Plastică: Vernisaj Ovidiu PETCA: Metamorfozele lui Faust

 În cadrul ZILELOR LUCIAN BLAGA

 plasticianul/ graficianul

 Ovidiu PETCA

 propune publicului întâlnirea cu expoziția de artă digitală

FAUST / METAMORFOZE

Vernisajul va avea loc

în 10 mai 2012, orele 18.15

la Studioul de Radio Cluj

INCISIV & DISPONIBIL GRATUIT: “E-Leonardo, nr. 17/2011”

 A apărut cel mai recent număr al cunoscutei reviste electronice poliglote. Cuprinsul include următoarele materiale de citit / de privit / de ascultat:

EDITORIAL: Laszlo Alexandru, “Rezistenţa prin cultură” – cinci paradoxuri (ro.); “Resistance through Culture” – Five Paradoxes (en.); “Resistenza per mezzo della cultura” – cinque paradossi (it.)

ESSAI: Emil Simiu, Années d’Apprentissage (fr.)

HOLOCAUST: Vlad Solomon, Cum am devenit jidan (1) (ro.)

                                                            Cum am devenit jidan (2) (ro.)

                                                            Cum am devenit israelian (3) (ro.)

                                                            Cum am devenit israelian şi evreu (4) (ro.)

PROZĂ: Laszlo Alexandru, Sîntem concepte (ro.)

PROZĂ: Cristian Horvath, Urme (Dialoguri cu mine însumi) (ro.)

ESEU: Ovidiu Pecican, O replică solară la Faust-ul goethean: romanul postum al lui Lucian Blaga (ro.)

REMEMBER: Laszlo Alexandru, Despărţire de Ion Solacolu (ro.)

POLEMICA: Mihail Sebastian, O poveste (ro.)

POLEMICA: Mihail Sebastian, Cuvinte la o trădare (ro.)

POLEMICA: Laszlo Alexandru, “Un mereu tînăr calpuzan de idei” (ro.)

POLEMICA: Ovidiu Pecican, În slujba lui Heidegger (ro.)

ESSAI: Ana Bazac, «L’Idiot solennel»: réverbération d’une formule de Hasek (fr.)

PROZĂ: Patrizio Trequattrini, Mirela (it.)

PROZĂ: Patrizio Trequattrini, Obsession (it.)

DOSARE: Laszlo Alexandru, Alessandro Manzoni văzut azi (ro.) Alessandro Manzoni visto oggi (it.)

EUROPA: Mihail Sebastian, Heinrich-Gerhard Gruber (ro.)

POLEMICA: Mihail Sebastian, Hai, Vasile! (ro.)

ISTORIA: Laszlo Alexandru, Meandrele memoriei (ro.)

PROZĂ: Igor Ursenco, Bucătărie mobilată (ro.)

PROZĂ: Igor Ursenco, Thriller serotonin (ro.)

PROZĂ: Igor Ursenco, Marte în mişcare retrogradă (ro.)

ESEU: Ana Bazac, Eminescu, “Privesc oraşul furnicar”: teme filosofice (ro.)

ORA EXACTĂ: Laszlo Alexandru, Cum am tradus “Zazie în metrou” (ro.)

ESEU2: Mihail Sebastian, A murit Maria Fenechiu (ro.)

ESEU2: Mihail Sebastian, Ileana Matei a vrut să ştie… (ro.)

REMEMBER: Laszlo Alexandru, Mircea Iorgulescu (ro.)

PROZĂ: Patrizio Trequattrini, L’aereo (it.)

PROZĂ: Patrizio Trequattrini, Imbrunire (it.)

ESSAY: Chris Lawson, Romania and the EU (en.)

ISTORIA: Ovidiu Pecican, Alianţele între discipline (ro.)

TEZE & ANTITEZE: Laszlo Alexandru, Cimitirul lui Eco (ro.)

TRADUCERE: Rainer Maria Rilke, Der Tod des Dichters, Buddha, Gott im Mittelalter, Der Panther (de.) Moartea poetului, Buddha, Dumnezeu în Evul Mediu, Pantera (ro.) traduceri de Dan Dănilă;

FILM: Laszlo Alexandru, Scîrba noastră şi mînia / Ceauşescu – România (ro.)

