AMEDEO (2): Bătălii intelectuale

ULTIMII ANI AU ADUS tot mai stăruitor în atenție formule de evaluare a contribuțiilor cercetătorilor individuali sau a rezultatelor echipelor de exploratori științifici pornind mai cu seamă de la modelul și de la instrumentele occidentale. Nu este un secret pentru nimeni că idealul paideic (de educare, adică) al vechilor greci, promovat și propulsat de o întreagă istorie europeană, propunând formarea cât mai deplină a omului prin actualizarea potențialului său creator și iscoditor, ținând seama de natura lui plurală – prezență corporală, înzestrată cu minte și cu suflet –, a fost pus în criză de ultimele decenii.

Distrugerile și sărăcia din Europa de după al doilea război mondial au oferit Statelor Unite nu doar prilejul de a ajuta la refacerea economică a Vestului prin Planul Marshall, ci le-au dat și șansa promovării propriului model cultural. Acesta a însemnat nu numai multiculturalism și democrație, ci și forme de învățământ academic caracterizate de scopuri întrucâtva divergente în raport cu cele de pe bătrânul continent. Astfel s-a ajuns în timp la impunerea pe piața academică a modelului universității turate să producă noi tehnologii, să satisfacă nevoile urgente ale societății, să elaboreze modele de conduită practică și abordări pragmatice. În același timp, acest tip de abordare a însemnat o preocupare de tip mai marcat materialist pentru prosperitate și soluții în imediat, dând o lovitură proiecțiilor „inactuale”, idealiste, de mare respirație metafizică și cu alonjă în durata lungă a destinului uman.

Din această perspectivă, una dintre consecințele vizibile a fost decăderea interesului pentru studiile vizând cunoașterea satisfăcătoare în sine și pentru sine, interesul pentru limbile moarte și clasicitate, pentru istorie și filologie, pentru literatură și arte, propulsându-se în schimb – și prin importante investiții logistice – mai ales medicina și ingineriile, tehnologiile și metodologia producătoare de mărfuri, consumismul și abordarea eficientă economic a nevoilor umane (marketing, management, studiul resurselor umane etc.). Rezultatul inevitabil al acestei răsturnări de perspectivă nu putea fi decât declasarea, parțială sau totală, ezitantă sau radicală, a studiului înțeles ca satisfacere a unei nevoi de spiritualizare și înălțare prin cunoaștere. Totodată, conceperea educației ca parametru de natură și de relevanță economică (pregătirea pentru munci specializate) a făcut ca estimarea randamentului acesteia să se producă în termeni de input și output, de investiții și rezultate obținute, conducând, astăzi, la reducerea – prin sistemul Bologna – a duratei studiilor universitare și la finanțări subordonate scopurilor deja trecute în revistă (producție și dezvoltare în limite utilitarist-pragmatice, alocări de fonduri pentru domenii „strategice” și „prioritare”).

Devenită relativ rapid – din naivitate, interese de grup și lipsă de patriotism, dar și din lipsă de gândire metodică a propriului destin istoric – o colonie relativ marginală a Vestului, România s-a grăbit, din nevoia de a recupera întârzierea istorică față de statele apusene, să se racordeze fără suficientă reflecție la tot ce înseamnă modelul occidental. Rezultatele deja vizibile sunt: desconsiderarea culturii generale, disprețul față de ramurile științei și artei fără aplicabilitate în imediat și fără producere instantanee de efecte economice și sociale; dar și reapariția analfabetismului, creșterea violenței sociale, dispariția granițelor tradiționale ale civilității, cazurile grave de încălcare a drepturilor omului, de către autorități, grupuscule și indivizi (de la incest și pedofilie la traficul de persoane, de droguri etc.).

