BOOK CORNER Librarium
vă invită
joi, 16 februarie 2012, orele 14.00
la lansarea romanului
ȘANTAJUL
de
Patrizio TREQUATTRINI
Evenimentul va avea loc la sediul ibrăriei: B-dul. Eroilor nr. 15
Invitați: Ovidiu PECICAN, Carmela LISTA și LASZLO Alexandru
Umbrela instituțională: Ed. Herg BENET (București), Centrul Cultural Italian Cluj și Colegiul Național George Barițiu (Cluj-Napoca)
Către europarlamentarii români: elena.basescu@europarl.europa.eu ; theodordumitru.stolojan@europarl.europa.eu; monica.macovei@europarl.europa.eu; traian.ungureanu@europarl.europa.eu; cristiandan.preda@europarl.europa.eu; marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu; iosif.matula@europarl.europa.eu; sebastianvalentin.bodu@europarl.europa.eu; petru.luhan@europarl.europa.eu; rares-lucian.niculescu@europarl.europa.eu; oana.antonescu@europarl.europa.eu; adrian.severin@europarl.europa.eu ; rovana.plumb@europarl.europa.eu; ioanmircea.pascu@europarl.europa.eu; silviaadriana.ticau@europarl.europa.eu; dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu; corina.cretu@europarl.europa.eu;
victor.bostinaru@europarl.europa.eu; georgesabin.cutas@europarl.europa.eu; catalin-sorin.ivan@europarl.europa.eu; ioan.enciu@europarl.europa.eu; norica.nicolai@europarl.europa.eu; adinaioana.valean@europarl.europa.eu; renate.weber@europarl.europa.eu; cristiansilviu.busoi@europarl.europa.eu;
tudorcorneliu.vadim@europarl.europa.eu; george.becali@europarl.europa.eu; laszlo.tokes@europarl.europa.eu; iuliu.winkler@europarl.europa.eu; csaba.sogor@europarl.europa.eu; vasilicaviorica.dancila@europarl.europa.eu;
Domnilor și Doamne mandatați/ mandatate să reprezentați România în Parlamentul European,
Prin prezenta vă informez, în calitate de cetățean al României și în calitate de cetățean al Uniunii Europene, de opțiunea mea în legătură cu Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA – Anti-Counterfeiting Trade Agreement).
Acest tratat, va avea ca efect distrugerea dreptului meu și al concetățenilor mei români și europeni de a accesa liber și nestingherit Internetul și de a schimba fără opreliști – altele decât cele de natură etică – informații și opinii.
Menționez că sunt, de asemenea, împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene din 28 septembrie 2008 care susține acest proiect.
Dreptuul meu la libera exprimare precum și celelalte drepturi fundamentale de natură umană și cetățenească vor fi puternic restrânse și, dacă ACTA va fi adoptată de Parlamentul European, chiar și drepturile dumneavoastră, din punct de vedere politic și social, vor putea fi încălcate din cauza acestui Tratat.
– ISP-urile (furnizorii de servicii internet) vor fi responsabili din punct de vedere legal pentru ceea ce fac utilizatorii lor pe Internet,
obligați să acționeze ca o veritabilă Securitate Comunistă (după modelul sistemului de cenzură comunist din China)
– Medicamente generice care ar putea salva vieți ar putea fi interzise.
– Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viaţa privată şi alte drepturi fundamentale.
– Prevederile din versiunea finală a Acordului, al căror înţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi şi riscă să fie interpretate în moduri care ar putea permite incriminarea unui număr mare de cetăţeni, pentru delicte triviale.
Modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică.
Dacă va fi ratificat, Acordul va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.
Deși văd necesară apărarea drepturilor de autor, nu pot fi de acord cu posibilitatea încălcării drepturilor fundamentale și libertatile cetățenești ale cetățenilor români și europeni, așa cum sunt ele stabilite de Tratatul de la Lisabona, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Tratatele Uniunii Europene și Constituția României.
Având în vedere asta și faptul că probabil doriți să participați și la următoarele alegeri pentru Parlamentul European, vă solicit expres să nu susțineti acest proiect de Tratat. În caz contrar, nu doar că nu voi vota numele Dvs. la proximele alegeri, ci îmi rezerv dreptul de a protesta în oricare dintre modurile constituționale împotriva deciziei Dvs. referitoare la ACTA. Adaug că voi face tot posibilul pentru a atrage atenția asupra modului în care ați contribuit la anihilarea dreptului la liberă exprimare în Uniunea Europeană, militând activ împotriva oricăruia/ oricăreia dintre Dvs. care aduce un asemenea atac la demnitatea omului și cetățeanului din UE.
Cu speranța că acest lucru nu se va întâmpla,
Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican,
Univ. Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca,
membru al Consiliului Național al Uniunii Scriitorilor din România,
jurnalist
Alături de mine și-au exprimat poziționări similare – le transcriu în ordinea sosirii – și:
Alexandru PECICAN (regizor, scriitor și plastician);
LASZLO Alexandru (profesor dr., critic literar și polemist)
Livia COROI (profesor dr., istoric)
Lista semnăturilor rămâne deschisă!
***
Consecințe ale aplicării ACTA
Companiile private sau chiar persoane private vor putea, cu ajutorul furnizorului de internet și pe baza unei simple suspiciuni sau plângeri ce vizează faptul că utilizatorul de internet descarcă materiale protejate de drepturi de autor să:
– închidă site-uri de internet suspectate că oferă conținut protejat de drepturi de autor sau link-uri către alte situri cu astfel de conținut;
– monitorizeze activitatea tuturor pe internet (să verifice un istoric al siturilor accesate și al descărcărilor) în scopul prevenirii sau identificării unor fapte ce privesc conținut protejat;
– vă încalce intimitatea și dreptul la viață personală prin monitorizarea conținutului e-mailurilor sau mesajelor de messenger, al descărcărilor pe care le-ați realizat, pentru a verifica dacă ați trimis sau primit conținut ilegal sau link-uri către vreun conținut ilegal. Vor putea accesa astfel și datele bancare.
