CANTEMIRIANA

Au apărut mai multe texte de exegeză cantemiriană al căror autor sunt. Îmi permit să le recomand lecturii celor interesaţi:

Ovidiu Pecican, „Metafora egiptologică şi orizontul ei cultural în Istoria ieroglifică de D. Cantemir” (I), în Convorbiri literare, nr. 1 (169), ianuarie 2010, pp. 103-105;

vezi: http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANian10.html

Ovidiu Pecican, „Metafora egiptologică şi orizontul ei cultural în Istoria ieroglifică de D. Cantemir” (II), în Convorbiri literare, nr. 2 (170), februarie 2010;

vezi: http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANfeb10.html

Textul publicat în două părţi în Convorbiri literare a apărut integral în volumul Alina Branda, Ion Cuceu (coord.), Romania Occidentalis, Romania Orientalis. Volum omagial dedicat prof. univ. dr. Ion Taloş/ Festschrift fur Ion Taloş, Cluj-Napoca, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene & Ed. Mega, 2009, pp. 487-495;

Ovidiu Pecican, „Istoria ieroglifică: Scara şi modelul ei”, în Convorbiri literare, nr. 4 (172), aprilie 2010, pp. 113-115;

vezi: http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANapr10.html 

Ovidiu Pecican,  „Balet aulic şi fabulă animalieră. Dimitrie Cantemir şi Istoria ieroglifică”, în Steaua, an. LIX, nr. 1-2, 2010, pp. 23-24

vezi: http://www.revisteaua.ro/core/numere/2010/Steaua%201-2%202010.pdf la p. 23;

Ovidiu Pecican, „Istoria ieroglifică (de D. Cantemir) şi Ceasornicul domnilor (de Antonio Guevara, în interpretarea lui Nicolae Costin)”, în Dacia literară, an. XXI, nr. 1 (88), 2010

vezi: http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/dacia088_17.php;

Ovidiu Pecican, „Cantemir în Istoria ieroglifică”, în Convorbiri literare, an. CXLIV, nr. 10 (178), octombrie 2010, pp. 84-87; [sunt reunite două articole fără legătură unul cu altul, dar continuând abordările anterioare din aceeași revistă: „Ce, cum și cât se traduce” la pp. 84-85 și „Cantemir și fabula animalieră. Surse iudaice”, la pp. 85-87]

vezi http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANoct10.htm

Ovidiu Pecican, „Cantemir și fabula animalieră. Surse iudaice (II)”,  în Convorbiri literare, an. CXLIV, nr. 11 (179), noiembrie 2010, la pp. 103-104

vezi http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:sKL8ofTDBAQJ:convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANnov10.htm+convorbiri+literare,+surse+iudaice&cd=3&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&source=www.google.ro;

Ovidiu Pecican, „Istoria ieroglifică, un criptosistem?”, în Convorbiri literare, an. CXLIV, nr. 2 (182), februarie 2011, la pp. 124-125:

http://convorbiri-literare.dntis.ro/PECICANfeb11.htm

Ovidiu Pecican, „Cantemir și Descartes”, I, în Convorbiri literare, an. CXLIV, nr. 4 (184), aprilie 2011, la pp. 103-106 și: II, în loc. cit., nr. 5 (185), mai 2011, pp. 105-106 ;

IMAGINAR ŞI ISTORIE: D. CANTEMIR, ISTORIA IEROGLIFICĂ

Prof. univ. dr. Ovidiu PECICAN

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Facultatea de Istorie şi Filozofie,

an. III, Curs special Istorie medie,

2009 – 2010 Semestrul II

(miercuri 11 – 14, sala Silviu Dragomir)

 

„… Istoria ieroglifică? Capodopera principelui are funcţia unei plăci turnante, care va integra organic toate marile linii de forţă ale personalităţii cantemiriene” (Adriana Babeţi, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timişoara, Ed. Amarcord, 1998, p. 54).

Investigarea raporturilor dintre imaginar şi istorie, altfel spus dintre imaginarul artistic, cel politic şi cel istoric va fi decelată prin intermediul unui studiu de caz: primul roman românesc, prima cronică transfigurată artistic, prima istorie recentă formulată narativ, sub măşti, prima tentativă de memorialistică politică deghizată, prima parabolă politică despre jocurile puterii scrise despre spaţiul românesc de un român, prima operă simbolică, bufă, cu animale, prima construcţie literară esoterică, multinivelară, încă nedescifrată în resorturile ei intime; lucrarea tânărului Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică (1703 – 1705), scrisă la Istanbul, adevărată „grădină a potecilor care se bifurcă” sau „carte de nisip” (sintagme ale lui J. L. Borges). Cursul şi seminarul vor consta, în principal, în descifrarea prin lectură atentă, frază cu frază, a diferitelor niveluri ale textului Istoriei ieroglifice fără a-şi propune să înainteze până la capătul romanului.

1. Introducere. Labirintul baroc al operei

2. Dimitrie Cantemir în Turcia

3. Metafora egiptologică şi orizontul ei cultural

4. Influenţe filosofice şi ocultiste occidentale

5. Surse romaneşti occidentale

6. Surse arabe, persane, turceşti

7. Structura istoriei ieroglifice: a. ca roman;

8. Structura istoriei ieroglifice: b. ca istorie;

9. Structura istoriei ieroglifice: c. ca pamflet politic;

10. Structura istoriei ieroglifice: ca fabulă simbolică;

11. Cantemir şi „romanele populare”

12. Criptologia şi codarea Istoriei ieroglifice

13. Istoria ieroglifică, operă influenţată de baletul absolutismului monarhic

14. Concluzii

Bibliografie: Înafara textului cantemirian, accesibil integral la wiki.sources , studenţii sunt încurajaţi să sondeze ei înşişi traseele bibliografice la temă, atât în biblioteci, pentru exegeza şi ediţiile cantemiriene, cât şi în spaţiul electronic, pentru informarea cu privire la temele abordate în legătură cu Istoria ieroglifică.