Comunicat de presă: Presa trebuie să rămână liberă. Autoreglementarea este esențială

București, 3 mai 2011. „În România, presa este liberă. Orice formă de cenzură este intrezisă.” Acesta este primul articol al proiectului de Lege a presei depus, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, de douăsprezece organizații nonguvernamentale Președintelui Camerei Deputaților, Doamna Roberta Anastase și Președintelui Comisiei pentru drepturile omului, minorițăți și culte din Senat, Domnul Gyorgy Frunda. Propunerea de proiect de lege va fi prezentată astăzi și Președintelui Senatului Românei, Domnul Mircea Geoană.

 

Proiectul de lege vine ca răspuns la solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senatul României, adresată organizațiilor profesionale din media, de a prezenta propuneri de reglementare a profesiei de jurnalist până la data de 3 mai 2011.

Noi nu susținem o lege a presei și tocmai de aceea am propus un proiect în care, în primul articol, se spune că presa este liberă. Nu negăm însă că presa din România are probleme. În cadrul întâlnirii de astăzi de la Parlament am decis să continuăm discuțiile pentru a încerca să  identificăm pârghiile care ar putea avea un efect real, pozitiv. De exemplu, noi ne gândim la intervenții care să prevină concentrarea excesivă a proprietății în mass-media și la instrumente care să consolideze relația ziaristului cu angajatorul”, a declarat Mircea Toma, președintele ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, la finalul întrevederii.

Proiectul mai prevede că “asociațiile profesionale pot adopta norme de autoreglementare privind practica jurnalistică sau practicile profesionale” și că  “fiecare instituție media poate adera la aceste reglementări sau își poate adopta norme specifice de autoreglementare”.

Nu credem într-un proiect de lege care să îi protejeze pe jurnaliști. Din experiența ultimilor douăzeci de ani, toate proiectele care și-au propus asta au sfârșit prin a îngrădi, într-un fel sau altul, libertatea de exprimare. Jurnaliștii sunt cei care trebuie să se protejeze pe ei înșiși prin responsabilizare, a declarat Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Presa responsabilă este liberă, profesionistă și aptă să se auto-reglementeze. De aceea, este nevoie să încurajăm libertatea, profesionalizarea și autoreglementarea presei. Responsabilizarea jurnaliștilor nu se poate face prin noi legi. Creșterea standardelor profesionale și promovarea valorilor în profesie se poate face doar din interiorul bresei, prin asumarea și implementarea de coduri deontologice și de mecanisme viabile de autoreglementare. Prin autoreglementare, jurnaliștii vor avea un control mai mare asupra profesiei, libertatea presei se va consolida și astfel, societatea românească își va vedea servite mai bine interesele”, se arată în expunerea de motive ce însoțește propunerea de proiect de lege a presei.

Proiectul de lege este susținut de ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI); Asociația Patronală a Editorilor Locali din România (APEL), Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC), Asociația Jurnaliștilor din România (AJR), Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, Societatea Jurnaliștilor „Dunărea de Jos”, Galați, Brăila și Tulcea, Federația Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune, Uniunea Jurnaliștior Maghiari din România (MURE), Asociația Editorilor de Presă OnLine și Convenția Organizațiilor de Media.

Propunerea de proiect de lege, împreună cu documentele care o însoțesc (expunerea de motive, studiile de impact și lista de inițiatori) sunt atașate prezentului comunicat iar Codul Deontologic Unificat, propus ca parte a procesului de auto-reglementare de către  Convenția Organizațiilor de Media poate fi consultat aici: http://www2.cji.ro/userfiles/file/Evenimente/Codul%20Deontologic%20Unic%20-%20adoptat.pdf

Raportul FreeEx 2010 – Libertatea Presei în România realizat de Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei poate fi consultat aici: http://www.activewatch.ro/stiri/FreeEx/Raportul-FreeEx-2010-Libertatea-Presei-in-Romania-307.html

6. Quaestio pentru MIRA MĂRINCAŞ

Dragă Mira, această prelungire a braţului tău care este camera fotografică este mai mult braţ sau mai mult ochi? Cum poate deveni fotografia acţiune, când e cercetare şi când e autocunoaştere? Ce câştigi atunci când priveşti prin aparatul de fotografiat şi ce atunci când prelucrezi pe suport material sau virtual rezultatul declicurilor?