– vă verifice telefonul mobil, laptopul, sau stick-ul tot pe baza unei simple reclamații sau suspiciuni, la aeroport sau în gări, în scopul găsirii de fișiere „piratate”.
– folosească informațiile pe care le vor obține de pe urma spionării așa-zis legale (și perfect etice) a utilizatorilor de internet în scop comercial.
– vă oblige la plata unor amenzi usturătoare sau chiar să vă trimită la închisoare, ca pedeapsă exemplară, în cazul în care ați comis teribila crimă de a descărca o melodie de pe internet.
Toate acestea se vor realiza:
– pe baza unei simple suspiciuni sau plângeri, și fără niciun fel de explicații;
– fără mandat judecătoresc;
– fără să fiți informat(ă), în prealabil, că sunteți cercetat(ă) și lipsindu-vă astfel de dreptul de a vă apăra.
– călcând în picioare drepturile fundamentale ale omului, în scopul protejării privilegiilor unei categorii despre care s-au spus multe lucruri ce tind să se adeverească.
Vezi textul ACTA: http://www.minind.ro/acta/ACTA_ro_01022012.pdf
Vezi cum poți protesta împotriva adoptării ACTA de către europarlamentarii români (tot acolo și lista celor care au/ nu au votat Acta): http://www.salvatiinternetul.info/
Casa Municipală de Cultură Gherla
& Cenaclul Literar „Ion Apostol Popescu” din Gherla
a organizat
luni, 7 noiembrie 2011, începând cu orele 17.00,
în Sala Oglinzilor
ȘEZĂTOAREA LITERAR-ARTISTICĂ
în cadrul căreia s-a vernisat expoziția artiștilor
Amalia LUMEI (fotografie artistică, Cluj), Vasile BELBE (pictură, Gherla), Monica MOLDOVEAN (pictură, Gherla), Marius OLOSUTEAN (sculptură, Gherla), Avel SABO (pictură, Gherla), Rubin Stelian SABO (pictură, Gherla)
Expoziția a fost prezentată de poetul Iulian DĂMĂCUȘ (Gherla), criticul literar LASZLO Alexandru (Cluj), Nicoleta MOCANU (Cluj), scriitorul Ovidiu PECICAN (Cluj).
Au urmat lansările de carte ale lui Iulian DĂMĂCUȘ, LASZLO Alexandru și Ovidiu PECICAN și lecturi din creația poeților cenaclului gherlean.
Între momentele serii s-a înscris și repriza muzicală datorată duo-ului de cantautori Marius GUȚĂ și Constantin ISTICI. Alte piese muzicale au fost interpretate de grupul folk al Liceului Teoretic „Petru Maior” din Gherla
Seara s-a desfășurat în prezența și cu participarea primarului orașului Gherla, dl. Ovidiu DRĂGAN
Derulată într-o atmosferă destinsă, însuflețită și prietenească, întâlnirea promite să devină începutul unui ciclu de acțiuni culturale comune și al unei celansări a programelor culturale asumate și instituțional, și individual, de către artiștii județului Cluj.
Vivacitatea și vitalitatea culturală a locului s-au tradus în numeroase mostre de poezie și plastică de bună calitate.
Deja se-apropie asfinţitul, deja presimţirea serii ocupă gîndurile muritorilor. Membrele trupurilor, amorţite de oboseala muncii şi sătule de ziua aproape încheiată, gustă dinainte odihna după care au suspinat. Lumea se gîndeşte la căldura domestică: deja i se pare că aude sfîrîitul lemnelor, care vor începe să ardă în şemineu şi să înveselească lunga după-amiază de iarnă. Păsările din Cluj îşi încep migraţia cotidiană. Fulgii albi cad mai iute şi mai des de pe acoperişul caselor, pe pavimentul teraselor şi al străzilor. Cerul limpede, încărcat de zăpadă, aşteaptă strălucirea primelor lumini ale serii pentru a-şi începe somnul de noapte. Pentru întîia oară simt toată prospeţimea şi frumuseţea iernii care începe. Biserica maghiară reformată parcă are acoperişul presărat cu zahăr vanilat, iar clopotniţa elansată a bisericii Sfîntul Mihail, ascuţită ca vîrful de lance, parcă se întinde pînă la cerul neatent şi-l înţeapă spre a-i atrage atenţia. Pacea oraşului se răsfrînge iute în aerul serii şi pătrunde în inimi. Între timp cerul s-a făcut cenuşiu, iar profilurile chircite ale copacilor se remarcă în contrastul dintre albul zăpezii şi negrul trunchiurilor. Fumul adie din hornurile de pe acoperişuri. Acum păsările invadează cerul, pe neaşteptate, în stoluri dese apar din adîncimile tainice ale cuiburilor şi rapide, sprintene, mă domină cu zborul lor insondabil ca un mister. Traversează spaţiul, dispar în noaptea care creşte. Trecerea lor zburdalnică este deja o amintire nostalgică şi imperceptibilă. Ochii clopotniţei sclipesc în lumină: parcă e un vrăjitor înalt cu o pălărie ascuţită, avînd deasupra o cruce luminoasă; stă acolo nemişcat şi blînd, îi farmecă pe toţi cei care îl privesc, veghează de-a lungul întregii nopţi cu privirea sa aţintită, străpunge întunericul pe care-l transformă în prietenul nostru. Dacă vreun gînd negru ne trece prin minte, e de-ajuns să-i căutăm ochii: obişnuita sa blîndeţe ne mîngîie şi ne înduioşează; iar noi, în adîncul nopţii, începem iar să visăm.
