Semnal! GHERLA – o monografie colectivă despre trecutul și prezentul cultural din Armenopolis

 

 

 

 

GHERLA

 ISTORIE, CULTURĂ, SPIRITUALITATE

de Ioan CÂMPEAN (coord.), Mircea Damian CÂMPEAN, Iulian DĂMĂCUȘ, Ovidiu Ionel DRĂGAN, Mihaela KEZDI, Emilia LAZĂR, Andreea LUP, Mihai MEȘTER, Ioan MOLDOVAN, dr. Gabriel-Virgil RUSU

 

Excelența acestui oraș unic al Transilvaniei merita de mult timp să fie pusă în lumină. Iacă că un grup de istorici, profesori, scriitori – într-un cuvânt cărturari – gherleni închină un volum acestei așezări cu marcate particularități valorice din proximitatea clujeană.

Felicitări!

 

 SEMNAL/

 O NOUĂ CARTE DESPRE GHERLA: Istorie- Cultură-Spiritualitate, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011

 

Recent Liceul Petru Maior a găzduit lansarea cărţii:  Istorie – Cultură – Spiritualitate,  Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011, o apariţie editorială de excepţie, realizată cu sprijinul Primăriei Municipiului Gherla.

Iniţiatorul şi coordonatorul acestei lucrări istorice şi ştiinţifice este profesorul Ioan Câmpean, autor al mai multor volume precum: Gherla pe treptele istoriei,2004, Liceul Petru Maior din Gherla,2006, Preparandia, Şcoala Normală de Învăţători, Şcoala Pedagogică de băieţi din Gherla(1869-1954),2010. Alături de domnia sa au mai contribuit la elaborarea lucrării: prof. Mircea Damian Câmpean  (perioada interbelică, şcolile, etc.), drd. Mihai Meşter (instituţiile oficiale de cultură), Mihaela Kezdi (tipografia, tipăriturile, presa), Emilia Lazăr (bibliotecile), Andreea Lup (asociaţiile culturale), Ioan Moldovan (bisericile oraşului), scriitorul Iulian Dămăcuş (scriitorii şi cenaclurile), ing. Ovidiu Drăgan (oraşul după 1989) şi istoriograful clujean dr. Gabriel Rusu (Gherla în Evul Mediu şi Epoca modernă timpurie). Au mai colaborat prof.: Maria Buzan, Octavia Jimborean, Vasile Bunea şi Iosif Zegrean.

Cartea a fost prezentată de coordonatorul ei, prof. Ioan Câmpean, care s-a referit pe larg la importanţa şi valoarea istorică a volumului, o adevărată radiografie a istoriei acestei localităţi transilvane, cu învăţămînt, creaţie literară, culte, spaţiu someşan cunoscut prin valorile umane pe care le-a dat (de exemplu apreciatul dascăl şi scriitor, critic de artă, Ion Apostol Popescu, autor al volumului Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula).  În cele 7 capitole (584 pagini) ale sale, lucrarea Gherla – Istorie – Cultură – Spiritualitate oferă cititorului/cercetătorului valoroase amănunte şi informaţii detaliate pe perioada existenţei seculare a oraşului, elemente relevante pentru locul important pe care această aşezare îl ocupă în peisajul cultural al României.

Luând cuvintele prefaţatorului, Acad. Ioan-Aurel Pop din Lectori salutem! mai degrabă îndemn decât  laudă:…considerând tratarea de faţă drept un fragment de viaţă autentică, trăită de toate generaţiile, etniile şi confesiunile care s-au succedat în Gherla (sau cum se va fi denumit locul, în momente diferite ale trecutului), îi socotim pe autorii săi demni de cununa de lauri şi o recomandăm spre lectură tuturor celor care consideră că dragostea pentru trecut este de fapt dragoste de viaţă., vă invităm şi noi la lectură!

Iulian Dămăcuş

Eveniment: Revista MIȘCAREA LITERARĂ la un deceniu de existență

 Noua serie a revistei bistrițene MIȘCAREA LITERARĂ își serbează, în aceste zile, un deceniu de existență.

Sub genericul Revista MIȘCAREA LITERARĂ – 10 ani de apariție vor avea loc:

Dezbaterea pe tema: Literatura între realitate și ficțiune,

Se vor decerna premiile revistei MIȘCAREA LITERARĂ,

prezentare de cărți

și lectură publică.

Moderatori vor fi: scriitorii Olimpiu NUȘFELEAN și Ioan PINTEA

Deja se anunță participarea unor scriitori din Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Zalău, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Târgu Mureș, Suceava, Dej și din județul Bistrița-Năsăud

La mulți ani și încă mulți înainte!