GALERIA DE ARTĂ: Jertfa de Andrada Damian

GALERIA DE ARTĂ: Cluj vechi de Ancuţa Lăcrimioara Chiş şi Ucu Bodiceanu

Accesul pe net e gratuit – satisfacţia estetică e garantată…

Festivalul LUCIAN BLAGA (a 21-a ediție) la Cluj

Comunicat

Societatea Culturală Lucian Blaga Cluj-Napoca organizează în zilele de 12-14 mai a.c. cea de-a 21-a ediţie a Festivalului Internaţional Lucian Blaga – 50 de ani de posteritate blagiană (aniversare UNESCO). Ediţia din acest an este una româno-maghiară. Sunt invitaţi ai Festivalului Szentmártoni János (preşedintele Uniunii Scriitorilor din Ungaria), Balázs F. Attila (care aduce cu sine volumul Lucian Blaga, Poezii/Versek, versiunea maghiară aparţinându-i), Katalin Ladik, Zalán Tibor, Laura Iancu. Ei vor lua parte la Recitalul de poezie de la Muzeul de Artă (Sala Tonitza), alături de poeţi din ţară (printre invitaţi: Ioan Moldovan, Dan Mircea Cipariu, Nicolae Băciuţ, George Vulturescu, Ioan Pintea, Gheorghe Pârja) şi din Cluj (moderator Ion Cristofor). Volumul bilingv va fi lansat la sediul Filialei Cluj a USR (str. Universităţii nr. 1) joi după masă, dimpreună cu Meridian Blaga 11 şi miniantologia Versuri pentru templul său. Tot atunci Constantin Cubleşan îşi va fi lansa volumul de studii dedicate teatrului lui Blaga.

Deschiderea festivă a Festivalului şi a ciclului de conferinţe dedicate operei lui Lucian Blaga (susţinute de Mircea Flonta, Szentmártoni János, Mircea Popa, Egyed Peter, Ovidiu Pecican, Karacsonyi Zsolt) va fi precedată de vernisajul expoziţiei de fotografie Ştefan Socaciu, Oamenii Clujului (holul BCU).

Vineri, la ora 13, după Recital, vor fi acordate Premiile Festivalului, dar şi premiile Concursului Recitindu-l pe Lucian Blaga lansat de Societate.

Iată, mai jos, Programul (detalii despre Festival şi despre Societatea Culturală Lucian Blaga pe site-ul http://www.societateablaga.ro)

PROGRAMUL ediţiei a 21-a a Festivalului Internaţional Lucian Blaga

joi, 12 mai
ora 9 – deschiderea festivă (Sala Muşlea BCU). Vernisajul expoziţiei de fotografie Ştefan Socaciu, Oamenii Clujului, expoziţie dedicată lui Lucian Blaga (holul BCU)
ora 9,30– conferinţe: Mircea Flonta, Szentmártoni János, Mircea Popa, Egyed Peter, Ovidiu Pecican, Karacsonyi Zsolt.
ora 16,30 (sediul Filialei USR) – lansarea antologiei bilingve a lui Balázs F. Attila şi a altor volume dedicate lui Blaga (Meridian Blaga 11, Versuri pentru templul său etc.);
ora 19 – minicockteil la sediul Filialei USR

vineri, 13 mai (Sala Tonitza a Muzeului de Artă)
ora 10 – Recital de poezie (moderator: Ion Cristofor)
ora 13– Premiile Festivalului (în prezenţa domnului Sorin Apostu, Primarul Municipiului Cluj-Napoca) şi premiile Concursului Recitindu-l pe Lucian Blaga lansat de Societate (cu sprijinul Băncii Transilvania).

ora 14– cockteil (Rest. Victoria) şi continuarea recitalului

Închiderea Festivalului.

Pentru invitaţii străini, program liber (vizitarea oraşului, întâlnire la revistele clujene etc.). Sâmbătă, 14 mai, plecare la Satu Mare (gazdă: George Vulturescu, revista Poesis)

DEZBATERE CU FENOMENOLOGI (1)

1. Aspirația lapidării

Ei, da! Dl. Oliviu Tisa a urnit vânătoarea de vrăjitoare pe care se flata descriind-o ca pe o inițiere de dezbatere. Pe scurt, în viziunea domniei sale, centrul acestei discuții trebuia să fiu eu însumi, și nu problemele pe care le semnalasem. Urmarea întârzierii mele în a răspunde chemării sale la disputatio cu insinuări (cine nu crede, să verifice postarea d-sale) era previzibilă, chiar dacă nu cu virulența cu care ea a venit. Dl. Tisa a propus dlui Aslam o emisiune radio în care… să fiu înfierat. (Mai trebuie, cumva, dovezi pentru aserțiunea că domnia sa a suferit o influență substanțială dinspre gândirea totalitară?!)

Calm și, oarecum naiv – pesemne pentru că își idealiza colegii și relația lor de colegialitate cu ei din cadrul SRF –, dl. conferențiar Adrian Niță a socotit util să aducă o corectură acestui început, citând și sintetizând observațiile mele referitoare la Grupul HAH, la nazismul heideggerian și la demersurile favorabile extremei drepte ortodoxiste și filosofânde (când nu filosofarde, de-a dreptul) din România interbelică (Nae Ionescu, tânărul Noica; îl adaug acum și pe Emil Cioran, omis din discuție până în acest moment, și pe care dl. Liiceanu l-a filmat, la intervievat și l-a reeditat integral încă din anii 90 ai secolului trecut).