Odată am visat că-mi trăgeam bocancii în picioare, îmi luam un pulover vechi şi cald, îmbrăcam deasupra o jachetă mare cu buzunare enorme, în care puteam vîrî orice. Am ieşit din casă plin de încredere, cu picioarele cuprinse de-o frenezie de nestăpînit. Am început să mă plimb, am mers către poarta răsăriteană a oraşului, am trecut de ea şi m-am îndreptat spre sate. M-am îndepărtat de oraş, am trecut pe lîngă vile elegante, ordonate, scunde şi graţioase, şi continuîndu-mi drumul am ajuns la căsuţe, la cîmpii cultivate, la grădini şi livezi. Am cules ciorchinii, fructele, ca pe vremea copilăriei. Era atîta belşug în jur încît să culegi un măr nu mai era un păcat. Erau fîntîni cu apă de băut şi umbră pentru odihnă, erau văi înflorite, pe unde şopoteau pîrîuri limpezi şi liniştite. Fără efort am ajuns la marginea pădurii, fără ezitare am pătruns în prospeţimea verde şi am înaintat neobosit pe urcuşuri şi coborîşuri. La capătul zilei am ajuns la intrarea într-o peşteră, iluminată pe dinăuntru de un foc. Am văzut un bătrîn întins pe un pat de frunze. Ochii săi răspîndeau o lumină senină. M-am oprit să înţeleg dacă mă pot apropia, dar el mi-a risipit îndată orice îndoială.
“Vino lîngă mine, îmbrăţişează-mă, fiule.”
Vocea aceea era tocmai a lui. Am făcut ochii mari de uimire, m-am apropiat şi l-am văzut pe cel crezut mort. Era chiar tatăl meu. S-a ridicat în picioare cu sprinteneală, arătînd o perfectă stare de sănătate, şi-a desfăcut braţele şi m-a strîns cu o vigoare tinerească. Mi s-a încălzit inima ca niciodată, am simţit toată aprobarea şi bunăvoinţa lui.
“Odihneşte-te aici în noaptea asta. Vom dormi alături tu şi cu mine. Mă simt bine în grota asta. La răsăritul soarelui îţi vei relua drumul şi vei ajunge în oraşul vrăjitorului. E un loc încîntător, unde oamenii trăiesc în pace, unde zîmbetul îi întîmpină mereu pe străini, unde apa e proaspătă şi din belşug, unde furia minţilor e izgonită pentru totdeauna, unde orbii pot umbla în siguranţă pe străzi, unde păsările zboară fericite. Acela e oraşul ideal pentru tine, care ai urît din totdeauna certurile şi lupta. Acolo vei găsi ceva care seamănă foarte mult cu fericirea.”
Cuvintele lui m-au convins şi m-au cucerit, mi-au învăluit mintea într-un văl de seninătate aşa pură încît pleoapele mi s-au lipit. Cînd m-am trezit, el nu mai era acolo. Dar viziunea lui, îmbrăţişarea şi cuvintele sale de neuitat erau pentru mine o călăuză foarte preţioasă, care mă îndemna irezistibil să pornesc în călătoria ce mi-a fost indicată. Am umblat o altă zi întreagă şi, odată cu primele lumini ale serii, am ajuns în oraş. L-am văzut pe vrăjitor, privirea sa luminoasă şi pălăria sa înaltă. M-am trezit ameţit şi agitat, cuprins de decepţie, ca atunci cînd te întorci dintr-un vis. Dar pe urmă, apropiindu-mă de fereastră, în noaptea înstelată, am văzut că n-a fost un vis, că visul e realitate, că vrăjitorul e acolo, în faţa mea, că sînt la Cluj.
traducere de LASZLO Alexandru
Patrizio Trequattrini s-a născut în 1958 la Roma. La sfîrşitul studiilor liceale a colaborat la pagina culturală a cotidianului “L’Umanità”. A absolvit studii de Filosofie teoretică, la Universitatea “La Sapienza” din Roma, cu o teză despre Giovanni Gentile. A predat filosofie, istorie şi materii literare în diverse licee italiene.
În 2007 a publicat romanul Il ricatto (Şantajul). În 2008 a publicat tragedia Furio.
Din 2009 predă italiana la Colegiul Naţional “George Bariţiu” din Cluj-Napoca.
În 2010 a publicat versiunea română a tragediei Furio. În 2011 a publicat versiunea română a cărţii Şantajul.
traduceri şi prezentare de Laszlo Alexandru
De-aici ajung în mai puţin de zece minute pînă în cartierul Zorilor. Am destulă vreme să fac o baie lungă şi minuţioasă. Aşa o să-mi pot lua cămaşa curată şi sacoul cel bun. Îmi voi îmbrăca hainele cele mai frumoase. Sacoul îmi vine perfect, l-am plătit cam scump, dar ia uite ce bine-mi şade fără vreo cută. Iau un taxi şi spun să mă ducă la “Obsession”. După nici zece minute, şoferul mă lasă lîngă uşă. După ce intru şi îmi las pardesiul la garderobă, cobor pe o scară care mă duce la subsol, în peştera cu distracţie, fum, aburi, parfumuri, sunete. Au venit deja numeroşi tineri şi tinere, dar cei mai mulţi urmează încă să ajungă. Băieţii sînt îmbrăcaţi destul de normal, sînt curaţi, parfumaţi, dar hainele lor nu sînt mult diferite de alte situaţii. Fetele sînt foarte îngrijite, şi-au pus un parfum nu oarecare, ci parfumul lor personal, au îmbrăcat veşminte minunate, care le fac mai frumoase decît în realitate. Aproape toate au haine scurte, care le dezgolesc picioarele. Nu sînt fuste mini ameţitoare, sînt rochii întregi, care te buimăcesc prin frumuseţea pe care o dezvăluie. Dar nu e vulgaritate, ci multă fineţe. Totul e în regulă, totul e aşa cum trebuie să fie. Muzica din discotecă începe să te învăluie şi să-ţi cucerească mintea. Mă simt în largul meu în semiîntunericul care mă înconjoară, cu muzica aceea ritmată, la un volum suportabil. De fapt este o situaţie odihnitoare, relaxantă: nu e nimic de înţeles, nici un concept dificil de disecat, nici un efort de a pricepe. E de-ajuns să auzi, doar să auzi şi să priveşti, să auzi muzica îmbietoare şi să priveşti ţinuta maiestuoasă a fetelor, mişcările lor languroase. Şi încă nimeni nu dansează. Dar se observă ici