Cugetări: Laurenţiu MIHĂILEANU: Adagii (cum văd lucrurile)

Deşi enormă, casa o tragi toată viaţa după tine.

*

 Marile frustrări aparţin daltonistului.

*

Pot oricând semna în alb! se făleşte fulgerul.

*

Preţuirea celuilalt te salvează de tine însuţi.

*

Ceartă-te ca şi cum ai avea cu cine.

*

De la omenie abdici mai uşor decât ai crede.

*

Cearta presupune convingeri aproximative.

Fardare biografică ― ghiveci urât mirositor.

*

Vrei notorietate? Fă o gafă monumentală.

*

Putem semăna multora, numai nouă nu.

*

Ce, credeai că doar turcii mănâncă rahat? 

*

Că mori sau nu, cineva tot regretă.

*

Limba pisicii o învaţă doar câinele cu Alzheimar.

*

Bizuie-te pe tine câtă vreme îndrăznești. 

*

Invidia împarte, necazul adună, complicitatea înjugă.

*

Sper doar când sufăr.

*

 Nu aproapele, ci rivalul îl frământă pe om.

*

Ce speri admonestând oglinda?

*

Vrei să ierţi? Uită. Vrei să fii iertat? Merită.

*

Libertatea fără credinţă, o parapantă ciuruită de molii.

*

Nu ofta, căci numai filmele au happy-end.

*

Tu numești neşansa soartă, iar şansa destin. Motivul?

*

Albie de fluviu sapă-n tine vendeta.

*

Prezentul şi copilăria îţi aparţin, viitorul e bun public.

*

Pe calea trufiei păcătuiesc doar alţii.

*

Ce stupidă colecţionarea prejudecăţilor!

*

Strâmbul se îndreaptă compătimindu-l.

*

Viaţa atârnă de-un fir, zic chirurgul şi artificierul.

*

Floarea, ambuscadă a ofertei.

*

Haosul şi Sensul, o simetrie întregitoare.

*

Ochiul şi timpul sunt ireversibile. Se scurg o singură dată.

*

Scrisul? Extemporal pentru schizofrenici.

*

Când nevinovatul poartă zeghe, vinovatul îmbracă demnitatea.

*

Iubire întâi de toate. În rest, perpetuare.

*

Femeia blestemă porcii, iar bărbatul vacile.

*

Sexul vârstei a treia, trombonul.

*

Nemaigustând gluma ajungi pacoste.

*

Dacă frica de Dumnezeu însufleţeşte, cea de moarte secătuieşte.

*

Vai celor cu judecată amorfă!

*

Singur realul validează imaginarul.  

*

Unicul acoperiş, Dumnezeu.

*

Vina și vinul au o hibă: ambele pătează.

*

Întreabă şi copilul, nu doar filosoful!

*

Sluţindu-ţi spusa pe tine te sluţeşti.

*

Păcat! Dacă ştiam că-i ziua ta ţi-aş fi înapoiat şi cartea ce-o căutai.

Published in: on 14 aprilie 2011 at 8:24 pm  Comments (1)  
Tags: , , , ,

Proză: Laurenţiu MIHĂILEANU: Nodul la cravată

Laurenţiu Mihăileanu scrie poezie, proză şi teatru de ani buni. Asta nu îl scuteşte însă de debutul pe blogul acesta abia cu acest prilej. Mulţumesc, dragă Laurenţiu, pentru prozele trimise şi bun venit pe arcă! (O.P.)

 

Gesturi, gesturi şi iar gesturi… Oare n-ar fi plictisitoare o astfel de temă? Cât despre mine, nefiind convins de semnificaţia gesturilor puse deja în discuţie, şi fiind chiar amuzat de idee, mi-am aruncat numaidecât privirea asupra ambiguităţilor secolului XX. Oho, dar ce răsplată! Se găseau aici, domnilor, gesturi berechet: unele socio-istorice, unele socio-culturale, gesturi de grup etnic, de sex. Dar, lucru straniu, nici măcar unul singur rezervat exclusiv respectivului secol. Şi n-am avut, desigur, încotro, trebuind să dibuiesc fiecăruia în parte corespondenţele potrivite. Ce puteam face, până şi folosirii cardului VISA am îndrăznit să-i găsesc câteva transpuneri de sens.