Demersul mult mai echilibrat al dlui Niță a fost rău primit. A ridicat mănușa, ieșind onest, dar cam agresiv, din anonimat dna Ileana Borțun, membră a SRF. Tonul domniei sale este indignat – ceea ce înțeleg, desigur -, dar și acuzator, pamfletar. E foarte bine, la urma urmei, dacă îi dă mâna și dacă nu își pătează în acest mod blazonul. Rețin, deocamdată, din desfășurarea de forțe a domniei sale, câteva idei care intrigă. Una a r fi aceea că blogul „Izvoare de filozofie” al dlui Constantin Aslam ar fi un sit public, în timp ce blogul subsemnatului nu ar beneficia de același statut. Cum se explică, atunci, că îl frecventeză atâta lume, fiind accesibil fără restricții via internet, și mai ales că, exceptând trimiterile lăutărești la… youtube, am postat toate comentariile, necenzurând pe nimeni care avea de spus ceva substanțial?

2. Refutări borțuniene

Dna Borțun socotește potrivit să îl someze pe dl. Niță să declare în ce măsură împărtășește opiniile pecicaniene. Este vorba, din nou, de aceeași plicticoasă vânătoare de vrăjitoare încercată și de dl. Tisa. De fapt, accentul s-ar cuveni să cadă pe ideile în dezbatere, nu? Curioase mânii și recriminări („sunteţi membru al Societăţii Române de Fenomenologie (SRF)”; și o confuzie totală, fiindcă, așa cum am mai spus-o, nu îi am în vedere pe toți membrii SRF în demersurile mele de atenționare, ci doar pe cei numiți de mine Grupul HAH.

Aceeași cercetătoare în fenomenologie acordă vocabulei „interese” din formula „grupuri de interese” un înțeles dintru început restricționat și, oarecum, deviat de la ceea ce ele, ambele, spun. Nu este nimic neobișnuit să ai interese pe lumea asta. Ba, mai mult decât atât, să vrei, pe lângă atingerea unor dimensiuni celeste pe cerul intelectului, și un post, burse, ceva bani și cât mai multă glorie mi se pare cu totul rezonabil, de necondamnat. Dacă astfel de scopuri se încearcă a fi atinse conform regulilor jocului cultural și democratic – acestea îmi par cele la care s-ar supune un grup de interese alcătuit de niște filosofi în formare (sau în curs de afirmare) – nu este nimic de recriminat în toată povestea. Un om mânat de interese se poate asocia cu alții care au interese similare, unindu-și eforturile pentru a-și atinge țelurile. Vorba doamnei Borțun, la fel fac și agricultorii, plasticienii etc. Dar, adaug eu, fac asta și politicienii, mafioții sau, de ce nu, grupările antidemocratice.

Avem însă deplina certitudine că, în cazul HAH, lucrurile se petrec exact după aceste reguli? Este vreo competiție deschisă în care respectivii apar drept învingători? Nu prea și nu tocmai. Selectarea lor depinde în cea mai mare măsură, dacă nu exclusiv, de preferințele magistrului, dl. Gabriel Liiceanu. Vor fi fiind, fără îndoială, destule criterii formale în joc (cunoașterea elinei și germanei sau, altfel spus, „grila Noica”; traversarea cu succes a cursurilor și seminariilor, eventual a altor activități, în preajma dlui Liiceanu, împrejurări care i-au făcut remarcați etc.; poate că nu în ultimul rând, împărtășirea acelorași preferințe filosofice). Nu aș numi, neapărat, această selecție un concurs meritocratic, fiindcă decisivă rămâne umoarea maestrului. Scenariul este cunoscut, G. Steiner îl discută într-una din cărțile sale, nu mai reiau aici. Relația nu devine una de colegialitate, orizontală, ci una de sus în jos, maestru – ucenic, în care subordonarea celui de-al doilea în raport cu primul rămâne foarte importantă.

De aici, a răspunde care sunt interesele obligatorii ale membrilor anturajului dlui Liiceanu nu mai este atât de greu. E ca în vremea lui cujus regio, ejus religio; șeful grupării decide direcția deplasării de interes. Or, vedem astăzi mai clar, dlui Liiceanu îi plac Noica, Heidegger și, mai recent, Nae. În dreptul fiecăruia, numele domniei sale apare drept garant al calității (filosofice; dar și etice?). Desigur, dlui Liiceanu îi plac și „ceasurile cu” Părintele Galeriu – unde i se asociau și domnii Pleșu și Sorin Dumitrescu (volumul a apărut la începutul anilor 90 și, din motive neclare, nu a mai fost reluat, din câte știu). Dlui Liiceanu îi place și părintele Justin Marchiș. Tot așa cum dl. Pleșu îndrăgește îngerii și pe tinerii filosofi și antropologi culturali pasionați de ortodoxie. Dar să nu anticipăm…

Adevărat, poate că HAH nu este o siglă potrivită. S-ar putea să fi fost mult mai corespunzător realităților să îi numesc pe discipolii devotați ai dlui Liiceanu GGL (Grupul Gabriel Liiceanu). Din delicatețe m-am ferit să îi leg cu odgoane atât de vizibile pe promițătorii colegi de silueta profesorului lor. Dacă ne precizăm însă mai mult gândurile, sub somație, de ce n-am face-o? Recunosc însă că, văzând că ideea cu HAH a prins – revine în toate comentariile, semn că a fost o formulare fericită -, m-aș despărți cu regret de ea.