Repliată în vechiul său discurs, nici Biserica nu este în stare să își depășească limitele abordării tradiționale, nepărând să ia seama la rapidele modificări din jur. Ea preferă să își ascundă pe mai departe delatorii din comunism, să se gudure în jurul statului și să construiască edificii de piatră, în loc să acorde asistență enoriașilor debusolați, chit că, abandonați astfel, mulți dintre ei se orientează către alte culte ori îmbrățișează, dezabuzați, agnosticismul.

Bătălia surdă care se poartă cu modelele inoperante ale Occidentului, aplicate cu japca și la noi, a început, totuși. Chiar astăzi am primit din partea tânărului filosof Cristian Ciocan o relatare ce va interesa, cred, din perspectiva dezvoltată în rândurile de mai sus. Ea se referă la faimoasele evaluări internaționale – a se citi: occidentale – ale prestației științifice ale cercetării românești. O transcriu mai jos:

Stimati colegi,

După cum poate vă mai amintiți, în documentul Ad Astra privitor la criteriile de performanță din disciplinele umaniste, unul din punctele principale pentru care am pledat a fost acela de a lărgi lista de reviste ISI (Arts and Humanities Citation Index) cu lista de reviste indexate în noul ERIH (European Reference Index for the Humanities; „listele inițiale” fuseseră publicate în 2007). Cu alte cuvinte, am propus ca, pentru disciplinele umaniste, în loc să vorbim de reviste ISI, să vorbim de reviste „ISI sau ERIH”.  

Argumentul pornea de la faptul că (1) ISI indexează un număr prea mic de reviste din Humanities, că (2) multe reviste internaționale prestigioase, cu o reputație excelentă în comunitățile de cercetători, nu sunt cuprinse în ISI și că (3) revistele indexate în ISI sunt dominant anglofone, ceea ce, pentru disciplinele umaniste, nu e acceptabil, deoarece aici germana și franceza sunt deopotrivă de importante. Am văzut așadar în ERIH o bună ocazie de a contrabalansa indexatorul ISI, atât prin faptul că integrează un număr semnificativ mai mare de reviste, cât și prin faptul că, într-un fel, ERIH contracarează dominanța strivitoare a limbii engleze prezentă în ISI, echilibrând oarecum distribuția lingvistică a revistelor (repet un lucru pe care l-am subliniat și în documentul Ad Astra: pentru Humanities, „International = English or French or German”; în disciplinele umaniste nu există nici un temei pentru a considera franceza și germana limbi „de mâna a doua”, și nici pentru a considera limba engleză drept singura limbă „cu adevărat internațională”).  

Totodată, în documentul Ad Astra am semnalat și anumite „puncte nevralgice” ale indexatorului ERIH: (1) lipsa de transparență a criteriilor prin care unele reviste sunt incluse și altele nu; (2) ierarhizarea pe alocuri arbitrară a revistelor, în trei categorii: A, B și C (rebotezate în 2011 „International 1”, „International 2” și „National”); (3) inexistența unui proces regulat, bazat pe criterii limpezi, care să permită revistelor neindexate să aplice pentru a fi incluse. Cu toate acestea, am crezut că respectivele neajunsuri se datorează juneții proiectului ERIH (început doar în 2000), sperând că acestea vor fi corectate pe parcurs și că noile liste, cele din 2011, vor aduce cu ele și o îmbunătățire procedurală. 

Am fost în mod particular preocupat de situația revistelor de filozofie, unde experții de panel au plasat în categoria A (=”International 1″), într-o majoritate covârșitoare, reviste de filozofie de orientare analitică, mai toate de limbă engleză (din 51 de reviste, doar două sunt germane, și nu e nici una franceză/francofonă!), în timp ce în categoria C (=”National”) au fost aruncate zeci de reviste foarte prestigioase de filozofie așa-zis „continentală”. Intrigat, i-am scris o scrisoare lui François Recanati (șeful panelului de filozofie), în care am insistat asupra modului injust în care sunt întocmite listele, subliniind că această ruptură între Analytic și Continental n-ar trebui să se reflecte în indexatorul ERIH, care riscă să devină un instrument de forță, o pârghie prin care se dorește influențarea, cu mijloace birocratice, a direcției și viitorului cercetării filozofice. Dl Recanati (filozof analitic, ca și colegii săi de panel Kevin Mulligan și Barry Smith) nu mi-a răspuns la aceste obiecții. 