Curios, însă, unul mi-a rezistat, totuşi. „Care anume?” mă veţi întreba. Ei bine, unul cât se poate de anodin: aranjatul nodului la cravata! „Măi să fie, dar e rizibil, e ridicol…” am cugetat eu, însă zâmbetul mi s-a vestejit în doi timpi, pe măsură ce-l analizam. Ea, banala cravată, aşa binecunoscută de noi toţi, detronase cândva, fără scandal şi dintr-o lovitură, consacrata lavalieră, panglica în vogă, plastronul şi chiar papillon-ul! S-a întâmplat în primii ani de dupa 1900. Iar puţin mai încolo, ţine-te bine… molimă, nu alta! Indiferent de originea sau forma cravatei, a nodului (până acum au fost concepute 85 moduri de a-l lega!), pe când gestului în sine nu ştiu să-i fi opus rezistenţă vreun continent, vreo ţară, vreo tradiţie,  conservatoare sau nu. Şi astfel, trasul de nod spre a-l lărgi, strânsul lui, poziţionarea lui, sau, într-un cuvânt, aranjatul nodului de cravată, a devenit peste noapte  unul dintre elementele convenţiei diplomatice prin care puteau fi aduşi la aceeaşi masă un malgaş, un asiatic, un arab, un nord-american şi un european.

Iată un gest unanim acceptat, lesne de scos din articulaţie, şi deci, uşor de traficat. Da, chiar şi traficat! Cât despre „traficanţii” lui, ehe, cine nu-i cunoaşte? Începând cu un Charles Chaplin, un Fred Astaire, o Marlene Dietrich (de ce nu!), un Cary Grant, până la un Elvis Presley, un Sean Connery şi un Kevin Costner, aceşti celebri agenţi publicitari l-au impus din mers. Iar de aici, nodurile: Charlot, Christensen,  Windsor, Pratt, Shelby, Nicky, Kelvin, Onassis.  Par simple fasoane, dar oare azi, sărbătoririle, ceremoniile, festivităţile ― oficiale or nu ―, ar mai putea fi ele concepute fără aportul celor două degete nesigure, când de obicei posesorul lor eşuează în a-şi masca încordarea, tracul? Şi, în fond, nu tot de masculinitate ţine asta? Desigur, poate pentru a o pune mai bine în lumină, aşezând totodată gestul nostru în rând cu altul la fel de sugestiv: ridicatul policarului. Sau mă înşel?

Imagini reprezentând lucrări de Roy Lichtenstein

ÎN CURÂND! O ANTOLOGIE COMPREHENSIVĂ A PROZEI ACTUALE DIN VESTUL ROMÂNIEI

A apărut Programul editorial 2010 al Editurii Limes, condusă de poetul şi eseistul Mircea Petean. La pagina 19 a elegantei broşuri se anunţă includerea în planul editorial a tabloului de familie al romancierilor, nuveliştilor şi povestitorilor vii din Ardeal, Banat, Parţiu şi Maramureş.

Proiectată ca antologie a prozei actuale – dar şi a prozatorilor în viaţă – din zonele menţionate, cartea surprinde un peisaj animat, divers şi valoros al dezvoltării momentane a genului, întrunind proze scurte şi fragmente de roman din autori consacraţi, în curs de afirmare şi debutanţi, deopotrivă. După douăzeci de ani de la revoluţia din 1989, selecţia anunţă întâlnirea pasionaţilor de proză cu scrisul de proză viu în limba română, selectând din totalul autorilor României de astăzi pe cei legaţi, prin naştere sau stabilirea definitivă în podişul ardelean şi la vest de Munţii Carpaţi. Un element inedit este că autorii au fost invitaţi să îşi propună singuri textele. Proiectul se apropie de momentul intrării în pregătire editorială. El cuprinde 75 de autori din toate generaţiile în viaţă şi circa 1100 de pagini în format A5. Va apărea, după toate probabilităţile, în două volume.

Diana Adamek, Vulpea

Ioan Pavel Azap, Raluca Călina

Francisc Baja, Miez de zi

Nicolae Balotă, Dragoste după gratii

Horia Bădescu, Dincoace de Periprava

Gavril Alexa Bâle, Ploaie de cinci lei

Ana Blandiana, Misiune imposibilă

Mariana Bojan, Compunerea de nota 10, Rubedeniile, Femeia în verde

Liviu Bonta, O zi cu adevărat reuşită din viaţa lui Augustin Lungu

Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise 2

Codrina Bran, Poveste de demult

Romulus Bucur, Ciocolată încă caldă

Augustin Buzura, Titlu rezervat

Elena Cesar von Sachse, Martorul, Faţă şi revers

Ruxandra Cesereanu, Maman

Doina Cetea, Corbii

Cornel Cotuţiu, Înainte de „rest”