Doamna Borțun trece într-un mod amuzant în revistă numele și contribuțiile heideggerienilor din grupă, ceea ce eu m-am ferit să fac până acum. Cutare a studiat Heidegger, dar acum nu-i mai place și preferă să studieze… relația dintre Heidegger și Wittgenstein. Optimistă, domnia sa citește asta în jumătatea plină a sticlei, ca pe o îndepărtare de M.H. Mai prudent, eu văd, în schimb, în noua opțiune, o continuitate față de prima, câtă vreme M.H. persistă ca obiect de interes. (Și mai face caz, atunci, dna Borțun, de sofisme!… Firește, ale altora…) Alt personaj insistă, cum am arătat-o cândva, să îi citească pe presocratici prin ochelarii nemțești ai lui M.H. Asta nu o împiedică pe dna Borțun să ne explice că volumul acelei persoane „nu este o carte dedicată exclusiv lui Heidegger” (de parcă exclusivități rigide căutăm aici). Al treilea s-a ocupat de problema morții la M.H., dar acum se interesează de dimensiunea corporalității. Ar trebui, se pare, înțeles de aici că distanțarea care s-a produs este atât de mare acum, încât omul își repudiază interesul pentru rectorul freiburghez? Nu știu, dar m-ar interesa să aflu. Al patrulea a fugit de la viața cotidiană, așa cum apare ea la Heidegger, direct la profesorul acestuia, Husserl, de care rectorul de la Freiburg s-a dispensat după înșurubarea puternică în carieră. Și tot așa… Uite că, un pic mai petulanți fiind, putem susține orice. Minunat, distinsă doamnnă!

3. Infantilitatea românei

Cel mai interesant mi s-a părut modul avântat în care dna Borțun susține lucruri pline de speranță legate de limba noastră. „Este o carte scrisă pe româneşte; şi nu de dragul lui Heidegger, ci de dragul bătăliei pe care limba noastră trebuie s-o ducă pentru a deveni cândva, din „tânără speranţă”, o limbă cu adevărat filosofică (subl. O.P.): mă refer la încercarea de a gândi pe româneşte ce au gândit unii ca Heidegger, ca Heraclit, ca Parmenide, în două dintre cele mai filosofice limbi ale lumii”. Se înțelege de aici că în cercul liicenian – sau numai în cazul dnei Borțun? Totuși, nu, fiindcă și în dialogul cu dl. Mladin ajunseserăm în zona aceasta incandescentă – limba română forjată până astăzi rămâne o „tânără speranță”, o simplă promisiune, ea neridicându-se încă la altitudinea unei limbi filosofice. Să vezi și să nu crezi!

Să fiu în locul dnei, după această paradă de trufie bornată, mi-aș ascunde, o vreme, obrazul (fie și prin pagini heideggeriene, dar neapărat în altă limbă decât româna). Cineva i-a șoptit că limba noastră este o schiță nereușită, deocamdată, însă cu bune speranțe de a deveni ceva mai bun. Nici măcar de dragul noicienei „rostiri filosofice românești” nu pare să își fi schimbat convingerea. Probabil că ultimele lecturi ale doamnei cu pricina provin din zona Dicționarului lui Massim și Laurian ori de prin publicistica filologică a autorului Lepturariului, Aron Pumnul. Avem o întreagă filozofie ce își exersează cu pricepere și frumoase mlădieri talentul în limba în care autorii ei s-au născut. Pe dna Borțun însă o impresionează mai curând păsăreasca heideggeriană a inovatorilor ei colegi decât D.D. Roșca, Blaga sau Bagdasar. Să fi dorit românii o germanizare a limbii lor o făceau în Banat și în Transilvania, din 1690 până în 1918. Înțelegem însă de la dna Borțun că au greșit, păstrându-și și cultivându-și, ca niște ageamii, idiomul incapabil de gândire înaltă.

După asta m-aș putea opri din bavardat pe seama profunzimilor filosofice prin care ne poartă autoarea comentariilor de pe situl „Izvoare de filozofie”. Nu ezit să le calific drept răutăți limitate de o proastă înțelegere a așezării sale în limba și cultura noastră. Rămân însă destule inepții de evidențiat și, fără a fi sadic, voi reveni curând asupra lor…

Autoarea poate fi întâlnită pe situl: http://www.phenomenology.ro/index.php/ileana-bortun.html

Luările de poziții la care trimit sunt postate pe situl Izvoare de filosofie: http://izvoaredefilosofie.radiocultura.ro/p/opinii.html?showComment=1298669958021

LANSARE DE CARTE: Varujan Vosganian, Cartea şoaptelor

Vineri, 9 aprilie, ora 13,

în Sala I. Muşlea a

Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”

are loc lansarea romanului

lui Varujan Vosganian

Cartea şoaptelor

(Editura Polirom, Iaşi, 2009, 528 p.)