Prin urmare, știind că ERIH a fost fondat de European Science Foundation (ESF), mi-am spus că n-ar strica să particip la un workshop organizat de această instituție, la începutul lui iunie, undeva lângă Dublin: Humanities Spring 2011, National University Ireland, Maynooth, Early Career Researchers Forum: “Changing Publication Cultures in the Humanities”. Bănuind că va participa și cineva din Standing Committee for the Humanities (SCH), am aplicat, propunându-mi, dacă am ocazia, să critic („la ei acasă”) modul în care a fost alcătuită lista ERIH pentru filozofie. 

Mă interesasem între timp la colegi din străinătate și am aflat că ERIH este deja folosit la evaluarea disciplinelor umaniste din multe țări europene (atât pentru granturile de cercetare, cât și pentru posturile scoase la concurs în universități și institute de cercetare). Și în România, de altfel, listele ERIH au fost adoptate în documentația ultimelor concursuri pentru granturi CNCSIS, cu mențiunea că doar revistele din categoriile A (=”International 1″) și B (=”International 2″) contează (ceea ce, în lumina celor de mai sus, capătă și altă semnificație). Date fiind și viitoarele criterii minimale pe care Ministerul le va adopta curând pentru posturile din învățământ și cercetare din domeniile umaniste, „miza” ERIH devine chiar importantă. 

Prin urmare, am mers hotărât să discut cât se poate de direct această chestiune la Maynooth cu responsabilii ESF/ERIH (Milena Žic Fuchs, Eva Hoogland). Mi-am expus punctul de vedere și am insistat asupra faptului că în multe țări europene ERIH „se aplică deja”, că ține de responsabilitatea ESF ca acest instrument să nu devină un instrument de forță sau un mijloc de influențare birocratică a agendei cercetării etc.

Problema listelor de reviste de filozofie (Analytic versus Continental) le era cunoscută și, spre surprinderea mea, responsabilii ESF/ERIH păreau să fie într-un fel de acord că modul în care au fost alcătuite listele de filozofie a fost partizan și injust. Atunci, am insistat  că este necesar să existe posibilitatea corectării listelor. Însă responsabilii ERIH/ESF mi-au spus că acest lucru nu e cu putință, pentru că … ERIH nu va mai exista! Proiectul este considerat un eșec chiar de către responsabilii ERIH și, în plus, nu mai au mijloace financiare nici pentru a-l continua, nici pentru a-l ameliora. Deci, ERIH is dead!

Am insistat din nou asupra faptului că ERIH este totuși deja folosit de agențiile naționale din mai multe țări europene (România, Spania, Estonia, Cehia, Ungaria at least) și că, prin însăși înființarea ERIH, ei sunt responsabili pentru consecințele pe care le produce acest indexator în câmpul cercetării europene. Replica responsabililor ERIH a fost stupefiantă: faptul că agențiile naționale se folosesc de ERIH pentru a evalua cercetarea este greșeala respectivelor agenții, că n-ar trebui ca ERIH să fie folosit pentru evaluare, căci, ziceau ei, scopul ERIH nu a fost acela de a furniza un instrument pentru evaluarea disciplinelor umaniste în Europa, ci doar „să facă mai vizibilă cercetarea europeană în științele umane” (ceea ce, evident, reprezintă o mică mostră de limbaj de lemn al noii birocrații europene). Deci, în loc să recunoască public eșecul ERIH, colegii de la ESF „se spală pe mâini” și abandonează tacit proiectul, chiar dacă consecințele acțiunilor lor se lasă deja întrevăzute. Cu o lipsă de seriozitate care m-a șocat, responsabilii ESF/ERIH au spus în cele din urmă „we don’t know what ERIH will become, maybe we will transform it in something else, we don’t know yet…”. Sincer, m-aș fi așteptat la mai multă seriozitate de la European Science Foundation…  

