Istorie: EROARE sau MĂRTURIE validă?

 Conform descrierii oficiale, imaginea de alături reprezintă cele ce urmează:  

Planşa nr. 79 din Recueil de cent estampes representant differentes nations de Levant gravees sur Ies tableaux peintspar l’ordre de M. de Ferriol, Ambassadeur du Roi ă la Porte, et mis au jour en 1712 et 1713 par Ies soins de M. le Hay, Paris, 1714. Culegere celebră de gravuri după picturile flamandului Jean-Baptiste van Mour (1671-1737), realizate pentru contele Charles de Ferriol, marchiz d’Argental (1637-1722), în perioada când acesta a fost ambasadorul Franţei la Constantinopol (1669-1710). Suita cuprinde portrete şi costume ce reflectă structura socială şi diversitatea etnică a Imperiului Otoman, precum şi scene de gen. Conform adnotării de pe planşă, imaginea o reprezintă pe a doua dintre cele trei soţii ale lui Nicolae Mavrocordat, Pulcheria Tzoukis (?- 1716), descendenta unei familii aristocratice din Constantinopol. Strângând cu un gest discret la piept marginile anteriului din brocart cu motive vegetale, tivit la gât şi mâneci cu blană, prinţesa poartă pe dedesubt o cămaşă cu guler înalt din dantelă şi un pieptar închis cu nasturi. Părul pieptănat simplu, cu cărare, încadrând o figură frumoasă cu trăsături regulate, este acoperit cu o pălărie rotundă din blană de samur. Cerceii lungi, de tradiţie bizantină, trimit la descendenţa ilustră a personajului. Costumul prezintă influenţe europene, atât în alegerea materialului (cu vrejuri înlănţuite delicat şi decupaje largi pe un fundal deschis, decor caracteristic secolului al XVIII-lea), cât şi în croiul ajustat pe talie. Semnat şi inscripţie, gravat, dr. jos: P Rochefort sculp / 79 /Avec Privil du Roi; însemnare pe marginea de jos, în creion: Princesse Pulcherie, Epouse de Nicolas Mavrocordat.
 
După cum se știe însă, gravurile din culegerea respectivă reprezintă copii după tablouri semnate de pictorul Van Mour, adus la Istanbul în 1699 de ambasadorul Franței, marchizul de Ferriol. Rezultă de aici că numai gravura îi aparține lui P. Rochefort, în timp ce originalul l-a pictat în culori artistul flamand-francez din anturajul ambasadorului la Poartă.
 
Notez aici și că atmosfera gravurii, coafura și straiele domniței Pulcheria par foarte apropiate de ceea ce etalează domnița Casandra, fiica lui Șerban Cantacuzino, domnul Țării Românești, devenită întâia soție a lui Dimitrie Cantemir.

Un portret inedit al lui MIHAI VITEAZUL?

 ‎Anonyme Bonaventure et Abraham Elzevier, Imprimeurs et Libraires‎

‎Russia seu Moscovia itemque Tartaria, commentario Topographico atque politico illustratae‎

‎Ex officina Elzeviriana „Lugd. Batavorum,1630, in-24 plein-maroquin brun, dos lisse, série de quadruple filets à froid. Fer à froid central sur les deux plats encadrés par un triple filet doré. Deux fermoirs métalliques dont les lanières en cuir sont absentes. Dos muet. Reliure de l’époque. Page de titre gravée, représentnant trois moscovites, coiffés de toques. 4ff.de tables-345pp.-9ff. Infime petit trou du cuir en queue. Il a été fait deux édition à la même date : l’une en 327pp. et l’autre en 345pp., la notre. (Brunet, V, 1778 / Rahir, 311 : Impr. par Bonaventure et Abraham Elzevier (1626-1652) Edition en 327pp. En-tête de la p.5 le fleuron au petit solitaire (n°6).””) Très bel exemplaire en maroquin de l’époque (manque les fermoirs).”

Sursa: http://www.marelibri.com/t/main/3287658-elzevier/books/AUTHOR_AZ/150/en%3Bjsessionid=ABD18E4555C3D5B453A4FE764C4291A4?actionMethod=thesaurus%2FshowBooks.xhtml%3AsearchEngine.initSearch

Pe pagina de gardă a unei Desfrieri a Rusiei sau Moscoviei și a Tratariei, lucrare tipărită de faimoasa casă Elzevir în 1630 imaginea care încadrează titlul cărții oferă surprize pentru istoria românilor.

În planul superior, în centru, domină imaginea lui Mihai Viteazul preluată și prelucrată, probabil, după faimoasa gravură a lui Sadeler. Din câte știu – dar trebuie verificat – imaginea aceasta nu a fost repertorizată de istoricul Andrei Pippidi în cartea dedicată de domnia sa portretelor lui Mihai Viteazul.

Bustul lui Mihai este încadrat de un boier în picioare, văzut din profil, privind către voievod,  în stânga, și, respectiv, de un tătar cu arcul în mână, tot în picioare și tot din profil.

Inscripționarea titlului este încadrată de un ornament specific arhitecturii barocului, care pare aplicat unui postament de piatră. Astfel, bustul voievodului român pare parte a unui monument, întregit de ceilalți doi participanți la grup.

Published in: on 10 iunie 2011 at 7:39 am  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,