(în prezenţa autorului)

Prezintă scriitorii: Irina Petraş, Ovidiu Pecican, Doina Cetea şi Adrian Popescu

REFORMA ÎN EDUCAŢIE: Cercetarea sub semnul întrebării

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, CNCSIS a iniţiat, apoi a anulat evaluarea centrelor de cercetare din universităţi. Criteriile impuse erau, ca întotdeauna în evaluările CNCSIS, inadecvate domeniilor socio-umane, fiind concepute după specificul ştiinţelor exacte şi inginereşti. Este de presupus că şi data viitoare când va fi vorba de evaluări, competiţii pentru proiecte, CNCSIS să vină cu grile discriminatorii, ceea ce va avea consecinţe în alocarea de resurse pentru cercetare. De aceea, vă supunem atenţiei o Scrisoare deschisă, în care solicităm CNCSIS să ia în considerare, pentru viitoarele evaluări, criterii care să corespundă şi domeniilor noastre, astfel încât să nu fim eliminaţi din start din toate competiţiile. Dacă sunteţi de acord cu conţinutul Scrisorii deschise, vă rog să vă semnaţi în interiorul textului ataşat sau chiar în interiorul mesajului, şi să trimiteţi răspunsul dumneavoastră pe adresa de mail : ecaterina_lung@yahoo.com. De asemenea, vă rog să trimiteţi acest mesaj şi altor colegi care ar putea fi interesaţi.

Cu cele mai bune gânduri,

Prof. Dr. Ecaterina Lung

Prodecan

Facultatea de Istorie

Universitatea Bucureşti

Scrisoare deschisă către CNCSIS cu privire la evaluarea activităţii de cercetare

CNCSIS a lansat acţiunea de evaluare a Centrelor de Cercetare, afirmând că porneşte de la tradiţia şcolii superioare româneşti, dar formularele de evaluare care au ajuns la universităţi în multiple variante, creatoare de confuzie, demonstrează că această tradiţie este total ignorată. Evaluarea a fost amânată apoi sine die dar, din experienţa anilor precedenţi, ne aşteptăm ca atunci când va fi reluată, criteriile de evaluare să fie la fel de nepotrivite cu ştiinţele socio-umane.

CNCSIS a formulat întotdeauna criteriile de evaluare a cercetării ştiinţifice ţinând seama exclusiv de specificul cercetării din ştiinţele exacte şi inginereşti, în ignorarea aproape totală a realităţilor ştiinţelor socio-umane.

În evaluarea performanţei ştiinţifice este absolutizat criteriul publicaţiilor ISI, în condiţiile în care numărul publicaţiilor cotate ISI cu specific socio-uman este mic, iar revistele care au obţinut această cotare nu sînt neapărat şi cele care se bucură de un prestigiu real în domeniu. ISI este o bază de date realizată de o companie privată americană, al cărui obiectiv esenţial este profitul, şi care recenzeză publicaţiile după criterii formale (regularitatea apariţiei, redactarea, cel puţin parţială, în engleză, etc) şi nu în funcţie de relevanţa conţinutului. De asemenea, nu este un standard de referinţă recomandat de vreo instituţie europeană, nu cuprinde publicaţiile europene esenţiale din domeniul ştiinţelor socio-umane, şi insistenţa de a-l impune pentru evaluare şi în domenii  care au un alt specific decît cel tehnic este total nepotrivită. Ca o dovadă a inadecvării aplicării evaluării conform sistemului publicaţiilor ISI la realităţile româneşti, amintim faptul că Academia Română, forul tutelar al cercetării ştiinţifice din ţara noastră, nu are, cel puţin în ştiinţele socio-umane, reviste acreditate ISI.

Criteriile care sunt luate în considerare de CNCSIS pentru evaluarea activităţii centrelor de cercetare sunt discriminatorii, aplicabile integral numai ştiinţelor exacte şi inginereşti, întrucât acceptă brevete de invenţie, produse şi tehnologii, dar ignoră total cărţile, care reprezintă esenţialul modului de valorificare a cercetării în ştiinţele socio-umane. În cazul în care cărţile sînt echivalate cu „produsele”, aşa cum reprezentanţi CNCSIS au sugerat, punctajul care poate fi obţinut de autorul unei cărţi este ridicol, în raport cu cel oferit pentru articole ISI cu mai mulţi autori. Discriminarea domeniilor socio-umane rezultă tocmai din faptul că principalele criterii propuse pentru evaluare le sunt inaplicabile.

Ţinând seama de aceste aspecte, care demonstrează ignorarea realităţii cercetării ştiinţifice din alte domenii decât cele tehnico-inginereşti, solicităm CNCSIS să refacă aceste criterii de evaluare, pornind de la o consultare autentică a reprezentanţilor universităţilor, ai institutelor de cercetare  şi de la o cunoaştere reală a specificului ştiinţelor socio-umane.