şi colo cîte un gest, cîte o nestăpînită şi uşoară mişcare din genunchi, cîte o fluturare a palmelor. Începe să se simtă electricitatea pe care muzica o transmite şi care iradiază în trupurile tinere, dar şi într-al meu. Cîteodată o undă mişcă involuntar siluetele ce se zăresc în penumbră. Este deja amuzant şi plăcut aşa. Dar cînd vor începe să mai şi danseze… Mă învîrt prin local cu paşi lenţi, privesc cu aviditate chipurile nenumărate ale tinerilor senini şi le sorb şi eu bucuria. Nu mă întristez pentru tinereţea trecută, nu deplîng vîrsta aceea, la care niciodată nu m-am simţit bine. Le privesc fără invidie tinereţea şi încerc să-mi întipăresc în suflet emoţiile pe care ea mi le provoacă. Am multe de învăţat de la aceşti adolescenţi, care ştiu cum să stea laolaltă cu toţii fără duşmănie: nu există între ei vreun gest grosolan sau lipsit de respect, nici pomeneală de aroganţă; nu e nici o făloşenie a frumuseţii, a iscusinţei ori a vreunei alte calităţi; nu este acea superioritate răutăcioasă, azvîrlită gratuit în obrazul celorlalţi. Sobrietatea, graţia şi buna-cuviinţă reprezintă ingredientele identităţii lor. Chiar nefăcînd nimic, doar limitîndu-se să asculte şi să privească, timpul trece foarte repede. Grupurile adunate în cerc, în jurul divanelor pe care şi-au aşezat energia îndată ce-au intrat în discotecă, se apucă să-şi agite tot mai mult tinereţea trepidantă. Mai întîi fetele încep să-şi mişte fundul şi şoldurile în ritmurile muzicii. Şi dacă într-o parte un mic grup se linişteşte, în altă parte a localului vreun alt grup se avîntă să-şi dezvăluie, în agitaţia dansului, încărcătura de tinereţe şi vitalitate. Mi-ar plăcea şi mie să dansez în aceste ritmuri răpitoare, aş vrea, dar nu pot. Acum e un grup mai numeros de fete şi băieţi, care şi-a făcut loc aproape de centrul ringului de dans. Mă uit la picioarele fetelor, înfăşurate în cizmuliţe elegante, care practic sînt nemişcate, în timp ce fundurile s-au dezlănţuit, şoldurile descriu oscilaţii uimitoare şi foarte rapide, umerii şi braţele triumfătoare vorbesc. Nici măcar unul nu dansează ca şi celălalt. Fiecare contopeşte în dans propria sa îndemînare, propria sa creativitate, fiecare îşi mişcă trupul după sentimentul care îl stăpîneşte în clipa aceea, după privirea pe care o vede, după fata sau băiatul care îi dansează alături. Nimic nu e previzibil, nimic nu poate fi stabilit dinainte într-o discotecă; nu ştii dacă va apărea plictiseala ori exaltarea, dacă vei fi obosit ori tîrît într-un dans nesfîrşit, din care îţi va fi cu neputinţă să mai ieşi. În seara aceasta m-aş azvîrli în mijlocul lor, aş începe să inventez figuri şi poziţii de dans. Nu îndrăznesc s-o fac, iar atunci admir spectacolul: deja aproape toţi tinerii s-au aruncat în mijlocul dansului, care are în sine ceva sublim. Şi privesc cu încîntare fetele, care sînt mai pricepute şi mai fascinante decît băieţii, şi sînt atras, dintre ele, de cele două sau trei mai îndemînatice; pînă cînd mă îndrăgostesc numai de una: este cea mai grozavă, cea mai frumoasă, cea mai senzuală. Are ceva în plus faţă de celelalte, poate zîmbetul inefabil, poate trupul mai armonios, sau privirea mai captivantă, poate, pur şi simplu, emană mai mult erotism decît toate. Nu mă opresc din a-i urmări evoluţiile pe ringul de dans, are o energie de nestăpînit, este foarte rapidă atunci cînd e nevoie, o autentică regină a discotecii. Atunci cînd găseşti una aşa pricepută şi tot mai scufundată în ritmurile dansului, tot mai uluitoare în invenţiile sale, tot mai suverană, rămîi vrăjit şi ai sta înţepenit s-o admiri toată noaptea. Ce poate fi mai frumos decît o fată superbă care dansează? Ce lucru deosebit şi atît de intrigant are dansul la discotecă, în comparaţie cu orice alt tip de dans? Am senzaţia că ascunde un erotism nedeclarat, dar sfîşietor, o prelungită semnalare şi expunere a sinelui celui mai ludic, o manifestare de intenţie privind eliberarea 
propriei energii instinctive şi vitale care ţîşneşte. Cu toţii sînt mînaţi de un curent plăcut şi misterios, ca un orgasm, cu toţii sînt nişte păpuşi în mîinile Erosului. Rămîn patru ore scufundat în mijlocul senzaţiilor violente, ca sub efectele unui drog, adîncit în bolgia aceea de emoţii care evocă tinereţea. Apoi urc înapoi cu mintea pe versantul care mă readuce din subsolul carnavalesc şi eliberator, la suprafaţa sobră şi cunoscută. Îmi îmbrac pardesiul, pe care îl recuperez de la garderobă, ies pe stradă, îmi reiau locul în rîndul normalităţii. Aerul rece al serii îmi alungă aburii plăcerii, ameţeala emoţiei. Simt că am lăsat fericirea acolo jos, dar sînt oricum fericit că am întîlnit-o.
A apărut cel mai recent număr al cunoscutei reviste electronice poliglote. Cuprinsul include următoarele materiale de citit / de privit / de ascultat:
EDITORIAL: Laszlo Alexandru, “Rezistenţa prin cultură” – cinci paradoxuri (ro.); “Resistance through Culture” – Five Paradoxes (en.); “Resistenza per mezzo della cultura” – cinque paradossi (it.)
ESSAI: Emil Simiu, Années d’Apprentissage (fr.)
HOLOCAUST: Vlad Solomon, Cum am devenit jidan (1) (ro.)
Cum am devenit jidan (2) (ro.)
Cum am devenit israelian (3) (ro.)
Cum am devenit israelian şi evreu (4) (ro.)
PROZĂ: Laszlo Alexandru, Sîntem concepte (ro.)
PROZĂ: Cristian Horvath, Urme (Dialoguri cu mine însumi) (ro.)