În aceste condiții, pledoaria din documentul Ad Astra (cea referitoare la includerea între criteriile de evaluare, alături de listele ISI, și a listelor ERIH) îmi pare acum, după ce am aflat „dedesubturile” chestiunii și mai ales lipsa ei de viitor, mai puțin sigură… 

E drept că nici exclusivitatea listelor ISI n-are cum să mulțumească pe cercetătorii umaniști, dar iată că, din păcate, nici ERIH nu este o soluție de viitor.  

Cu gânduri bune,

Cristian Ciocan

 

Sigla Amedeo este creația lui Alexandru Pecican

REFORMA ÎN EDUCAŢIE: Cercetarea sub semnul întrebării

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, CNCSIS a iniţiat, apoi a anulat evaluarea centrelor de cercetare din universităţi. Criteriile impuse erau, ca întotdeauna în evaluările CNCSIS, inadecvate domeniilor socio-umane, fiind concepute după specificul ştiinţelor exacte şi inginereşti. Este de presupus că şi data viitoare când va fi vorba de evaluări, competiţii pentru proiecte, CNCSIS să vină cu grile discriminatorii, ceea ce va avea consecinţe în alocarea de resurse pentru cercetare. De aceea, vă supunem atenţiei o Scrisoare deschisă, în care solicităm CNCSIS să ia în considerare, pentru viitoarele evaluări, criterii care să corespundă şi domeniilor noastre, astfel încât să nu fim eliminaţi din start din toate competiţiile. Dacă sunteţi de acord cu conţinutul Scrisorii deschise, vă rog să vă semnaţi în interiorul textului ataşat sau chiar în interiorul mesajului, şi să trimiteţi răspunsul dumneavoastră pe adresa de mail : ecaterina_lung@yahoo.com. De asemenea, vă rog să trimiteţi acest mesaj şi altor colegi care ar putea fi interesaţi.

Cu cele mai bune gânduri,

Prof. Dr. Ecaterina Lung

Prodecan

Facultatea de Istorie

Universitatea Bucureşti

Scrisoare deschisă către CNCSIS cu privire la evaluarea activităţii de cercetare

CNCSIS a lansat acţiunea de evaluare a Centrelor de Cercetare, afirmând că porneşte de la tradiţia şcolii superioare româneşti, dar formularele de evaluare care au ajuns la universităţi în multiple variante, creatoare de confuzie, demonstrează că această tradiţie este total ignorată. Evaluarea a fost amânată apoi sine die dar, din experienţa anilor precedenţi, ne aşteptăm ca atunci când va fi reluată, criteriile de evaluare să fie la fel de nepotrivite cu ştiinţele socio-umane.

CNCSIS a formulat întotdeauna criteriile de evaluare a cercetării ştiinţifice ţinând seama exclusiv de specificul cercetării din ştiinţele exacte şi inginereşti, în ignorarea aproape totală a realităţilor ştiinţelor socio-umane.

În evaluarea performanţei ştiinţifice este absolutizat criteriul publicaţiilor ISI, în condiţiile în care numărul publicaţiilor cotate ISI cu specific socio-uman este mic, iar revistele care au obţinut această cotare nu sînt neapărat şi cele care se bucură de un prestigiu real în domeniu. ISI este o bază de date realizată de o companie privată americană, al cărui obiectiv esenţial este profitul, şi care recenzeză publicaţiile după criterii formale (regularitatea apariţiei, redactarea, cel puţin parţială, în engleză, etc) şi nu în funcţie de relevanţa conţinutului. De asemenea, nu este un standard de referinţă recomandat de vreo instituţie europeană, nu cuprinde publicaţiile europene esenţiale din domeniul ştiinţelor socio-umane, şi insistenţa de a-l impune pentru evaluare şi în domenii  care au un alt specific decît cel tehnic este total nepotrivită. Ca o dovadă a inadecvării aplicării evaluării conform sistemului publicaţiilor ISI la realităţile româneşti, amintim faptul că Academia Română, forul tutelar al cercetării ştiinţifice din ţara noastră, nu are, cel puţin în ştiinţele socio-umane, reviste acreditate ISI.