Dacă şi viitoarele criterii de evaluare vor avea acelaşi tip de carenţe, nu putem să avansăm decât două ipoteze: ori CNCSIS este incapabil să înţeleagă logica internă şi regulile de funcţionare ale altor domenii decît cele tehnice şi inginereşti, ori doreşte să elimine total centrele de cercetare din alte domenii de la competiţia pentru resurse. Reamintim în sprijinul acestei de-a doua ipoteze faptul că în expunerea de motive care a însoţit grila de evaluare trimisă universităţilor se preciza că acele centre care vor fi recunoscute drept Centre de Excelenţă „vor putea participa la viitoare competiţii organizate în cadrul programului Idei (Şcoli de Excelenţă”).

Prof. univ. dr. Ecaterina Lung, Prodecan, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Sorin Radu, Decan, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Mihaela Grancea, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, Decan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Ovidiu Coriolan Pecican, Facultatea de Studii Europene şi Relatii Internaţionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Zoe Petre, Directorul Şcolii Doctorale, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Ion Bulei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române; prof. univ. dr. Vasile Boari, Directorul Centrului de Analiză Politică al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Florica Bechet, şeful catedrei de Filologie Clasică, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, Directorul Institutului de Studii Clasice (centru de cercetare al UB); prof. univ. dr. Ştefan Avădanei, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Eva Mârza, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie „1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Edit Szegedi, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Carmen-Nora Lazăr, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ovidiu Bozgan, Directorul Centrului de Istoria Bisericii, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Király Ştefan, Facultatea de Istorie si Filosofie, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Voicu, şef de catedră, Facultatea de Limbi Străine şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, Directorul Centrului de Studii Medievale al Universităţii Bucuresti; prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Române; prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michael Shafir, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale (CESIC), membru al Şcolii Doctorale a FLLS, Universitatea din Bucureşti; lect. univ. dr. Sergiu Mişcoiu, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Paul Fudulu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Virgiliu Ţârău, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Romulus Brâncoveanu, Decan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad, Şef Catedră „Studii europene şi Relaţii internaţionale”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; cercet. şt. dr. Ovidiu Cristea, Director, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române; lect. univ. dr. Daniela Zaharia, secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Laurenţiu Rădvan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Florentina Niţu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; conf. univ. dr. Cristian Olariu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; cercet. şt. dr. Andi Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; cercet. şt. dr. Cătălina Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; dr. Liviu Brătescu, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Alexandru Istrate, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Mihai Chiper, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Paul Nistor, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Flavius Solomon, cerc. şt., Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi; prof. univ. dr. Luminiţa Ciuchindel, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Alin Ciupală, Şef de catedră, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; prof. univ. dr. Ciprian Vâlcan, Facultatea de Drept, Universitatea „Tibiscus”, Timişoara; prof. univ. dr. Georgeta Ghebrea, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Paul Iliescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Viorel Panaite, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Ioana Costa, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti (Catedra de Filologie Clasică), Institutul de Studii Clasice al Universităţii din Bucureşti; prof. univ. dr. Eniko Vincze, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Valentin Mureşan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; cercet. şt. I dr. Dorin Dobrincu, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; prof. univ. dr. Ştefan Borbely, Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Keszeg Vilmos, Şef de Catedră, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ferencz Poszony, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Andras F. Balogh, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michaela Mudure, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Lăcrămioara Petrescu, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Dan Stoica, Prodecan, Facultatea de Litere, Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Ion Pop, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ion Dur, Decan, Facultatea de Jurnalistică, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Şerban Marin, Şef birou Documentare, Publicaţii şi Activităţi Ştiinţifice Arhivele Naţionale ale României, redactor şef „Revista Arhivelor”; prof. univ. dr. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu”, Bucureşti; conf. univ. dr. Radu Ardevan, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Dr. Alexandru Mamina, cercet. şt. II, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Româna, Bucureşti; conf. univ. dr. Valeria Soroştineanu, Secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Liliana Coposescu, Secretar ştiinţific, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Braşov; conf. univ. dr. Sanda Cordoş, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Marian Ţiplic, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu; conf. univ. dr Vasile Ciobanu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; prof. univ. dr. Szilágyi N. Sándor, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Sanda Berce, Catedra de Limba şi Literatura Engleză, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Călin Teutişan, Facultarea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Director adj. al Centrului de Cercetări Literare şi Enciclopedice; Prof. univ. dr. Ana Maria Zahariade, Catedra de Teoria & Istoria Arhitecturii, Departamentul Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului al Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti; conf. univ. dr. Alexandra Mitrea, Decan, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Mihulecea, Prodecan, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Grigore, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioana Both, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Alexandru Barnea, Şef de Catedră, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Lucia Pavelescu, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Daniel Dumitran, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Luminiţa Chiorean, Facultatea de Ştiinte şi Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş; prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, Decan, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; prof. univ. dr. Gábor Csilla, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; prof. univ. dr. Alexandru Gafton, Şeful Catedrei de Limba română, Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Andrei Bodiu, Decanul Facultăţii de Litere a Universităţii „Transilvania”, Braşov; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; conf. univ. dr. Greta Miron, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gabor Sipos, Facultatea de Istorie-filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Pia Brînzeu, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara, Prorector; conf. univ. dr. Reghina Dascăl, Cancelar al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; lect. dr. Dana Percec, Prodecan al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; lect. univ. dr. Lidia Cotea, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Catedra de Franceză, Secretar ştiinţific al Centrului de cercetare „Heterotopos – Reprezentări şi practici ale spaţiului străin”, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Gheorghe Stoica, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Luminiţa Ciuchindel, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Sorin Vieru, consultant, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Stelian Scăunaş, Prodecan, Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Paul Brusanovski, Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Adina Ciugureanu, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius”, Constanţa; prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania”, Braşov; prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Decan, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Vasile Lica, Prodecan al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; lect. univ. dr. Cristian Luca, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; prof. univ. Violeta Puşcaşu, Prodecan, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; Prof. univ. dr. doc. Honoris Causa (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) Grigore Posea, Prorector, Universitatea „Spiru Haret”, conducator de doctorat în Geografie la Universitatea din Bucureşti; prof. univ.dr. Sorin Damean, şef de catedră, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Universitatea din Craiova; prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Director Şcoală Doctorală, Facultatea şi Ştiinţe Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgovişte; conf. univ. dr. Mircea Anghelinu, director de departament, Facultatea şi Ştiinţe Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgovişte; conf. univ. dr. Sorin Ştefănescu, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica-Gabriela Chira, Secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lector univ. dr. Gabriela Chiciudean, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Directorul executiv al Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum”; conf. univ. dr. Ana-Cristina Halichias, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucuresti, membru în colectivul de redacţie al revistei Academiei Române „Studii clasice” şi Director executiv al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice”; conf. univ. dr. Stroia Olga, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioan Horga, Decan, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Sorin Şipoş, Prodecan, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Barbu Ştefănescu, Prorector, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; Prof. univ. dr. Ion