ESEU: Ovidiu Pecican, O replică solară la Faust-ul goethean: romanul postum al lui Lucian Blaga (ro.)
REMEMBER: Laszlo Alexandru, Despărţire de Ion Solacolu (ro.)
POLEMICA: Mihail Sebastian, O poveste (ro.)
POLEMICA: Mihail Sebastian, Cuvinte la o trădare (ro.)
POLEMICA: Laszlo Alexandru, “Un mereu tînăr calpuzan de idei” (ro.)
POLEMICA: Ovidiu Pecican, În slujba lui Heidegger (ro.)
ESSAI: Ana Bazac, «L’Idiot solennel»: réverbération d’une formule de Hasek (fr.)
PROZĂ: Patrizio Trequattrini, Mirela (it.)
PROZĂ: Patrizio Trequattrini, Obsession (it.)
DOSARE: Laszlo Alexandru, Alessandro Manzoni văzut azi (ro.) Alessandro Manzoni visto oggi (it.)
EUROPA: Mihail Sebastian, Heinrich-Gerhard Gruber (ro.)
POLEMICA: Mihail Sebastian, Hai, Vasile! (ro.)
ISTORIA: Laszlo Alexandru, Meandrele memoriei (ro.)
PROZĂ: Igor Ursenco, Bucătărie mobilată (ro.)
PROZĂ: Igor Ursenco, Thriller serotonin (ro.)
PROZĂ: Igor Ursenco, Marte în mişcare retrogradă (ro.)
ESEU: Ana Bazac, Eminescu, “Privesc oraşul furnicar”: teme filosofice (ro.)
ORA EXACTĂ: Laszlo Alexandru, Cum am tradus “Zazie în metrou” (ro.)
ESEU2: Mihail Sebastian, A murit Maria Fenechiu (ro.)
ESEU2: Mihail Sebastian, Ileana Matei a vrut să ştie… (ro.)
REMEMBER: Laszlo Alexandru, Mircea Iorgulescu (ro.)
PROZĂ: Patrizio Trequattrini, L’aereo (it.)
PROZĂ: Patrizio Trequattrini, Imbrunire (it.)
ESSAY: Chris Lawson, Romania and the EU (en.)
ISTORIA: Ovidiu Pecican, Alianţele între discipline (ro.)
TEZE & ANTITEZE: Laszlo Alexandru, Cimitirul lui Eco (ro.)
TRADUCERE: Rainer Maria Rilke, Der Tod des Dichters, Buddha, Gott im Mittelalter, Der Panther (de.) Moartea poetului, Buddha, Dumnezeu în Evul Mediu, Pantera (ro.) traduceri de Dan Dănilă;
FILM: Laszlo Alexandru, Scîrba noastră şi mînia / Ceauşescu – România (ro.)
GALERIA DE ARTĂ: Jertfa de Andrada Damian
GALERIA DE ARTĂ: Cluj vechi de Ancuţa Lăcrimioara Chiş şi Ucu Bodiceanu
Accesul pe net e gratuit – satisfacţia estetică e garantată…
Autor al piesei de teatru Furio, apărută și în limba română, dar și al unui roman a cărui ediție românească este în pregătire, Patrizio Trequattrini este originar din Roma. De câțiva ani predă limba italiană la Liceul G. Barițiu din Cluj-Napoca și, împreună cu familia lui, pare să se fi îndrăgostit de acest oraș. Am avut prilejul să îi prezint, alături de alți critici clujeni, piesa cu prilejul lansării ei de către editură, în toamna lui 2010, surprins să observ talentul de tragedian autentic al autorului. Astăzi el vine cu o proză scurtă dintr-un volum la a cărui alcătuire lucrează în acest moment, aducând-o în fața cititorilor, cu convingerea că lectura în original a textului nu poate constitui o piedică în România. Bun venit pe acest blog, Patrizio! (O.P.)
Mirela mi viene vicino, visto che è un’ora di supplenza e possiamo parlare di quello che vogliamo, chiedendo di mio figlio.
“Professore, come sta Giulio?”
Io mi sorprendo sempre un po’ quando qualcuno mi chiede di lui. È come se mi ricordasse che ho un figlio e che io me lo fossi dimenticato.
“Ah Giulio, sì, sta bene, si diverte. È venuto qui per tre giorni. È venuto venerdì e lunedì è ripartito”.
“Deve essere difficile per lui stare senza il papà”.
“Sì, credo che sia difficile per lui. Lo vedo spesso, però… non è la stessa cosa”.
“Sentirà molto la sua mancanza. Io invece non sento la mancanza del mio papà. Non me ne importa niente di lui”.
“Come? Non te ne importa? Ma lui dove sta? Non sta qui con te?”
“No, lui non sta qui ma non me ne importa niente. Lui e la mia mamma si sono separati”.
“Ah, ho capito, quindi tu vivi qui con tua madre e lui sta lontano… sta…”
“No, io non vivo con mia madre. Mia madre sta in Italia”.
“Quindi tuo padre e tua madre stanno tutti e due in Italia, ma sono separati”.
“No, non è proprio così. Mia madre sta in Italia e mio padre sta in Spagna”.
“Ah, sta in Spagna. E tu stai in Romania. Almeno questo spero che corrisponda alla realtà”.
“Sì, sì” ride divertita “io sto in Romania, su questo non c’è dubbio”.
Sono confuso, stordito, deluso per le mie errate congetture, disorientato da una realtà che è ancor più complicata di quanto potessi immaginare. Cerco di ritrovare una bussola che ho maldestramente smarrito. Sto per fare un’altra domanda per mettere un po’ di ordine in una vicenda che non riesco ad afferrare ma Mirela riprende a parlare.
“Mio padre non si interessa a me, a lui non importa niente di quello che mi succede, ha un’altra famiglia, non lo vedo mai, anche se il giudice mi ha affidata a lui, quando i miei genitori si separarono”.
“Come mai sei stata affidata a lui e non a tua madre?”
“Perché mia madre non aveva un lavoro, non aveva possibilità di mantenermi. Invece mio padre era un ingegnere”.