Criteriile care sunt luate în considerare de CNCSIS pentru evaluarea activităţii centrelor de cercetare sunt discriminatorii, aplicabile integral numai ştiinţelor exacte şi inginereşti, întrucât acceptă brevete de invenţie, produse şi tehnologii, dar ignoră total cărţile, care reprezintă esenţialul modului de valorificare a cercetării în ştiinţele socio-umane. În cazul în care cărţile sînt echivalate cu „produsele”, aşa cum reprezentanţi CNCSIS au sugerat, punctajul care poate fi obţinut de autorul unei cărţi este ridicol, în raport cu cel oferit pentru articole ISI cu mai mulţi autori. Discriminarea domeniilor socio-umane rezultă tocmai din faptul că principalele criterii propuse pentru evaluare le sunt inaplicabile.

Ţinând seama de aceste aspecte, care demonstrează ignorarea realităţii cercetării ştiinţifice din alte domenii decât cele tehnico-inginereşti, solicităm CNCSIS să refacă aceste criterii de evaluare, pornind de la o consultare autentică a reprezentanţilor universităţilor, ai institutelor de cercetare  şi de la o cunoaştere reală a specificului ştiinţelor socio-umane.

Dacă şi viitoarele criterii de evaluare vor avea acelaşi tip de carenţe, nu putem să avansăm decât două ipoteze: ori CNCSIS este incapabil să înţeleagă logica internă şi regulile de funcţionare ale altor domenii decît cele tehnice şi inginereşti, ori doreşte să elimine total centrele de cercetare din alte domenii de la competiţia pentru resurse. Reamintim în sprijinul acestei de-a doua ipoteze faptul că în expunerea de motive care a însoţit grila de evaluare trimisă universităţilor se preciza că acele centre care vor fi recunoscute drept Centre de Excelenţă „vor putea participa la viitoare competiţii organizate în cadrul programului Idei (Şcoli de Excelenţă”).

