi maghiară cu traducere simultană la cască în maghiară şi română

 

MODERATOR: Kozák Gyula (antropolog, ISPMN)

 

PARTICIPANŢI

Tiberiu Bucşa (arhitect, SKBD), Fosztó László (antropolog, ISPMN), Kelemen Kinga (manager cultural, GroundFloor Group), Kozma Zsolt (arhitect, FKM), Könczei Csilla (antropolog, UBB, Cluj, Facultatea de Litere), Eugen Pănescu (arhitect, Planwerk), Ovidiu Pecican (antropolog, UBB, Cluj, Facultatea de Studii Europene), Szakács István (manager cultural, Fabrica de Pensule), Szilágyi Júlia (scriitor, critic literar), Vincze Enikő (antropolog, UBB, Cluj, Facultatea de Studii Europene) 

 

2.      EXPOZIŢIE: PATRIMONIU ALTERAT

din fotografiile – arh. Pop Virgil, profesor al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, UTCN.

Expozitia Patrimoniu alterat reprezintă un semnal tras asupra neglijentei faţă de patrimoniu, compromiterea siluetei centrului istoric şi a demolărilor ilegale din Cluj.

Organizator: Fundaţia Tranzit

Finanţator: Guvernul României – Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Parteneri: Asociaţia Planwerk, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN)

 

  CONCEPT

Proiectul nostru îşi propune valorificarea expertizei grupurilor profesionale în domeniul multiculturalităţii şi transmiterea acesteia unui public larg. Obiectivele sale se vor realiza prin discuţiile publice şi filmate ale unor cercetători, arhitecţi şi experţi în artă contemporană.

În ultimii ani şi în România s-au popularizat conceptele de multiculturalitate şi multiculturalism. Aparent, sub imboldul corectitudinii politice, acestea sunt capabile să depăşească paradigmele naţionaliste şi rasiste. În aceste condiţii este chiar dificilă articularea unui discurs critic faţă de ele. Fructificând beneficiile unui dialog intercultural, evenimentul organizat de Fundaţia Tranzit îşi asumă acest rol, continuând astfel tradiţia sa în materie de atitudini alternative, care interoghează tematizările dominante, deseori  stereotipice.

Evenimentul nostru îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei gândiri critice şi interdisciplinare despre multiculturalitate şi multiculturalism. Scopul nostru este să valorificăm expertizele grupurilor profesionale în domeniul multiculturalităţii, şi să le facem accesibilie unui public larg. Participanţii nu vor rămâne doar la critica fenomenului, ci vor propune abordări noi, cum ar fi perspectiva interculturalităţii, hibridizării şi conceptualizarea relaţiei între cultural-social şi politic. Se va analiza în ce măsură forma spaţiului public poate şi ar trebui să conţină