“Lui si è formato un’altra famiglia in Spagna. Ha anche dei figli con quest’altra donna?”
“I figli sono di lei, non di mio padre. Li aveva già, prima di conoscerlo”.
“E con tua madre come sono i rapporti? Anche lei ha altri figli con l’uomo che ha conosciuto in Italia…”
“No, mia madre non può avere figli e anche lui non ne ha, loro sono senza figli. Io mi trovo bene con lei e anche con lui. Mi fa ridere, è molto divertente”.
“Dov’è che sta tua madre, in Italia?”
“A Sant’Arcangelo di Romagna. Io ci vado tutti gli anni, per tre mesi all’anno, l’estate. E poi ci vado anche a dicembre, perché il mio compleanno è il ventotto dicembre”.
“E l’estate non vai al mare?”
“Sì, vado a Riccione”.
“Ma perché non vai a vivere in Italia con tua madre?”
“Mia madre me lo dice di andare in Italia, ma io non ho voglia. Ormai sono abituata qui, ho gli amici qui, la scuola, non mi va di trasferirmi”.
“E qui con chi vivi?”
“Con i nonni”.
“Con i genitori di tua madre…”
“No, con i genitori di mio padre. Loro, questa è la cosa strana, non parlano con mio padre, ma parlano con mia madre”.
“Da quanto tempo i tuoi genitori sono separati?”
“Da quando io avevo sei mesi”.
“Perciò tu non li hai mai visti insieme”.
“No. Anche per questo non mi mancano. Perché io non so che cosa significa avere dei genitori che stanno con me. Non sono mai stati con me”.
“Quanti anni hai tu? Sedici?”
“Sì, farò sedici anni il ventotto dicembre. Andrò in Italia e festeggerò il compleanno insieme a mia madre”.
Dopo che la campanella è suonata, esco dalla classe ma continuo a pensare alla storia di Mirela. Quanto disordine che c’è nel mondo, quanti figli costretti a vivere insieme a genitori che non sono i loro, e quanti costretti a vivere senza i loro genitori. Quanti amori precocemente morti, quanti giuramenti e quanti tradimenti, quante famiglie spezzate e nuove famiglie rammendate. Spostamenti, viaggi, nuovi incontri, voglia di ricominciare e voglia di seppellire il passato. Vite lasciate in sospeso, segnate dall’egoismo di chi avrebbe dovuto custodirle. Come quella di Mirela.
(3/11/2010)
MIRELA
Mirela vine lîngă mine, fiindcă e oră de suplinire şi putem vorbi despre ce vrem noi, întrebîndu-mă de fiul meu.
“Domnule profesor, ce mai face Giulio?”
Eu sînt mereu cam surprins cînd mă întreabă cineva de el. E ca şi cum mi-ar aminti că am un fiu şi am uitat de el.
“Ah, Giulio, da, e bine, se distrează. A fost aici trei zile. A venit vineri şi luni a plecat.”
“Probabil că-i este greu să stea fără tatăl lui.”
“Da, cred că-i este greu. Îl văd adesea, dar… nu-i acelaşi lucru.”
“Mă gîndesc că vă e foarte dor de el. Mie în schimb nu mi-e dor de tata. Nu-mi pasă de el.”
“Cum? Nu-ţi pasă? Dar unde e? Nu-i aici cu tine?”
“Nu, nu-i aici, dar nu-mi pasă. El şi mama s-au despărţit.”
“Ah, am înţeles, aşadar tu trăieşti aici cu mama, iar el este departe… este…”
“Nu, eu nu trăiesc cu mama. Maică-mea e în Italia.”
“Aşadar tatăl tău şi mama ta sînt amîndoi în Italia, dar s-au despărţit.”
“Nu, nu-i chiar aşa. Mama e în Italia, iar tata e în Spania.”
“Ah, în Spania. Iar tu eşti în România. Măcar aici cred că am nimerit-o.”
“Da, da”, rîde amuzată, “eu sînt în România, asta-i limpede.”
Sînt încurcat, ameţit, decepţionat de ipotezele mele greşite, dezorientat de o realitate care e mult mai complicată decît îmi pot închipui. Încerc să regăsesc busola pe care am rătăcit-o cu stîngăcie. Mă pregătesc să pun o altă întrebare, pentru a face puţină ordine într-o situaţie care-mi scapă, dar Mirela începe iar să vorbească.
“Tatăl meu nu se interesează de mine, nu-i pasă absolut deloc ce mi se-ntîmplă, are altă familie, nu-l văd niciodată, chiar dacă judecătorul m-a lăsat în grija lui, atunci cînd părinţii mei s-au despărţit.”
“Cum de-ai fost lăsată în grija lui, şi nu a mamei tale?”
“Fiindcă mama n-avea de lucru, nu avea posibilitatea să mă întreţină. Iar tata era inginer.”
“El şi-a făcut altă familie în Spania. Are şi copii cu cealaltă femeie?”
“Copiii sînt ai ei, nu ai tatălui meu. Îi avea deja, înainte de a-l cunoaşte.”
“Şi cu mama ta care-i situaţia? Şi ea are alţi copii cu bărbatul pe care l-a cunoscut în Italia…”
“Nu, mama nu mai poate avea copii şi nici el n-are, ei sînt fără copii. Mă simt bine cu ea şi şi cu el. Mă face să rîd, e foarte amuzant.”
“Unde anume stă mama ta, în Italia?”
“La Sant’Arcangelo di Romagna. Merg la ea în fiecare an, cîte trei luni, vara. Şi-apoi merg şi-n decembrie, fiindcă ziua mea e pe douăzeci şi opt decembrie.”
“Dar vara nu mergi la mare?”
“Ba da, merg la Riccione.”
“Dar de ce nu te stabileşti în Italia cu mama?”
“Mama îmi spune mereu să stau în Italia, dar eu nu vreau. M-am obişnuit aici, am prietenii, şcoala, n-am chef să mă transfer.”
“Şi cu cine trăieşti?”
“Cu bunicii.”
“Cu părinţii mamei…”
“Nu, cu părinţii tatei. Asta e o treabă mai ciudată, ei nu vorbesc cu tata, dar ţin legătura cu mama.”