Prof. univ. dr. Ecaterina Lung, Prodecan, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Sorin Radu, Decan, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Mihaela Grancea, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, Decan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Ovidiu Coriolan Pecican, Facultatea de Studii Europene şi Relatii Internaţionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Zoe Petre, Directorul Şcolii Doctorale, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Ion Bulei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române; prof. univ. dr. Vasile Boari, Directorul Centrului de Analiză Politică al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Florica Bechet, şeful catedrei de Filologie Clasică, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, Directorul Institutului de Studii Clasice (centru de cercetare al UB); prof. univ. dr. Ştefan Avădanei, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Eva Mârza, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie „1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Edit Szegedi, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Carmen-Nora Lazăr, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ovidiu Bozgan, Directorul Centrului de Istoria Bisericii, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Király Ştefan, Facultatea de Istorie si Filosofie, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Voicu, şef de catedră, Facultatea de Limbi Străine şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, Directorul Centrului de Studii Medievale al Universităţii Bucuresti; prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Române; prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michael Shafir, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale (CESIC), membru al Şcolii Doctorale a FLLS, Universitatea din Bucureşti; lect. univ. dr. Sergiu Mişcoiu, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Paul Fudulu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Virgiliu Ţârău, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Romulus Brâncoveanu, Decan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad, Şef Catedră „Studii europene şi Relaţii internaţionale”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; cercet. şt. dr. Ovidiu Cristea, Director, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române; lect. univ. dr. Daniela Zaharia, secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Laurenţiu Rădvan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Florentina Niţu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; conf. univ. dr. Cristian Olariu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; cercet. şt. dr. Andi Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; cercet. şt. dr. Cătălina Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; dr. Liviu Brătescu, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Alexandru Istrate, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Mihai Chiper, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Paul Nistor, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Flavius Solomon, cerc. şt., Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi; prof. univ. dr. Luminiţa Ciuchindel, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Alin Ciupală, Şef de catedră, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; prof. univ. dr. Ciprian Vâlcan, Facultatea de Drept, Universitatea „Tibiscus”, Timişoara; prof. univ. dr. Georgeta Ghebrea, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Paul Iliescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Viorel Panaite, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Ioana Costa, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti (Catedra de Filologie Clasică), Institutul de Studii Clasice al Universităţii din Bucureşti; prof. univ. dr. Eniko Vincze, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Valentin Mureşan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; cercet. şt. I dr. Dorin Dobrincu, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; prof. univ. dr. Ştefan Borbely, Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Keszeg Vilmos, Şef de Catedră, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ferencz Poszony, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Andras F. Balogh, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michaela Mudure, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Lăcrămioara Petrescu, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Dan Stoica, Prodecan, Facultatea de Litere, Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Ion Pop, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ion Dur, Decan, Facultatea de Jurnalistică, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Şerban Marin, Şef birou Documentare, Publicaţii şi Activităţi Ştiinţifice Arhivele Naţionale ale României, redactor şef „Revista Arhivelor”; prof. univ. dr. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu”, Bucureşti; conf. univ. dr. Radu Ardevan, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Dr. Alexandru Mamina, cercet. şt. II, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Româna, Bucureşti; conf. univ. dr. Valeria Soroştineanu, Secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Liliana Coposescu, Secretar ştiinţific, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Braşov; conf. univ. dr. Sanda Cordoş, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Marian Ţiplic, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu; conf. univ. dr Vasile Ciobanu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; prof. univ. dr. Szilágyi N. Sándor, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Sanda Berce, Catedra de Limba şi Literatura Engleză, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Călin Teutişan, Facultarea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Director adj. al Centrului de Cercetări Literare şi Enciclopedice; Prof. univ. dr. Ana Maria Zahariade, Catedra de Teoria & Istoria Arhitecturii, Departamentul Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului al Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti; conf. univ. dr. Alexandra Mitrea, Decan, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Mihulecea, Prodecan, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Grigore, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioana Both, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Alexandru Barnea, Şef de Catedră, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Lucia Pavelescu, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Daniel Dumitran, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Luminiţa Chiorean, Facultatea de Ştiinte şi Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş; prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, Decan, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; prof. univ. dr. Gábor Csilla, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; prof. univ. dr. Alexandru Gafton, Şeful Catedrei de Limba română, Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Andrei Bodiu, Decanul