Cărţile mele (12): Troia, Veneţia, Roma (ed. II, vol. 1; 2007)

Troia, Veneţia, Roma. Studii de istoria culturii şi civilizaţiei medievale

de Ovidiu Pecican

Bucureşti, EuroPress Group, 2007

coperta: Alexandru Pecican

 

 

 CUPRINS

1. Introducere …

 

I. LITERATURĂ ŞI ÎNCEPUTURI

2. Există o literatură română medievală? …

3. P. P. Panaitescu şi începuturile istoriografiei în Ţara Românească

4. Pavel Chihaia şi primele scrieri istorice româneşti …

5. Scrieri istorice medievale din mediile româneşti ardelene …

6. Literatura română din secolele al XIII-lea – al XIV-lea …

7. Recursul la mitologia păgână în istoriografia slavonă de la nordul Dunării (secolele al XIII-lea – al XIV-lea)

 

II. ÎNAINTE DE ÎNTEMEIERE

8. Începuturile organizării vieţii româneşti în Oltenia în lumina unei vechi teze a istoriografiei române (sec. al XII-lea – al XIII-lea)

9. Vlahia şi vlahii la Robert de Clari

10. Conflictul dintre Ioniţă Caloian şi Emeric al Ungariei (1202 – 1204)

11. Episodul soliei cruciate la Ioniţă Caloianul în opera lui Gh. I. Brătianu …

12. Cunoaşterea trecutului la curtea din Trnovo (1205 – 1207)

13. Roman – un erou eponim al românilor …

14. Epopeea românească medievală: Cântecul de gesta al lui Roman şi Vlahata …

15. Argumente pentru existenţa Cântecului de gesta despre Roman şi Vlahata …

16.  “Cneazul Neimat” în Gesta lui Roman şi Vlahata. O ipoteză

17. Scrisoarea latinilor în Gesta lui Roman şi Vlahata. Evenimentele balcanice dintre 1235 – 1239

 

III. MOŞTENITORII BIZANŢULUI

18. Pe urmele confruntării dintre Basarab I şi Carol Robert: Legenda descălecatului pravoslavnicilor creştini (1320 – 1330) …

19. Legenda descălecatului pravoslavnicilor creştini şi atmosfera ideologică ce a generat-o …

20. Lumea sud-carpatină a ioaniţilor

21. Originile cărturăreşti ale naraţiunii despre Negru Vodă

22. Negru Vodă şi realitatea lui istorică

23. Comiţii lui Vlaicu Vodă

 

IV. ÎN BANATUL ŞI BIHORUL ROMÂNESC

24. Nobilimea de origine română din Ungaria medievală (sec. al X-lea – al XIII-lea)

25. Cnezii bănăţeni la originea nobilimii medievale

26. Frământările social-politice din Ungaria secolelor al XII-lea – al XIII-lea şi ecourile lor în texte româno-slave

27. Lupta lui Ladislau cu tătarii – o legendă eroică maghiară printre români (ante 1343 – 1365)

28. Împrejurările circulaţiei legendei despre Lupta lui Ladislau cu tătarii (1343 – 1365)

 

V. COMPROMISURI RELIGIOASE

29. Despre triumful ortodoxiei asupra catolicismului: Legenda lui Ladislau şi Sava ….

30. O neînţelegere istoriografică? Măsurile anticriză ale lui Ludovic de Anjou în Transilvania şi Banat (1366) …

31. Legenda despre lupta dintre Vladislav/ Ladislau şi Ştefan în Banat. Context istoric şi straturi culturale (1243 – 1370)

32. Identităţi şi porecle în Banat la 1370. Baterea primelor monede pentru Ţara Românească

33. Nicodim de la Tismana, Sigismund de Luxemburg şi Legenda bănăţeană despre Ladislau şi Sava …

 

VI. LA ÎNTÂLNIREA CATOLICISMULUI CU ORTODOXIA

34. Istorici la Oradea în secolele al XIII-lea – al XIV-lea: ambianţă ideatică şi raporturi româno-maghiare

35. Istoriografie, context documentar şi istorie în Transilvania la mijlocul secolului al XIV-lea

36. O pledoarie pentru unitate creştină în faţa avansului otoman: Hronicul bulgăresc

 

VII. UN MARAMUREŞ CAVALERESC  

 37. Literatura “cavalerească” în Maramureşul românesc (secolul al XIV-lea) …

38. Lecturile nobililor maramureşeni (sec. al XIV-lea – al XV-lea)  

39. Legenda originii maramureşenilor – un program al luptei românilor din Maramureş pentru păstrarea autonomiilor (circa 1343 – 1362),

40. Ianuarie – februarie 1360: tulburări în Moldova

41. Regina Elisabeta a Ungariei şi românii din Bereg (1361 – 1364)

 

VIII. UN IZVOR ISTORIC MAGHIAR PIERDUT

42. La izvoarele unui mit istoriografic: Georgios Pachymeres şi migraţia românilor la nordul Dunării

43. Legende medievale defavorabile despre originea românilor

44. Letopiseţul Unguresc: catolicismul magnaţilor maghiari în alertă antiromânească

45. Dragoş de Giuleşti şi Balc, fiul lui Sas. Între Maramureş şi Moldova …

46. Cine a scris Letopiseţul unguresc? Ideologi ai îngrădirii autonomiilor româneşti în vremea lui Ludovic de Anjou

Anexe