Constantin Cubleşan, Pomana mortului

Iulia Cubleşan, File pentru o cronică

Viorel Dădulescu, Douăş’ două

Lucia Dărămuş, Yvonne Daphné

Caius Dobrescu, Minoic

Mihai Dragolea, Praful din colivie

Tatiana Dragomir, De la Adam zicere…

Dan Drăgan, Consilier

Oleg Garaz, Fragment din romanul încă fără titlu

Silviu Genescu, Nepotul Vanessei Redgrave

Mircea Ghiţulescu, O moarte confuză

Nicolae Goja, Revolta din cartierul Pintea Viteazu

Adrian Grănescu, Proletcultură I, Proletcultură II, Din alt unghi, Schiţă de schiţă

Ioan Groşan, Zona erotică Zalău. Tiţa Pop (Din însemnările lui Nelu Santinelu)

Octavian Hoandră, Casa de lângă râu

Letiţia Ilea, Tata nu mai locuieşte aici

Marian Ilea, Bilioanele

Lucian Ionică, Printre alte dimineţi

Ruxandra Ivăncescu, Ochiul dragonului

Alexandru Jurcan, Cei rămaşi pe pământ 

Adrian Lăcătuş, Povestea lui Grunz, şoarecele maestrului Johannes Kelpius din Sighişoara, povestită de acesta la întoarcerea sa în Cetate, după ce şi-a tocit dinţii rozând timp de 300 de ani colţurile pietrei filozofale, undeva în America

Gabriela Leoveanu, Hana, Fratele nostru Abel şi fratele nostru Cain

Viorel Marineasa, Găluşte cu prune pe ritmuri de Louis Armstrong; Angela merge la câştig; Veti ca resorbţie; Păcurari, bulz, brânză, ciopor…; Babele charismatice de odinioară; Oare se mai află pompieri de talia lui Kauftrunk sau a lui Slăvină?; Amintiri de la începutul războiului rece; Dilemele uncheşului Tolea

Mihai Măniuţiu, Parfumul

Laurenţiu Mihăileanu, Afurisitorul, Pilda subsecretarului de stat, Prin geamul lipsă

Andrei Mocuţa, Tom & Jerry

Marcel Mureşeanu, Adelaida şi timpul, O alergare de pomină, Salcia şi pelicanul

Alexandru Muşina, Bobiţă, Misail al Rugăciunii şi premiul Nobel

Ioan Negru, Începutul eternităţii, Contoare pudice, Cerul cu o singură mână, Destinul analfabet

Olimpiu Nuşfelean, Automobilul mării; Câinii de vânătoare

Mircea Opriţă, Alchimistul

Dora Pavel, Un joc periculos

Laura Pavel, Locul de pândă

Voichiţa Pălăcean-Vereş, Întreţinere contra locuinţă

Alexandru Pecican, Amintiri dintr-o aventură (Stăpânul timpului, Presimţire, Ziua când se nasc fluturii, Forţa talentului)

Ovidiu Pecican, Săraci şi buimaci

Irina Petraş, De veghe între nopţi

Marta Petreu, Bocanci, pantofiori, picioare desculţe

Iuliana Petrian, Acela sau aceea

Lucian Pop, Ascultătorul; Cauze; Exilatul

Dumitru Radu Popescu, Bîlc şi doctorul pleacă la vânătoare; Este România o biserică a ţiganilor?

Mircea Pora, Proză din anii de pasaj (Din însemnările unui pensionar; Scrie Tedd Ciupescu sau de opt ori „dragă”…; Existenţă… )

Miruna Runcan, Crăciun la miliţie, 1982

Gheorghe Schwartz, Crima din tren

Mihai Sin, Autoportret cu passe partout

Irina Szasz, Camuflajul păsării suliţă

Traian Ştef, Cântul X, Cântul XI

Flavia Teoc, O zi la Perugia

Marian Nicolae Tomi, Puiu; Badea Dumitru

Mircea Tomuş, Primul text pierdut

Adrian Ţion, Gadgeturi. Pădurea techno

Radu Ţuculescu, Ultimul cenaclu literar

Răzvan Ţuculescu, Fecioarei, cu dragoste

Horia Ungureanu, Aşezământul Aurora pentru femei singure

Cornel Udrea, Şerloc Holms & Ciacanica

Eugen Uricariu, Vanessa ligata

Daniel Vighi, Neubeschenowa din districtul Timiş-Torontal, plasa Großsanktnikolaus

Alexandru Vlad, Despre statui. Opinia unui practician

Andrei Zanca, Clanţa lui Kafka, Inspecţia, Dula

Constantin Zărnescu, Să nu te laşi de „scris” (O nuvelă despre vechii români, din vremea Habsburgiei)