INCISIV & DISPONIBIL GRATUIT: “E-Leonardo, nr. 17/2011”

 A apărut cel mai recent număr al cunoscutei reviste electronice poliglote. Cuprinsul include următoarele materiale de citit / de privit / de ascultat:

EDITORIAL: Laszlo Alexandru, “Rezistenţa prin cultură” – cinci paradoxuri (ro.); “Resistance through Culture” – Five Paradoxes (en.); “Resistenza per mezzo della cultura” – cinque paradossi (it.)

ESSAI: Emil Simiu, Années d’Apprentissage (fr.)

HOLOCAUST: Vlad Solomon, Cum am devenit jidan (1) (ro.)

                                                            Cum am devenit jidan (2) (ro.)

                                                            Cum am devenit israelian (3) (ro.)

                                                            Cum am devenit israelian şi evreu (4) (ro.)

PROZĂ: Laszlo Alexandru, Sîntem concepte (ro.)

PROZĂ: Cristian Horvath, Urme (Dialoguri cu mine însumi) (ro.)

ESEU: Ovidiu Pecican, O replică solară la Faust-ul goethean: romanul postum al lui Lucian Blaga (ro.)

REMEMBER: Laszlo Alexandru, Despărţire de Ion Solacolu (ro.)

POLEMICA: Mihail Sebastian, O poveste (ro.)

POLEMICA: Mihail Sebastian, Cuvinte la o trădare (ro.)

POLEMICA: Laszlo Alexandru, “Un mereu tînăr calpuzan de idei” (ro.)

POLEMICA: Ovidiu Pecican, În slujba lui Heidegger (ro.)

ESSAI: Ana Bazac, «L’Idiot solennel»: réverbération d’une formule de Hasek (fr.)

PROZĂ: Patrizio Trequattrini, Mirela (it.)

PROZĂ: Patrizio Trequattrini, Obsession (it.)

DOSARE: Laszlo Alexandru, Alessandro Manzoni văzut azi (ro.) Alessandro Manzoni visto oggi (it.)

EUROPA: Mihail Sebastian, Heinrich-Gerhard Gruber (ro.)

POLEMICA: Mihail Sebastian, Hai, Vasile! (ro.)

ISTORIA: Laszlo Alexandru, Meandrele memoriei (ro.)

PROZĂ: Igor Ursenco, Bucătărie mobilată (ro.)

PROZĂ: Igor Ursenco, Thriller serotonin (ro.)

PROZĂ: Igor Ursenco, Marte în mişcare retrogradă (ro.)

ESEU: Ana Bazac, Eminescu, “Privesc oraşul furnicar”: teme filosofice (ro.)

ORA EXACTĂ: Laszlo Alexandru, Cum am tradus “Zazie în metrou” (ro.)

ESEU2: Mihail Sebastian, A murit Maria Fenechiu (ro.)

ESEU2: Mihail Sebastian, Ileana Matei a vrut să ştie… (ro.)

REMEMBER: Laszlo Alexandru, Mircea Iorgulescu (ro.)

PROZĂ: Patrizio Trequattrini, L’aereo (it.)

PROZĂ: Patrizio Trequattrini, Imbrunire (it.)

ESSAY: Chris Lawson, Romania and the EU (en.)

ISTORIA: Ovidiu Pecican, Alianţele între discipline (ro.)

TEZE & ANTITEZE: Laszlo Alexandru, Cimitirul lui Eco (ro.)

TRADUCERE: Rainer Maria Rilke, Der Tod des Dichters, Buddha, Gott im Mittelalter, Der Panther (de.) Moartea poetului, Buddha, Dumnezeu în Evul Mediu, Pantera (ro.) traduceri de Dan Dănilă;

FILM: Laszlo Alexandru, Scîrba noastră şi mînia / Ceauşescu – România (ro.)

GALERIA DE ARTĂ: Jertfa de Andrada Damian

GALERIA DE ARTĂ: Cluj vechi de Ancuţa Lăcrimioara Chiş şi Ucu Bodiceanu

Accesul pe net e gratuit – satisfacţia estetică e garantată…

REMEMBER Ion SOLACOLU

Câteva date compilate de ici, de colo, cu destulă greutate, despre cel proaspăt dispărut dintre noi spun aşa:

Ion Solacolu (n. 2 iunie 1937, Bucureşti – 24 septembrie 2010), este absolvent al Facultăţii de Chimie Industrială (Bucureşti), devenind apoi cercetător. Doctorat în chimie în 1972. Din 1977, expatriat în Germania. Redactor-şef al revistei Dialog, editată de Cercul Democrat al Românilor din Germania (devine din 1985 preşedinte al acestuia) la Dietzenbach. În cadrul exilului românesc este un fervent militant pentru democraţie şi împotriva comunismului, dovadă volumul Inconsistenţa miturilor. Cazul mişcării legionare (în colab.,) apărut la Editura Polirom, în 1996. În lucrările sale publicate şi în alte manifestări publice, dr. Ion Solacolu a militat cu consecvenţă pentru democraţie şi împotriva totalitarismelor de orice orientare, promovând cu energie cauza restabilirii în România a adevărului cu privire la acţiunile criminale ale regimului Antonescu împotriva evreilor din România şi Ucraina.

L-am cunoscut pe Ion Solacolu în Cluj, cu circa unsprezece ani în urmă. Venise, dacă nu mă înşel, să dăruiască Bibliotecii Centrale Universitare din oraşul transilvănean colecţia completă a publicaţiei lui samizdat, scoase în exilul german, la Dietzenbach, din care citisem însetat şi uimit, prin 1990, unele numere în redacţia revistei literare Apostrof şi apoi, împrumutându-le, acasă, într-o cameră inundabilă de la parterul blocurilor A din Complexul Studenţesc Haşdeu, unde găsisem pe moment adăpost, împreună cu prietenul şi colegul Liviu Maliţa.

La sugestia amicului Laszlo Alexandru, care mi l-a şi prezentat, l-am invitat la o întâlnire cu studenţii din grupa la care predam pe atunci lecţii privitoare la Ideea de Europa în istorie, ocazie cu care am făcut şi câteva fotografii. Am început atunci o corespondenţă cu exilatul, propunându-mi să îi ofer un volum din textele mele de polemică politică şi culturală. I l-am trimis, l-a acceptat, ar mai fi trebuit să adaug o serie de note explicative cu privire la împrejurările precise la care se refereau polemicile şi, nu ştiu de ce, am tergiversat acest efort editorial, prins, probabil, cu alte proiecte ce îmi apăreau ca fiind mai presante.

Între timp însă a apărut sub egida publicaţiei de care Ion Solacolu se ocupa un şir de intervenţii încrucişate – ale domniei sale, ale lui Laszlo Alexandru şi ale mele – pe tema surprinzătoarelor pagini dintr-un eseu şi un roman ce aveau în centru problematica abandonării Basarabiei în mâinile lui Stalin de către România, volume semnate de Paul Goma.

În acest fel, colaborarea noastră s-a înfiripat, totuşi, reunindu-ne tuturor celor trei numele pe o copertă în care încercam să înţelegem ce s-a petrecut atunci în Basarabia şi ce se întâmpla cu Paul Goma şi interpretarea pe care scriitorul o dădea faptelor istorice rememorate de el.

Plecarea lui Ion Solacolu dintre noi este unul dintre acele evenimente nefericite care lasă conştiinţa civică românească şi mai descoperită decât până acum. Dumnezeu să îl ierte!