“De cît timp s-au despărţit părinţii tăi?”
“De cînd aveam şase luni.”
“Aşa că nu i-ai văzut niciodată împreună.”
“Nu. Şi din cauza asta nu-mi lipsesc. Fiindcă nu ştiu ce înseamnă să am părinţi care stau cu mine. Ei n-au stat niciodată cu mine.”
“Cîţi ani ai? Şaisprezece?”
“Da, fac şaisprezece ani pe douăzeci şi opt decembrie. O să merg în Italia şi o să-mi sărbătoresc ziua cu mama.”
După ce sună, ies din clasă, dar mă gîndesc în continuare la povestea Mirelei. Cîtă dezordine există pe lumea asta, cîţi copii sînt obligaţi să trăiască alături de părinţi care nu sînt ai lor, şi cîţi sînt obligaţi să trăiască fără părinţi. Cîte iubiri care au murit înainte de vreme, cîte jurăminte şi cîte trădări, cîte familii sfărîmate şi noi familii peticite. Mutări în altă ţară, călătorii, noi întîlniri, dorinţa de-a reîncepe şi voinţa de-a îngropa trecutul. Vieţi rămase în suspensie, marcate de egoismul celor ce-ar fi trebuit să aibă grijă de ele. Ca şi viaţa Mirelei.
traducere de LASZLO Alexandru
LASZLO Alexandru și Ovidiu PECICAN
PRIN PĂDUREA ÎNTUNECATĂ.
DIALOGURI DESPRE DANTE
București, Ed. Vinea, 2011
Coperta și ilustrațiile: Alexandru PECICAN
Lansarea volumului va avea loc
sâmbătă, 28 mai 2011, orele 17,
în cadrul Târgului de Carte “Bookfest”, Bucureşti, la Romexpo.
http://www.mesagerul.ro/2006/12/18/conferinta-cosbuc-dante-toarsa-la-uap
A apărut de curând traducerea piesei
FURIO
de
Patrizio Trequattrini.
Lansarea cărții va avea loc la Cluj
vineri 25 februarie 2011, ora 13.00
la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
Vor vorbi despre carte și autor:
Irina PETRAȘ, președinta filialei USR;
Carmela LISTA, directoare a Centrului Cultural Italian;
Ovidiu PECICAN, scriitor;
LASZLO Alexandru, traducătorul cărții;
Patrizio TREQUATTRINI, autorul.
La invitaţia expresă a directorului de atunci, artistul Cătălin Condurache, postul de televiziune clujean Napoca Cable Network (NCN) a început să găzduiască, în aprilie 2006, emisiunea CLUJUL TRĂIT gândită şi realizată de mine. Cum talkshow-ul inaugurat atunci a împlinit deja un număr de ani, socotesc potrivită postarea numelor celor care au fost invitaţii emisiunii, marcând – acolo unde se poate – şi ediţia în care au figurat. Ordinea este cea cronologică şi nu are în vedere alte criterii. Sunt singurul responsabil de omisiuni.
Menționez și că denumirea emisiunii televizate Clujul trăit aparține inițiatorului și realizatorului acesteia, reprezentând parte integrantă din concepția care a prezidat realizarea sa (O.P.).
2006
Polemistul Laszlo Alexandru (20.04.2006); istoricul literar Leon Volovici (27.04.2006); poetul Ion Mureşan (03.05.2006); poetul Ştefan Manasia (17.05.2006); muzicologul Oleg Garaz (24.05.2006); prozatorul Adrian Grănescu (31.05.2006); criticul literar Gh. Grigurcu şi Laszlo Al. (26.06.2006); fizicianul Mircea Crişan (07.06.2006); universitarul Tudor Vlad (12.06.2006); istoricul Clujului Lukács Jozsef (?.06.2006); regizoarea Mona Chirilă (03.07.2006); poetul AdrianPopescu (10.07.2006); regizorul Chris Nedeea (17.07.2006); istoricul ştiinţei Gh. Stratan (24.07.2006); poeta Marta Petreu (31.07.2006); caricaturistul Octavian Bour (07.08.2006); regizorul Andrei Şerban (13-14.08.2006); criticul literar Petru Poantă (21.08.2006); poetul Virgil Mihaiu (28.08.2006); criticul literar Irina Petraş (04.09.2006); echipa noului centru universitar pe probleme de turism (18.09.2006); comparatistul Corin Braga (25.09.2006); prozatorul Alexandru Vlad (02.10.2006); poeta Ruxandra Cesereanu (09.10.2006); regizorul Mihai Măniuţiu (16.10.2006); actorul Marian Râlea (23.10.06); istoricul Harald Roth şi editorul Szokoly Elek (30.10.06); scenografa Carmencita Brojboiu (06.11.2006); politologul Vladimir Tismăneanu (13.11.2006); politologul Michael Shafir (20.11.2006); plasticianul Kőmives Andor (27.11.2006); șefa organizaţiei de femei francmasone Anca Nicolescu (04.12.2006); poetul Dumitru Cerna (11.12.2006); fotograful Dorel Găină (18.12.2006);
2007
pictorul Ion Sbârciu (15.01.07);
jurnalista Romana Chişu (22.01.07);
criticul literar Sanda Cordoş (29.01.07);
dramaturgul Radu Ţuculescu (05.02.07);
istoricul Liviu Rotman (12.02.07);
istoricul Adrian Andrei Rusu (19.02.07);
teatrologul Claudiu Groza (26.02.07);
umoristul, prozatorul Cornel Udrea (12.03.07);
poetul Ion Cristofor (26.03.07);
preotul ortodox Ioan Chirilă (09.04.07);
scriitorul Constantin Cubleşan (16.04.07);
istoricul Dennis Deletant (23.04.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/12/;
fizicianul Basarab Nicolescu (30.04.07):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/12/;
regizorul Horaţiu Mihaiu (6.05.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
medievistul Tudor Sălăgean 28.05.07: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
și 08.10.07: ;
jurnalista Ruxandra Hurezean (4.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
managerul Gabor Adam (11.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
criticul literar Ion Vartic (18.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
regizorul de teatru Andrei Şerban 2 (25.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
politologul Salat Levente (02.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
actorul Hatházy András (09.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
jurnalistul Lucian Ştefănescu (16.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
jurnalistul Cristian Ivaneş (23.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
poetul Dinu Flămând (30.07.2007): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
plasticiana Dana Fabini (06.08.2007);
romancierul Adrian Petrescu (13.08.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
compozitorul Cornel Ţăranu (20.08.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
preotul greco-catolic Silviu Hodiş (27.08.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
avocatul Kincses Előd (03.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
poeta Doina Cetea (10.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
jurnalistul Radu Constantinescu (17.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
poetul Ioan Pavel Azap (24.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
pictorul Gheorghe Ilea (17.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
eseistul Ştefan Borbely (15.10.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
filosoful Gáspár Miklós Tamás (22.10.07):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
jurnalistul Ion Maxim Danciu (29.10.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
Claudiu Coşier, director ADR-NV (12.11.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
pictorul Ovidiu Avram (19.11.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
clasicistul Marin Popan (10.12.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
istoricul Tudor Selegean (08. 12. 2007):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
istoricul Edit Szegedi (17.12.07):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
2008
filosoful Alin Sebastian Tat (21.01.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
activista civică și politiciana Smaranda Enache (21.01.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
istoricul Cornelius Zach (04.02.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
istorica Krista Zach (14.02.08);
scriitoarea Gabriela Leoveanu (21.02.08);
ideologa Alexandra Tomiţă (28.02.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
poetul-editor Mircea Petean (06.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
regizorul Alexa Visarion (13.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
criticul de teatru Roxana Croitoru (20.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
experta în ceaiuri Adriana Ursoiu (27.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
traducătoarea Ioana Sasu-Bolba (10.04.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
poeta şi editoarea Aura Christi (24.04.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
romancierul Nicolae Breban (01.05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
actriţa şi cântăreaţa de jazz Irina Sârbu (05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
politologul Vladimir Tismăneanu (15. 05. 2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
criticul de film Radu Toderici (22.05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
istoricul Victor Neumann (02.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
regizorul de film Nae Caranfil (05.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
regizorul de teatru Vadas Laszlo (12.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
editorul Horaţiu Trif (19.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
romancierul Francisc Baja (04.07.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
politologul Sergiu Gherghina (07.08);
muzicianul expert în baroc Zoltan Majo (27.07.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
soprana Mihaela Maxim (07.08);
galerista şi criticul de artă Dana Altman (21.08.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
pictorul Nelu Pascu (28.08.08);
arhitectul Ionel Vitoc (04.09.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/,
poeta Carmen Firan (18.09.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
actorul Anton Tauf (02.10.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/,
actriţa Elena Ivanca (02.10.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
scriitoarea Doina Jela (2008);
editoarea Silvia Colfescu (2008);
istoricul Lucian Nastasă (09. 11. 2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
plasticianul Călin Stegerean (16. 10. 2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
prozatorul Mircea Pora (?.?.2008);
pictorul Viorel Nimigeanu (14.12.2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
filosoful Mihai Şora (2008);
jazzmanul Ştefan Vannai (21.12.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
2009
filosoful Virgil Ciomoş (25. 01. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
profesorul de română Marius Onică (08. 02. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
poetul Demeny Peter (15. 02. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
criticul Irina Petraş (21.02.09);
poetul Horia Muntenus (28.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
poetul Marcel Mureşeanu (07.03.2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
traductologa Flaminia Robu (15.03.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
prozatorul Filip Florian (12. 06. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
filosoful Andrei Marga (24. 05. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
tenorul Ionel Pantea (17. 05. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
criticul literar Ioana Bot (22.03.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
regizora Cătălina Buzoianu (29.03.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
prozatorul Răzvan Ţuculescu (06.04.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
criticul literar şi polemistul Laszlo Alex (10.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
preotul Cătălin Pălimaru, editorul revistei Tabor (10.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
actriţa Ramona Dumitrean (11.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
lector univ. dr., specialistă în media Rodica Mocan: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
doctoranda Nicoleta Sălcudeanu (25. 04. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
pictoriţa şi scriitoarea Mariana Bojan (2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
pictorul Marcel Lupşe: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
regizorul Cristian Mungiu (31. 05. 209): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
actriţa Melania Ursu;
caricaturistul şi plasticianul Konczey Elemer (27.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/
90 de ani de teatru românesc la Cluj, cu Roxana Croitoru (20.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/
eminescologa Ioana Bot (05.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/;
filosoful Alexandru Baumgarten (02.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
prozatoarea Anamaria Beligan (22.11.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
2010
editorul şi regizorul Zagoni Balazs (25.07.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
plasticiana Janosi Julia (01.08.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
regizorul Traian Savinescu (18.07.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
pianistul de jazz Lucian Ban (22.05. 2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
şi 30.05.2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
istoricul literar Mihai Alin Gherman (20.04.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
istoricul literar Ion Istrate (06.03.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
nutriţie naturistă cu Incze Dănilă (11.07.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
istoricul şi arheologul Ioan Piso (17.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
regizoarea de film Felmeri Cecilia,
romancierul Bogdan Suceavă (19.06.2010) http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
compozitorul Venczel Peter (13.06.2010) http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
scenografa Eugenia Tărăşescu (16.05.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
actorul octogenar Gheorghe Radu (09.05.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
editorul Vasile George Dâncu (02.05.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
teologul şi clasicistul Cristian Bădiliţă (11.04.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
romancierul Cătălin Dorian Florescu (04.04.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
textilista Hermina Csata (28.03.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
actorul şi impresarul Gabriel Chirea (21.03.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
ilustratoarea pentru copii Keszeg Agnes (14.03.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
criticul de artă şi filosoful istoriei Coriolan Babeţi (21.02.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
pictorul Incze Dănilă (14.02.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
regizorul Andrei Şerban 30.01.2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/
şi 07.02.2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
actriţa Miriam Cuibus (24.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
managerul editorial Luminiţa Mureşanu (10.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/;
istoricul Ion Aurel Pop (03.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
prozatorul Matei Florian (28. 02. 2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/12/
Ovidiupecican's Blog 