Simuţ, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea din Oradea; Prof. univ. dr. Mihai Drecin, Director Şcoală Doctorală de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Antonio Faur, Director Departamentul de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Ioan Zainea, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relatii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ.dr. Aurel Chiriac, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relatii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ.dr. Moisa Gabriel, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ. dr. Mircea Brie, Director Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ. dr. Luminiţa Soproni, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lector. univ. dr. Florin Sfrengeu, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Cristina Dogot, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dorin Dolghi, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Dana Pantea, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Radu Românasu, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Edith Bodo, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Mihaela Goman, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; asistent univ. dr. Adrian Popoviciu, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; prof. univ. dr. Alexandrina Mustăţea, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Cristian Schuster, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – Centrul de Tracologie, Bucuresti; prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Facultatea de Stiinte si Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mures; prof. univ. dr. Sorin Damean, sef de catedra, Facultatea de Stiinte Sociale, Universitatea din Craiova; Valer Moga, conf. univ. dr. Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; Octavian Tatar, conf. univ. dr., Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Gavriil Preda, Universitatea din Ploiesti; lect. univ. dr. Emanuel Plopeanu, Facultatea de Istorie si Stiinte Politice, Universitatea „Ovidius”, Constanta; asist. univ. dr. Raluca Alexandrescu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Eugen Strautiu, Facultatea de Stiinte Politice, Relatii Internationale, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Ioana Munteanu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. drd. Vladimir Agrigoroaei, ingénieur d’études CESCM-ANR (Poitiers, Franta), membru al Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti; drd. Cristian Ducu, Centrul de Studii Medievale, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Ioan Copoeru, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Anca Crivăţ, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea Bucuresti; conf. univ.dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti;conf. univ. dr. Marian Petcu, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti; dr. Anca Manolescu, cercetator independent; conf. univ. dr. Madeea Axinciuc, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Andrei Miroiu, Departamentul de Istorie, Indiana University; conf. univ. dr. Mianda Cioba, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Laurentiu Constantiniu, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Silviu Miloiu, Prodecan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; conf. univ. dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, si Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; dr. Gudrun Ittu, cercet. st. I, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; drd. Marian Zaloaga, cerc. st., Institutul de cercetari socio-umane „Gheorghe Sincai”, Târgu – Mures; lect. univ. dr. Silviu Bors, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Dan Dumitru Iacob, cerc. st. II, Secretar Stiintific, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Sibiu; lect. univ. dr. Cristina Bogdan, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Silvia Marin-Barutcieff, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Catalina Gîrbea, Catedra de Franceza, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; dr. Anda Lucia Spânu, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; lect. univ. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; lect. univ. dr. Adrian Aurel Baltalunga, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; dr. Nadia Badrus, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; conf. dr. Zamfir Balan, Facultatea de Stiinte Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. univ. dr. Carmen Oprescu, Facultatea de Teologie, Universitatea din Pitesti; asist. univ. dr. Calin Anghel, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lect. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; lect. univ. dr. Cosmin Popa-Gorjanu, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; lect. univ. dr. Könczei Csilla, Facultatea de litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Cristian Nicolae Apetrei, Facultatea de Stiinţe Juridice, Sociale si Politice, Universitatea „’Dunarea de Jos” din Galati; dr. Teodora-Crisia Miroiu, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Marius Grec, Decan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Politice si Administrative, Universitatea „Vasile Goldis,” Arad; dr. Denisa Bodeanu, cercetator, CNSAS; lector univ. dr. Victor Andrei Carcale, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Stefan Purici, Decan, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Florin Pintescu, Sef catedra, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Mihai Lazar, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf.univ. dr. Claudia Costin, sef de catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. George Bondor, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi; prof. univ. dr. Elena-Brândusa Steiciuc, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; prof. univ. dr. Vasile Dospinescu, Sef catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Luminita-Elena Turcu, Prodecan, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Sabina Finaru, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Aurel Buzincu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii; prof. univ. dr. Muguras Constantinescu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Director al Centrului de Cercetari „Inter Litteras”, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. Madalina Strechie, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; asist. drd. Grunwald Roxana, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. C-tin Augustus Barbulescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lect univ. dr. Claudiu Neagoe, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lector univ. dr. Vasile Ilincan, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; drd. Lilia Laszlo, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Zsuzsa Selyem, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Balazs Imre Jozsef, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lector univ. dr. Olga Gancevici, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Ovidiu Morar, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; dr. Ioana Feodorov, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; dr. Victor Cojocaru, cercet. st. gr. II, Institutul de Arheologie din Iasi al Academiei Romane; lect. univ. dr. Alina Gioroceanu, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; lector univ. dr. Rares Moldovan, Facultatea de Litere a Universitatii „Babes-Bolyai”; lect. univ. dr. Radu Racovitan, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Silviu Purece, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. Daria Pârvu, Facultatea de Litere si Arte, Catedra de Studii Britanice si Americane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; asist. drd. Margareta Sfirschi-Laudat, Catedra de Filologie Clasica, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti, Institutul de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Dana Dinu, Universitatea din Craiova, membru al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice” al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Maria-Luiza Oancea, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedra de Filologie Clasice, membru al Institutului de Studii Clasice; lector univ. dr. Ludmila Rotari, Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene, Universitatea „Spiru Haret”; lect. univ. dr. Manuela Dobre, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Erika Mihalycsa, Catedra de Engleza, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; asist. univ. dr. Ildikó P. Varga, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca; lect. univ. dr. Mihaela Ursa Pop, Sef de catedra, Catedra de Literatura Comparata, Univeristatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Florian Matei-Popescu, cercet. st. III, Seful Sectiei de Arheologie Greco-Romana si Epigrafie, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; conf. univ. dr. Dumitru Boghian, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; asist. univ. dr. Radu Bruja, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; dr. Eugen Nicolae, cerc. st. I, Director adjunct stiintific al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; asist. univ. dr. Czégényi Dóra Andrea, Catedra de Etnografie si Antropologie Maghiara, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Laura Zavaleanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Aurel Vîlcu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Româna, Bucuresti; drd. Cristina Nedelcu, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; dr. Viorica Rusu-Bolindeţ, Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. Dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, şi Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; conf.univ.dr. Laura Cîtu, Sef de catedra, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Dacian Duna, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Eduard Nemeth, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; Prof. Dr. Pia Brinzeu, Prorector, Universitatea de Vest, Timisoara; prof. dr. Orbán Gyöngyi, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Litere, Cluj; Conf. dr. Niculina Iacob, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comnunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava; Lector dr. Alina Preda, Catedra de limba si literatura engleza, Facultatea de Litere, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gina Maciuca, Catedra de Limba si Literatura Engleza, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava, Lector dr. Monica Bilauca, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava; Conf.dr. Reghina Dascal, Cancelar Facultatea de Litere, Istorie si Teologie,, Universitatea de Vest Timisoara; Prof. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenta pentru Studierea Identitatii Culturale (CESIC), membru al Scolii Doctorale a FLLS; Asist. drd. Petruta Oana Naidut, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti.

ZIUA PORŢILOR DESCHISE la Teatrul Naţional din Cluj

Ca de fiecare dată în ultimii ani, ziua de 27 martie va fi, la Teatrul Naţional Lucian Blaga din Cluj Ziua Porţilor Deschise.

Aceasta înseamnă că vizitarea Teatrului, pe faţă şi pe dos, până în măruntaie, va fi posibilă vreme de (aproape) 24 de ore pentru oricine dintre oamenii interesaţi de misterele pe care le ascunde – dar le şi etalează -, cu grandoare şi fast, nobila instituţie de cultură.

Nu voi detalia întregul program acum şi aici, dar unul dintre punctele de atracţie va fi şi dezbaterea pe tema cărţii recent apărute a lui Adrian Marino, Viaţa unui om singur, desfăşurată cu participarea scriitorilor Ion Vartic, directorul Teatrului Naţional, Marta Petreu, redactorul şef al revistei de cultură Apostrof a Uniunii Scriitorilor, şi, cu voia dumneavoastră, Ovidiu Pecican, cel care vă scrie aici.

Socotiţi-vă de pe acum, cu toţii, invitaţi la acest dialog despre o carte răscolitoare şi un auto care ăşi aşteaptă receptarea mai nuanţată şi mai justă, într-o zi de sărbătoare a Thaliei.