– Ochiul vede. Îmi place să cred că aş fi ochiul, iar aparatul în sine – doar braţul care face posibilă înregistrarea, interconectate şi inseparabile. Fotografia este o acţiune, o vânătoare şi o sete de a cerceta, de a identifica, de a vedea frumosul, realul, suferinţa, lucrurile ne-la-locul-lor. Este o fuziune între realul ce ne înconjoară şi de care luăm act în mod personal, diferit, luăm atitudine şi decontextualizăm un fragment, într-o singură imagine. Adesea gândurile şi intenţiile noastre, sau ale mele ca şi fotograf, nu sunt percepute. Mesajul devine diferit în funcţie de privitor. Această independenţă a imaginii în sine, această detaşare de cel care a apăsat pe declanşator mă fascinează.

Privind prin aparatul de fotografiat câştigi o fotografie, în cazul fericit, o incursiune într-un mod de a percepe, o viziune necompensată de gânduri sau sinteze spaţiale, iar adesea renunţi să faci o fotografie din considerente morale, sau din teama şi sfiala de a invada intimitatea celuilalt, din motive diverse pe care nu ţi le asumi, din neşansă tehnică sau conjuncturală. Privind într-un aparat de fotografiat ţi se relevă mereu ceva nou. Ce se întâmplă azi se întâmplă doar azi. Este ceva unic şi irepetabil. Sunt teorii ale convergenţei în ce priveşte o generaţie, pot să existe similitudini, dar nu poţi repeta clipa ce a trecut. Încă nu s-a inventat călătoria în timp, am avea imagini în mişcare sau o singură imagine însumând o viaţă întreagă. Ar fi ciudat, dar am intrat în sfera sf-ului, ciberspaţiului şi nu a fotografiei tradiţionale, a imaginii surprinse, a instantaneului. Cercetarea cred că se face prin autocunoaştere, inevitabil identifici, raportezi, compari. Nu vorbesc despre narcisism sau egocentrism, fără –isme fotografia se rezumă la tine şi ce faci cu ce există în interiorul tău. Acel ceva numai al tău face ca imaginile să capete stil, amprentă personală, fac posibilă o atitudine.

Prelucrarea declicurilor este confirmarea instinctului, a momentului trăit în care ceva spunea că toate sunt la locul lor sau nu.

Nevoia suportului material poate este o reminiscenţă, poate este o voluptate egoistă a palpabilului. Este, contrar aşteptărilor, o consecinţă a unei palpări, în prealabil, vizuale. Virtualul ne acaparează, avem prieteni virtuali, grădini virtuale, poate de aceea în această lume schizoidă unii se mai agaţă de obiecte, de materialitatea palpabilă: să-şi confirme că nu au fost şterşi, nu au fost formataţi, că exită. Totul este doar o fabrică (absolută) de invizibil şi iluzie.

Fotografia mă determină zilnic să fiu mai realistă, să mă închid mai mult în mine ca să încerc să văd pentru alţii. Acţiunea de a fotografia, de a încadra în ramele invizibile, dar atât de constrângătoare al cadrului, este în primul rând renunţare. Renunţi la tine cu fiecare clişeu expus. Odată expusă imaginea nu-ţi mai aparţine. Renunţ zilnic la mine şi mă înfrupt cu acea voluptate al palpabilului, un timp frugal, până acea fotografie ajunge pe un perete, pe un pavaj, pe undeva.

Doctorandă la Universitatea de Artă şi Design Cluj, coordonator prof. univ. Radu Solovăstru. Expoziţii personale: 2010 – Orange Acces, Galeria ArtInterior, Cluj; 2009 – “EU.ROAD.CONFORM”, Insomnia, Cluj; “Parafraze”, Iulius Mall, Cluj; 2008 – „Banalul optim”, Galeria Barabas Miklos Ceh, octombrie, Cluj; –  „Maramureş”, expoziţie de fotografie, Neubrandenburg, Germania; 2006    – „Tăceri interioare”, Casa Matei, noiembrie, Cluj. Expoziţii de grup: 2009 –  “Art in Arboretum”, Harcourt Arboretum, Oxford, Anglia; – “Inter-Art International Exhibition”, Galeria Time, Vienna, Austria; 2008 – „Giuseppe Garibaldi… man of freedom, man of humanity…”, Muzeul istoric din Bergamo (Italy) si Uruguay; – „Eclectique – Transfer”, Galeria Helios, Timişoara, iulie; Muzeul de Artă Satu Mare, Festivalul Internaţional Poesis, august; Galeria Pod Pogor, Iaşi, februarie; Muzeul de Artă Galaţi; 2007 – „Detours, Histoires, Memoires et Strategies”, Tour de Crest, Drome, Franţa – „tendinţe actuale în fotografie”, Cetatea Buda Vár, Budapesta