Facultăţii de Litere a Universităţii „Transilvania”, Braşov; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; conf. univ. dr. Greta Miron, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gabor Sipos, Facultatea de Istorie-filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Pia Brînzeu, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara, Prorector; conf. univ. dr. Reghina Dascăl, Cancelar al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; lect. dr. Dana Percec, Prodecan al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; lect. univ. dr. Lidia Cotea, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Catedra de Franceză, Secretar ştiinţific al Centrului de cercetare „Heterotopos – Reprezentări şi practici ale spaţiului străin”, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Gheorghe Stoica, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Luminiţa Ciuchindel, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Sorin Vieru, consultant, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Stelian Scăunaş, Prodecan, Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Paul Brusanovski, Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Adina Ciugureanu, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius”, Constanţa; prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania”, Braşov; prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Decan, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Vasile Lica, Prodecan al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; lect. univ. dr. Cristian Luca, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; prof. univ. Violeta Puşcaşu, Prodecan, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; Prof. univ. dr. doc. Honoris Causa (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) Grigore Posea, Prorector, Universitatea „Spiru Haret”, conducator de doctorat în Geografie la Universitatea din Bucureşti; prof. univ.dr. Sorin Damean, şef de catedră, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Universitatea din Craiova; prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Director Şcoală Doctorală, Facultatea şi Ştiinţe Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgovişte; conf. univ. dr. Mircea Anghelinu, director de departament, Facultatea şi Ştiinţe Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgovişte; conf. univ. dr. Sorin Ştefănescu, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica-Gabriela Chira, Secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lector univ. dr. Gabriela Chiciudean, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Directorul executiv al Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum”; conf. univ. dr. Ana-Cristina Halichias, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucuresti, membru în colectivul de redacţie al revistei Academiei Române „Studii clasice” şi Director executiv al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice”; conf. univ. dr. Stroia Olga, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioan Horga, Decan, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Sorin Şipoş, Prodecan, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Barbu Ştefănescu, Prorector, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; Prof. univ. dr. Ion Simuţ, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea din Oradea; Prof. univ. dr. Mihai Drecin, Director Şcoală Doctorală de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Antonio Faur, Director Departamentul de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Ioan Zainea, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relatii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ.dr. Aurel Chiriac, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relatii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ.dr. Moisa Gabriel, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ. dr. Mircea Brie, Director Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ. dr. Luminiţa Soproni, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lector. univ. dr. Florin Sfrengeu, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Cristina Dogot, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dorin Dolghi, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Dana Pantea, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Radu Românasu, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Edith Bodo, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Mihaela Goman, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; asistent univ. dr. Adrian Popoviciu, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; prof. univ. dr. Alexandrina Mustăţea, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Cristian Schuster, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – Centrul de Tracologie, Bucuresti; prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Facultatea de Stiinte si Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mures; prof. univ. dr. Sorin Damean, sef de catedra, Facultatea de Stiinte Sociale, Universitatea din Craiova; Valer Moga, conf. univ. dr. Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; Octavian Tatar, conf. univ. dr., Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Gavriil Preda, Universitatea din Ploiesti; lect. univ. dr. Emanuel Plopeanu, Facultatea de Istorie si Stiinte Politice, Universitatea „Ovidius”, Constanta; asist. univ. dr. Raluca Alexandrescu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Eugen Strautiu, Facultatea de Stiinte Politice, Relatii Internationale, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Ioana Munteanu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. drd. Vladimir Agrigoroaei, ingénieur d’études CESCM-ANR (Poitiers, Franta), membru al Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti; drd. Cristian Ducu, Centrul de Studii Medievale, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Ioan Copoeru, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Anca Crivăţ, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea Bucuresti; conf. univ.dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti;conf. univ. dr. Marian Petcu, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti; dr. Anca Manolescu, cercetator independent; conf. univ. dr. Madeea Axinciuc, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Andrei Miroiu, Departamentul de Istorie, Indiana University; conf. univ. dr. Mianda Cioba, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Laurentiu Constantiniu, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Silviu Miloiu, Prodecan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; conf. univ. dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, si Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; dr. Gudrun Ittu, cercet. st. I, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; drd. Marian Zaloaga, cerc. st., Institutul de cercetari socio-umane „Gheorghe Sincai”, Târgu – Mures; lect. univ. dr. Silviu Bors, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Dan Dumitru Iacob, cerc. st. II, Secretar Stiintific, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Sibiu; lect. univ. dr. Cristina Bogdan, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Silvia Marin-Barutcieff, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Catalina Gîrbea, Catedra de Franceza, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; dr. Anda Lucia Spânu, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; lect. univ. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; lect. univ. dr. Adrian Aurel Baltalunga, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; dr. Nadia Badrus, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; conf. dr. Zamfir Balan, Facultatea de Stiinte Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. univ. dr. Carmen Oprescu, Facultatea de Teologie, Universitatea din Pitesti; asist. univ. dr. Calin Anghel, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lect. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; lect. univ. dr. Cosmin Popa-Gorjanu, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; lect. univ. dr. Könczei Csilla, Facultatea de litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Cristian Nicolae Apetrei, Facultatea de Stiinţe Juridice, Sociale si Politice, Universitatea „’Dunarea de Jos” din Galati; dr. Teodora-Crisia Miroiu, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Marius Grec, Decan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Politice si Administrative, Universitatea „Vasile Goldis,” Arad; dr. Denisa Bodeanu, cercetator, CNSAS; lector univ. dr. Victor Andrei Carcale, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Stefan Purici, Decan, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Florin Pintescu, Sef catedra, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Mihai Lazar, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf.univ. dr. Claudia Costin, sef de catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. George Bondor, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi; prof. univ. dr. Elena-Brândusa Steiciuc, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; prof. univ. dr. Vasile Dospinescu, Sef catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Luminita-Elena Turcu, Prodecan, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Sabina Finaru, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Aurel Buzincu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii; prof. univ. dr. Muguras Constantinescu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Director al Centrului de Cercetari „Inter Litteras”, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. Madalina Strechie, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; asist. drd. Grunwald Roxana, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. C-tin Augustus Barbulescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lect univ. dr. Claudiu Neagoe, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lector univ. dr. Vasile Ilincan, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; drd. Lilia Laszlo, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Zsuzsa Selyem, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Balazs Imre Jozsef, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lector univ. dr. Olga Gancevici, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Ovidiu Morar, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; dr. Ioana Feodorov, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; dr. Victor Cojocaru, cercet. st. gr. II, Institutul de Arheologie din Iasi al Academiei Romane; lect. univ. dr. Alina Gioroceanu, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; lector univ. dr. Rares Moldovan, Facultatea de Litere a Universitatii „Babes-Bolyai”; lect. univ. dr. Radu Racovitan, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Silviu Purece, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. Daria Pârvu, Facultatea de Litere si Arte, Catedra de Studii Britanice si Americane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; asist. drd. Margareta Sfirschi-Laudat, Catedra de Filologie Clasica, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti, Institutul de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Dana Dinu, Universitatea din Craiova, membru al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice” al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Maria-Luiza Oancea, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedra de Filologie Clasice, membru al Institutului de Studii Clasice; lector univ. dr. Ludmila Rotari, Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene, Universitatea „Spiru Haret”; lect. univ. dr. Manuela Dobre, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Erika Mihalycsa, Catedra de Engleza, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; asist. univ. dr. Ildikó P. Varga, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca; lect. univ. dr. Mihaela Ursa Pop, Sef de catedra, Catedra de Literatura Comparata, Univeristatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Florian Matei-Popescu, cercet. st. III, Seful Sectiei de Arheologie Greco-Romana si Epigrafie, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; conf. univ. dr. Dumitru Boghian, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; asist. univ. dr. Radu Bruja, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; dr. Eugen Nicolae, cerc. st. I, Director adjunct stiintific al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; asist. univ. dr. Czégényi Dóra Andrea, Catedra de Etnografie si Antropologie Maghiara, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Laura Zavaleanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Aurel Vîlcu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Româna, Bucuresti; drd. Cristina Nedelcu, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; dr. Viorica Rusu-Bolindeţ, Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. Dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, şi Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; conf.univ.dr. Laura Cîtu, Sef de catedra, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Dacian Duna, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Eduard Nemeth, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; Prof. Dr. Pia Brinzeu, Prorector, Universitatea de Vest, Timisoara; prof. dr. Orbán Gyöngyi, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Litere, Cluj; Conf. dr. Niculina Iacob, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comnunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava; Lector dr. Alina Preda, Catedra de limba si literatura engleza, Facultatea de Litere, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gina Maciuca, Catedra de Limba si Literatura Engleza, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava, Lector dr. Monica Bilauca, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava; Conf.dr. Reghina Dascal, Cancelar Facultatea de Litere, Istorie si Teologie,, Universitatea de Vest Timisoara; Prof. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenta pentru Studierea Identitatii Culturale (CESIC), membru al Scolii Doctorale a FLLS; Asist. drd. Petruta Oana Naidut, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti.