Semneaza petitia: „ALARMĂ: Inegalitate flagrantă în criteriile de evaluare ale Ministerului Educației – UEFISCDI! Cercetătorii din domeniile umaniste și sociale protestează”

Bună ziua

Domeniile umaniste și sociale sunt constant dezavantajate în fața științelor exacte. În cadrul concursului Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie (finanțator UEFISCDI – Ministerul Educației), standardele minime de eligibilitate defavorizează până la anihilare cercetarea umanistă și socială. Solicităm înghețarea concursului până la soluționarea inegalităților de șanse.

Petiția încărcata online este un prim și foarte necesar semnal de alarmă. Va fi urmat și de altele, în ceea ce ne dorim să fie un val de coalizare și opinie în zona științelor umaniste și sociale. Documentul „Alarmă” este format dintr-un manifest, urmat de un studiu al standardelor de eligibilitate care demonstrează inegalitățile, neconcordanțele și lipsa dialogului în alcătuirea lor:

http://www.petitieonline.ro/petitie/alarma_inegalitate_flagranta_in_criteriile_de_evaluare_ale_ministerului_educatiei_uefiscdi_cercetatorii_din_domeniile_umaniste_si_sociale_protesteaza_-p36168052.html

Vă mulțumim pentru semnături, sprijin și difuzarea mai departe a petiției.

Numai bine,

Simona Dumitriu

 

Transcriu mai jos punctul al treilea din documentul intitulat SCURT STUDIU COMPARATIV AL CRITERIILOR MINIME DE ELIGIBILITATE, unde se evidențiază rușinoasa estimare oficială a prestației științifice din domeniul umanisticii (deci a părții de concepție și viziune a culturii unei națiuni):  

 
3. Stiintele umaniste

Ajungem la al treilea – si pentru noi cel mai important – capitol al prezentului studiu:

„Pentru stiintele umaniste (conform Anexei 4)
Pentru directorul de proiect si expertii evaluatori: Acumularea a minim 400 de puncte din lucrari publicate in perioada 2001 – 2010, din urmatoarele categorii:
1. Publicarea la edituri din afara Romaniei si a Republicii Moldova, in limbi de circulatie internationala (conform Anexei 5), a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare2): 100 puncte pentru fiecare lucrare.
2. Publicarea la edituri din Romania sau Republica Moldova a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare). Se iau in considerare cel mult 12 lucrari de acest tip: 20 puncte pe lucrare.
3. Studii publicate in reviste indexate in Arts & Humanities Citation Index sau incluse in European Reference Index for the Humanities (ERIH), categoriile A (INT1) si B (INT2) (www.esf.org/research-areas/humanities/erih-european-reference-index-for-the-humanities.html), sau capitole in volume colective editate in limbi de circulatie internationala, sau editarea de volume colective in limbi de circulatie internationala. Volumele colective trebuie sa se regaseasca in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, identificabile prin catalogul mondial WorldCat: 10 puncte pentru fiecare studiu, capitol sau volum editat.
Pentru categoriile 1 si 2: Vor fi luate in considerare numai lucrarile disponibile in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, indexate in catalogul Worldcat (www.worldcat.org).”
(citat din PCCE Standarde Minimale de Eligibilitate)

Interpretarea grilei: in loc de carti, sunt solicitate lucrari de referinta pentru stiintele umaniste – publicate la o editura din afara Romaniei si Republicii Moldova. Nu mai este mentionata explicit ca acceptata calitatea de co-autor. O putem intui ca fiind in mod implicit necesara in cazul dictionarelor/enciclopediilor. Ne intrebam cum se poate declina subcategoria “editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare” la diferitele subdomenii ale stiintelor umaniste.

Reamintim si in cazul domeniilor umaniste inegalitatea cantitativa in conditii de punctaj maxim: contra unui singur articol in cazul stiintelor exacte, autorii si cercetatorii din aria umanioarelor sunt obigati sa „ridice la fileu” nu mai putin de 4 lucrari de referinta publicate in strainatate! Disproportie nu doar evidenta, dar si jignitoare, avand in vedere ca 4 lucrari de referinta publicate in strainatate sunt rezultatul unei intregi vieti intelectuale (si sunt de obicei insotite de alte numeroase lucrari publicate in tara)!

Atat pentru domeniile umaniste, cat si pentru stiintele sociale, o conditie a eligibilitatii fiecarui volum in parte este prezenta lui in cel putin 12 biblioteci din strainatate (prezenta care se verifica prin accesarea bazei http://www.worldcat.org).
In conditiile in care editurile romanesti nu trimit carti in bibliotecile din afara Romaniei decat in foarte rare cazuri, nenumarate volume extrem de relevante pentru cultura romaneasca pur si simplu nu pot fi luate in calcul.

O lucrare de referinta publicata la una din cele mai bune edituri din Romania valoreaza, in lumina prezentei grile de calcul, mai putin decat un capitol de carte din zona stiintelor sociale , mai putin decat un articol minim indexat ISI din aria stiintelor exacte/ale naturii etc.; o lucrare de referinta publicata la o editura ca Humanitas sau Polirom, de pilda, valoreaza cat o treime dintr-o carte din stiintele sociale si doar a cincea parte din punctajul care s-ar oferi unei carti de acelasi fel (implicand acelasi efort, proces de cercetare, raspundere stiintifica) publicate in strainatate. Fireste, nu uitam de aberatia conform careia versiunii traduse publicate in strainatate i se acorda 100 de puncte, iar aceleiasi carti publicate in Romania i se acorda 20 de puncte! Aceste disproportii ne fac sa banuim dispretul autorilor criteriilor eliminatorii pentru insasi calitatea, continutul si chiar sensul cercetarii in sine!

Continuand analiza, la punctul 3 aflam ca unui cercetator din aria stiintelor umaniste nu i se acorda niciun punctaj special pentru atat de importanta indexare ISI; chiar daca ar avea articole incluse in publicatii indexate, ele ar valora doar 10 puncte. Acelasi punctaj este acordat unui capitol de carte sau editarii unor volume colective.
Atragem atentia din nou, 10 puncte este un punctaj total defavorizant, cu care un cercetator din stiintele umaniste ar avea nevoie de o cantitate de publicatii de aproximativ 2.5 ori mai mare prin comparatie cu numarul maxim de articole indexate ISI necesare in cazul stiintelor exacte.
Munca depusa pentru a scrie un capitol dintr-un volum colectiv, ori o lucrare publicata la o editura competitiva din Romania nu este cu nimic mai prejos, este cel putin egala cu munca depusa pentru a cerceta si apoi a scrie un articol intr-o revista indexata ISI. Calitatea cercetarii este aceeasi.

In concluzie, chiar si la o sumara, dar atenta evaluare comparativa a criteriilor de eligibilitate aferente celor trei ramuri ale cercetarii, reies inegalitati si probleme de interpretare pe care le consideram cel putin discutabile si care fac inoperante standardele de eligibilitate in versiunea lor actuala.

ÎN EXCLUSIVITATE!!! Michael SHAFIR: Domnului Preşedinte al României Traian Băsescu,

Domnului Preşedinte al României Traian Băsescu,

Palatul Cotroceni

Bucureşti

                                                                                       Cluj-Napoca, 22 ianuarie 2011

Domnule preşedinte,

În luna octombrie a anului 2009 mi-ați făcut deosebita onoare de a mă decora cu Ordinul Meritul pentru Învățământ în grad de ofițer. Cu mâhnire şi în acelaşi timp cu mânie, mă văd nevoit să vă înapoiez azi această medalie. Gestul meu este determinat, în primul rând, de maniera nedemocratică şi neconstituțională în care guvernul condus de dl. Emil Boc cu sprijinul nemijlocit al Domniei Voastre încalcă în mod repetat principiile statului de drept, facând în mod abuziv uz de asumarea răspunderii în fața Parlamentului şi substituindu-se în acest mod legislativului, de ordonanțe de urgență, precum şi de numeroase alte găselnițe juridice pe care nu numai că Dumneavostră, domnule preşedinte, le acceptați, dar le şi inspirați şi girați în mod direct şi personal. Din acest punct de vedere, considerați returnarea acestei distincții şi ca un gest de solidaritate față de Armată,  pe care ați avut incredibila temeritate de a încerca să o dezbinați în conferința de presă ținută în această seară la reşedința oficială a preşedintelui statului.

La fel se întâmplă şi în cazul legii Educației Naționale, promovată de către Domnia Voastră la data de 4 ianuarie 2011. Şi acolo se încearcă dezbinarea corpului profesoral, asmuțind cadrele didactice tinere împotriva celor cu experiență, ca şi cum nu decizia guvernului Boc a înghețat posturile în universități, ci prezența noastră, a cadrelor didactice cu experiență ar fi blocat avansarea acestora.  Mai mult, în spatele unei perfide argumentări pentru depolitizare în universități, noua lege duce la politizarea întregului sistem, de la şcoli şi până în vârful instituțiilor de învățământ superior, lichidând în acelaşi timp autonomia universitară.

La modul personal, legea mă forțează într-o pensionare în care mi-aş putea continua activitatea universitară numai la plata cu ora. Cu alte cuvinte, mă trimite într-un hotel pe centură.

Am revenit în România, domnule preşedinte, în anul 2005, numai şi numai în scopul continuării activității mele pedagogice universitare. În timp ce alte state europene revin asupra deciziei pensionării forțate, România sub conducerea Dumneavoastră o  impune pentru a face loc clientelelor politice sau economice. “Reforma” impusă de noua lege este un substanțial regres față de situația existentă anterior acestei legi, nici ea ideală. Probabil că vă imaginați că acele cadre didactice care fac parte din actualul guvern sunt capabile să conducă doctorate şi să deschidă în fața României calea către locul pe care îl merită minunații ei tineri, pe care îi cunosc bine. Mult mai bine decât Dumneavoastră.

Douăzeci şi doi de ani de activitate la Radio Europa Liberă, unde am condus, printre altele, departamentul de documentare al secției române, m-au învățat, domnule preşedinte, că trebuie să fim răbdători. În cele din urmă simularea politică a democrației (socialiste sau nu) va fi exorcizată. Şi împreună cu ea, toți clovnii politici.

Vă urez sănătate,

Prof. univ. dr. Michael Shafir

SCRISOARE DESCHISĂ PRIVIND LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Destinatar:

Preşedintele României,

Guvernul României,

Parlamentul României

Scrisoare deschisă adresată

Domnului Traian Băsescu, Preşedintele României,

Domnului Mircea Geoană, Preşedintele Senatului,

Doamnei Roberta Anastase, Preşedintele Camerei Deputaţilor,

Domnului Emil Boc, Primul Ministru al Guvernului României,

Domnului Daniel Funeriu, Ministrul Educaţiei Naţionale,

Preşedinţilor partidelor politice parlamentare,

Educaţia publică este parte a patrimoniului democratic european. Nucleu dur al crezurilor politice liberal, social-democrat şi democrat-creştin, educaţia publică constituie miezul viziunii despre societate purtate de toate mişcările democratice: o societate formată din cetăţeni critici, autonomi în gândire, capabili de discernământ şi neîncrezători în demagogia ce parazitează adesea viaţa politică. În orice societate modernă nivelul democraţiei este strâns legat de cel al educaţiei. Apărarea acestei legături este condiţia indispensabilă a libertăţii şi pluralismului. Credem că, prin atitudinea pe care o au faţă de educaţie, partidele româneşti şi responsabilii politici au prilejul să-şi dovedească ataşamentul faţă de valorile democratice, precum şi apartenenţa de substanţă la marile familii politice europene.

Înaintat Parlamentului după o dezbatere publică nejustificat de scurtă, proiectul de reformă a învăţământului românesc desconsideră relaţia dintre educaţie şi cetăţenie. Dimpotrivă, el se hrăneşte dintr-o viziune managerială şi utilitaristă, inspirată de un tip de eficacitate ce poate fi cel al unei întreprinderi, dar niciodată al şcolii sau universităţii. În ciuda a douăzeci de ani de regim democratic şi de deschidere europeană, constatăm că, ascuns de un limbaj tehnocratic, supravieţuieşte vechiul comandament socialist al integrării dintre învăţământ şi producţie.

În învăţământul pre-universitar, proiectul de reformă dezvoltă trei principii, cel al „finanţării care urmează elevul”, cel al reducerii duratei studiilor obligatorii şi cel al mobilităţii cadrelor didactice, principii care, aplicate în context românesc, vor agrava criza structurală a şcolii.

Într-un sistem de educaţie în care elevii sunt slab şi, mai ales, inegal pregătiţi, iar infrastructura şcolară este adesea precară, „finanţarea care urmează elevul” va adânci diferenţele de pregătire dintre elevi, transformând educaţia de calitate într-un privilegiu de grup social şi spulberând definitiv speranţa egalităţii de şanse a tinerilor români în materie de formaţie şi carieră.

Refuzând, în opoziţie cu practica europeană, şcolarizarea obligatorie până la vârsta majoratului, proiectul abandonează o parte importantă a tinerilor români cu vârsta între 15 şi 18 ani, împingându-i către condiţia de forţă de muncă necalificată.

Dubla dependenţă a şcolii faţa de Ministerul Educaţiei şi de administraţia locală, agravată de preconizata desfiinţare a titularizării cadrelor didactice, va consolida raporturile clientelare deja existente în multe cazuri între direcţiile şcolilor, inspectorate, personalul politic şi administraţia locală, punând sub semnul precarităţii însăşi profesia de educator.

În învăţământul superior, proiectul de lege întăreşte capacitatea de control şi intervenţie a Ministerului, supunând Universitatea unei logici de funcţionare exclusiv antreprenoriale. Autonomia şi democraţia din universităţile româneşti, semnul intrării în normalitatea occidentală a vieţii noastre academice, sunt astfel grav prejudiciate. Este paradoxal şi îngrijorător faptul că, astăzi, într-o perioadă în care democratizarea accesului la studii superioare a luat o amploare fără precedent în România, democraţia internă a Universităţii este subminată printr-un gest politic grăbit.

Principiul autonomiei universitare este cheia de boltă a învăţământului european. Proiectul anulează conţinutul autonomiei şi deschide calea politizării Universităţii prin posibilitatea extinsă pe care o oferă guvernului de a controla Universitatea, de a destitui Rectorii, de a înfiinţa şi desfiinţa discreţionar programe de studii şi de a decide, fără criterii clare, privilegierea unor Universităţi în detrimentul altora. Mai mult, proiectul invită Ministerul Educaţiei şi agenţiile publice abilitate la un demers ulterior de reglementare susceptibil să suprime şi ultimele marje de libertate permise spaţiului academic. Dacă litera şi spiritul proiectului vor deveni lege, Universităţile româneşti riscă să fie aduse într-o situaţie de dependenţă politică şi de mediocritate intelectuală.

Considerăm că ideea Universităţii prestatoare de servicii corupe adevăratul sens al demersului pedagogic şi al actului de cercetare, în centrul cărora se află întotdeauna cunoaşterea. Ideea că Universitatea ar trebui să fie un simplu laborator de producţie a unor competenţe solicitate de o piaţa a muncii lipsită de claritate şi perspectivă deturnează misiunea fundamentală a Universităţii, aceea de loc al spiritului creator, al autonomiei personale şi capacităţii critice.

În toate societăţile moderne, şcoala şi universitatea au rolul de a dezvolta, a conserva şi a transmite cunoaşterea. Membrii corpului academic nu-şi pot îndeplini misiunea dacă sunt trataţi ca prestatori de servicii. Libertatea de a gândi şi de a cerceta trebuie să rămână neîngrădită de criterii străine spaţiului academic. Aceasta lege consacră dominaţia unui mod greşit de a înţelege eficienţa, mascând în acelaşi timp de o manieră rudimentară diminuarea investiţiei publice în educaţie. Viziunea managerială care ghidează întregul proiect subminează grav nu numai caracterul public, dar şi pe cel naţional al şcolii şi al Universităţii. Şcoala nu-şi mai propune să construiască conştiinţa civică şi naţională a tinerelor generaţii, să formeze persoane adaptabile cultural şi profesional, ci numai „competenţe” limitate şi improbabile pentru o piaţa a muncii a cărei evoluţie nu o mai poate prezice nimeni.

Vă cerem aşadar să constataţi împreună cu noi gravitatea acestui moment pentru sistemul naţional de educaţie, să opriţi procesul de aprobare a proiectului de lege şi să vă exercitaţi atribuţiile pentru relansarea dezbaterii publice şi naţionale în jurul reformei învăţământului.

Prof. Dr. Daniel Barbu (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Ionela Băluţă (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Alexandra Ionescu (Univ. Bucureşti),

Lector Dr. Ruxandra Ivan (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Ligia Livadă (Univ. Bucureşti),

Lector Dr. Silvia Marton (Univ. Bucureşti),

Lect. Dr. Camil Pârvu (Univ. Bucureşti),

Prof. Dr. Florin Ţurcanu (Univ. Bucureşti),

Prof. Dr. Laurenţiu Vlad (Univ. Bucureşti),

Asist. Dr. Claudia Maria Udrescu (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Mihai Chioveanu (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Florin Diaconu (Univ. Bucureşti),

Asist. Ştefan Apăteanu (Univ. Bucureşti),

Prof. Dr. Iulia Motoc (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Camelia Voinea (Univ. Bucureşti),

Lucia Vodă (Univ. Bucureşti),

Lect. Dr. Sorin Gabriel Sebe (Univ. Bucureşti)

1. CENZURA-M-AR CENZURA…

ÎN GENERAL ŞI ÎN principiu, libertatea de exprimare a opiniilor proprii nu este îngrădită în România. După 1989, surpriza mea a fost să constat că formele tradiţionale de cenzură ideologică s-au perpetuat numai în mintea şi practicile câte unui redactor şef de revistă culturală. „Nu asta!”, „Nu acum!”, „De ce noi?!” au fost câteva dintre replicile acestor oameni care socoteau – probabil că pe bună dreptate – că abolirea instanţelor castratoare ale Partidului Comunist, începând chiar cu partidul însuşi, era un bun prilej pentru a-şi promova doar propria agendă, când nu şi propriile prietenii.

Cu toate acestea, chiar şi atunci când s-a ivit câte un asemenea prilej, nu am făcut nicio clipă confuzia între limitările unei gândiri meschine, de propagandist autoinstituit sau de comersant de favoruri, cu politica oficială a defunctului regim de dictatură. În asemenea cazuri am preferat să dau câte un pas înapoi, publicând materialul incriminat în altă parte.

Două cazuri grave de cenzură înaltă am trăit, totuşi, în ultimele două decenii. Primul, în 1999, m-a vizat – pe mine şi pe alţi comilitoni – în calitate de istoric autor de manuale. Acuzatorul public a fost marele istoric de butaforie, regizorul Sergiu Nicolaescu, care a îndemnat ca manualul care nu-i plăcuse să fie ars în piaţa publică. Noul, deşi venerabilul, Goebbels vorbea, nu ca persoană privată, ci în calitate de senator, de la cea mai înaltă tribună naţională a momentului: Parlamentul României. I s-au alăturat, mânaţi de autentică mânie proletară, doi publicişti de maaaare talent şi audienţă: Cristian Tudor Popescu, încruntatul în bluză de trening, şi Tucă Show, uzurpatorul de mai târziu al drepturilor statului român asupra colecţiei de carte „Biblioteca pentru toţi”. După ei au urmat şi alţii, pentru că mizele depăşeau persoanele celor înjuraţi, autorii, vizând schimbarea ministrului Educaţiei şi, dacă se putea, chiar subminarea credibilităţii preşedenţiei Constantinescu. Şi s-a putut. În 2000, când s-a întors la putere Iliescu, noua ministră – care, între timp, a luat şi ea obiceiul prestaţiilor ministeriale penibile, dar recurente -, Abramburica, a interzis manualul de istorie respectiv în toate şcolile din România. Iar asta se întâmpla în ţara unde, până astăzi, Hitler şi Zelia Codreanu se pot procura legal, fără riscuri, de pe la anticari.

A doua ocazie când statul mi-a acordat o atenţie mai mare decât ar fi fost de aşteptat s-a arătat curând, după numai un an şi ceva. În revista Provincia, al cărei secretar de redacţie (pentru versiunea română) eram, am gândit, împreună cu alţi redactori şi colaboratori, un apel adresat ţării pentru reorganizarea statului nostru – nefuncţional până astăzi – pe baze regionaliste. Scandal enorm, ridiculizări demagogice pe măsură. Iliescu ne-a trimis la plimbare, să ne vedem de treabă, dar premierul Adrian Termopan ne-a ameninţat voalat, lăsându-i liberalei Norica Nicolai şansa de a propune să fim arestaţi ca trădători. Jurista cu „mapă profesională” înfricoşătoare şi scabroasă – din câte spune Traian Băsescu – a avut astfel şansa de a se dovedi mai radicală decât însuşi liderul ultranaţionalist Gheorghe Funar, mulţumit doar cu propunerea să fim târâţi în judecată.

Redacţiile ziarelor la care am colaborat sunt mult mai subtile decât atât. Dintr-o dată, pe nepusă masă, ele îşi schimbă linia editorială, au nevoi urgente de marketing – mai multă publicitate aduce mai mulţi bani în portofolii (şi în portofele), de ce n-ar renunţa, aşadar, spontan la anumiţi colaboratori?! -, pretextează click-uri insuficiente pe pagină, din partea cititorilor, pariază pe tineri sau, dimpotrivă, pe oameni mai cu experienţă. Începuturile sunt mereu complicate, e nevoie de contract, de copie după buletin, de CNP şi număr de cont bancar… Spre deosebire de cele care sfârşesc o căsnicie însă, divorţurile din presă se termină sumar, cu o brutalitate cazonă. Cel mai mult în acest sens mi-a plăcut mesajul unic şi irepetabil al lui Doru Buşcu de la Cotidianul, un ziar pe care conducerea înţeleaptă a acestui gazetar l-a dus, în cele din urmă, la dispariţie, în pofida unor lovituri inventive de marketing (datorate, desigur, altora). El mă înştiinţa bărbăteşte că din momentul „X” colaborarea noastră ia sfârşit, nelăsând vreun loc nici explicaţiilor, nici curtoaziei. Când am văzut cu ce tărăboi lamentabil se dispensa acelaşi coleg din presă de serviciile lui Traian Ungureanu, vinovat de a avea opinii şi după intrarea lui în politică, mi-am spus că, totuşi, nu văzusem încă destule în materie şi că scăpasem fără noroi pe pantofi.

Uite însă că tehnologia salvează România. Posibilităţile pe care mi le dă internetul de a mă publica singur, punând la dispoziţia virtualilor mei cititori opiniile aceluiaşi membru al societăţii civile neînregimentat politic care sunt, mă recompensează, până la proba contrară, de aerul câteodată rarefiat, neîndestulător, din presa actuală.

REFORMA ÎN EDUCAŢIE: Cercetarea sub semnul întrebării

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, CNCSIS a iniţiat, apoi a anulat evaluarea centrelor de cercetare din universităţi. Criteriile impuse erau, ca întotdeauna în evaluările CNCSIS, inadecvate domeniilor socio-umane, fiind concepute după specificul ştiinţelor exacte şi inginereşti. Este de presupus că şi data viitoare când va fi vorba de evaluări, competiţii pentru proiecte, CNCSIS să vină cu grile discriminatorii, ceea ce va avea consecinţe în alocarea de resurse pentru cercetare. De aceea, vă supunem atenţiei o Scrisoare deschisă, în care solicităm CNCSIS să ia în considerare, pentru viitoarele evaluări, criterii care să corespundă şi domeniilor noastre, astfel încât să nu fim eliminaţi din start din toate competiţiile. Dacă sunteţi de acord cu conţinutul Scrisorii deschise, vă rog să vă semnaţi în interiorul textului ataşat sau chiar în interiorul mesajului, şi să trimiteţi răspunsul dumneavoastră pe adresa de mail : ecaterina_lung@yahoo.com. De asemenea, vă rog să trimiteţi acest mesaj şi altor colegi care ar putea fi interesaţi.

Cu cele mai bune gânduri,

Prof. Dr. Ecaterina Lung

Prodecan

Facultatea de Istorie

Universitatea Bucureşti

Scrisoare deschisă către CNCSIS cu privire la evaluarea activităţii de cercetare

CNCSIS a lansat acţiunea de evaluare a Centrelor de Cercetare, afirmând că porneşte de la tradiţia şcolii superioare româneşti, dar formularele de evaluare care au ajuns la universităţi în multiple variante, creatoare de confuzie, demonstrează că această tradiţie este total ignorată. Evaluarea a fost amânată apoi sine die dar, din experienţa anilor precedenţi, ne aşteptăm ca atunci când va fi reluată, criteriile de evaluare să fie la fel de nepotrivite cu ştiinţele socio-umane.

CNCSIS a formulat întotdeauna criteriile de evaluare a cercetării ştiinţifice ţinând seama exclusiv de specificul cercetării din ştiinţele exacte şi inginereşti, în ignorarea aproape totală a realităţilor ştiinţelor socio-umane.

În evaluarea performanţei ştiinţifice este absolutizat criteriul publicaţiilor ISI, în condiţiile în care numărul publicaţiilor cotate ISI cu specific socio-uman este mic, iar revistele care au obţinut această cotare nu sînt neapărat şi cele care se bucură de un prestigiu real în domeniu. ISI este o bază de date realizată de o companie privată americană, al cărui obiectiv esenţial este profitul, şi care recenzeză publicaţiile după criterii formale (regularitatea apariţiei, redactarea, cel puţin parţială, în engleză, etc) şi nu în funcţie de relevanţa conţinutului. De asemenea, nu este un standard de referinţă recomandat de vreo instituţie europeană, nu cuprinde publicaţiile europene esenţiale din domeniul ştiinţelor socio-umane, şi insistenţa de a-l impune pentru evaluare şi în domenii  care au un alt specific decît cel tehnic este total nepotrivită. Ca o dovadă a inadecvării aplicării evaluării conform sistemului publicaţiilor ISI la realităţile româneşti, amintim faptul că Academia Română, forul tutelar al cercetării ştiinţifice din ţara noastră, nu are, cel puţin în ştiinţele socio-umane, reviste acreditate ISI.

Criteriile care sunt luate în considerare de CNCSIS pentru evaluarea activităţii centrelor de cercetare sunt discriminatorii, aplicabile integral numai ştiinţelor exacte şi inginereşti, întrucât acceptă brevete de invenţie, produse şi tehnologii, dar ignoră total cărţile, care reprezintă esenţialul modului de valorificare a cercetării în ştiinţele socio-umane. În cazul în care cărţile sînt echivalate cu „produsele”, aşa cum reprezentanţi CNCSIS au sugerat, punctajul care poate fi obţinut de autorul unei cărţi este ridicol, în raport cu cel oferit pentru articole ISI cu mai mulţi autori. Discriminarea domeniilor socio-umane rezultă tocmai din faptul că principalele criterii propuse pentru evaluare le sunt inaplicabile.

Ţinând seama de aceste aspecte, care demonstrează ignorarea realităţii cercetării ştiinţifice din alte domenii decât cele tehnico-inginereşti, solicităm CNCSIS să refacă aceste criterii de evaluare, pornind de la o consultare autentică a reprezentanţilor universităţilor, ai institutelor de cercetare  şi de la o cunoaştere reală a specificului ştiinţelor socio-umane.

Dacă şi viitoarele criterii de evaluare vor avea acelaşi tip de carenţe, nu putem să avansăm decât două ipoteze: ori CNCSIS este incapabil să înţeleagă logica internă şi regulile de funcţionare ale altor domenii decît cele tehnice şi inginereşti, ori doreşte să elimine total centrele de cercetare din alte domenii de la competiţia pentru resurse. Reamintim în sprijinul acestei de-a doua ipoteze faptul că în expunerea de motive care a însoţit grila de evaluare trimisă universităţilor se preciza că acele centre care vor fi recunoscute drept Centre de Excelenţă „vor putea participa la viitoare competiţii organizate în cadrul programului Idei (Şcoli de Excelenţă”).

Prof. univ. dr. Ecaterina Lung, Prodecan, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Sorin Radu, Decan, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Mihaela Grancea, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, Decan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Ovidiu Coriolan Pecican, Facultatea de Studii Europene şi Relatii Internaţionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Zoe Petre, Directorul Şcolii Doctorale, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Ion Bulei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române; prof. univ. dr. Vasile Boari, Directorul Centrului de Analiză Politică al Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Florica Bechet, şeful catedrei de Filologie Clasică, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, Directorul Institutului de Studii Clasice (centru de cercetare al UB); prof. univ. dr. Ştefan Avădanei, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Eva Mârza, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie „1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Edit Szegedi, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Carmen-Nora Lazăr, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ovidiu Bozgan, Directorul Centrului de Istoria Bisericii, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Király Ştefan, Facultatea de Istorie si Filosofie, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Voicu, şef de catedră, Facultatea de Limbi Străine şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, Directorul Centrului de Studii Medievale al Universităţii Bucuresti; prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Române; prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michael Shafir, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale (CESIC), membru al Şcolii Doctorale a FLLS, Universitatea din Bucureşti; lect. univ. dr. Sergiu Mişcoiu, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Paul Fudulu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Virgiliu Ţârău, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Romulus Brâncoveanu, Decan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad, Şef Catedră „Studii europene şi Relaţii internaţionale”, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; cercet. şt. dr. Ovidiu Cristea, Director, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române; lect. univ. dr. Daniela Zaharia, secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Laurenţiu Rădvan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Florentina Niţu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; conf. univ. dr. Cristian Olariu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; cercet. şt. dr. Andi Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; cercet. şt. dr. Cătălina Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; dr. Liviu Brătescu, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Alexandru Istrate, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Mihai Chiper, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Paul Nistor, cercet. şt., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iaşi; dr. Flavius Solomon, cerc. şt., Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi; prof. univ. dr. Luminiţa Ciuchindel, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Alin Ciupală, Şef de catedră, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti; prof. univ. dr. Ciprian Vâlcan, Facultatea de Drept, Universitatea „Tibiscus”, Timişoara; prof. univ. dr. Georgeta Ghebrea, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Paul Iliescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Viorel Panaite, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Ioana Costa, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti (Catedra de Filologie Clasică), Institutul de Studii Clasice al Universităţii din Bucureşti; prof. univ. dr. Eniko Vincze, Facultatea de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Valentin Mureşan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; cercet. şt. I dr. Dorin Dobrincu, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; prof. univ. dr. Ştefan Borbely, Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Keszeg Vilmos, Şef de Catedră, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ferencz Poszony, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Andras F. Balogh, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michaela Mudure, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Lăcrămioara Petrescu, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; conf. univ. dr. Dan Stoica, Prodecan, Facultatea de Litere, Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Ion Pop, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ion Dur, Decan, Facultatea de Jurnalistică, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Şerban Marin, Şef birou Documentare, Publicaţii şi Activităţi Ştiinţifice Arhivele Naţionale ale României, redactor şef „Revista Arhivelor”; prof. univ. dr. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu”, Bucureşti; conf. univ. dr. Radu Ardevan, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Dr. Alexandru Mamina, cercet. şt. II, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Româna, Bucureşti; conf. univ. dr. Valeria Soroştineanu, Secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Liliana Coposescu, Secretar ştiinţific, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Braşov; conf. univ. dr. Sanda Cordoş, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Marian Ţiplic, şef de catedră, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu; conf. univ. dr Vasile Ciobanu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; prof. univ. dr. Szilágyi N. Sándor, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Sanda Berce, Catedra de Limba şi Literatura Engleză, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Călin Teutişan, Facultarea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Director adj. al Centrului de Cercetări Literare şi Enciclopedice; Prof. univ. dr. Ana Maria Zahariade, Catedra de Teoria & Istoria Arhitecturii, Departamentul Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului al Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti; conf. univ. dr. Alexandra Mitrea, Decan, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Mihulecea, Prodecan, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Grigore, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioana Both, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Alexandru Barnea, Şef de Catedră, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti; conf. univ. dr. Lucia Pavelescu, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Daniel Dumitran, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Luminiţa Chiorean, Facultatea de Ştiinte şi Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş; prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, Decan, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; prof. univ. dr. Gábor Csilla, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; prof. univ. dr. Alexandru Gafton, Şeful Catedrei de Limba română, Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. Andrei Bodiu, Decanul Facultăţii de Litere a Universităţii „Transilvania”, Braşov; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi; conf. univ. dr. Greta Miron, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gabor Sipos, Facultatea de Istorie-filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Pia Brînzeu, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara, Prorector; conf. univ. dr. Reghina Dascăl, Cancelar al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; lect. dr. Dana Percec, Prodecan al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara; lect. univ. dr. Lidia Cotea, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Catedra de Franceză, Secretar ştiinţific al Centrului de cercetare „Heterotopos – Reprezentări şi practici ale spaţiului străin”, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Gheorghe Stoica, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Luminiţa Ciuchindel, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Sorin Vieru, consultant, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti; prof. univ. dr. Stelian Scăunaş, Prodecan, Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Paul Brusanovski, Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Adina Ciugureanu, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius”, Constanţa; prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania”, Braşov; prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Decan, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Vasile Lica, Prodecan al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; lect. univ. dr. Cristian Luca, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; prof. univ. Violeta Puşcaşu, Prodecan, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; Prof. univ. dr. doc. Honoris Causa (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) Grigore Posea, Prorector, Universitatea „Spiru Haret”, conducator de doctorat în Geografie la Universitatea din Bucureşti; prof. univ.dr. Sorin Damean, şef de catedră, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Universitatea din Craiova; prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Director Şcoală Doctorală, Facultatea şi Ştiinţe Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgovişte; conf. univ. dr. Mircea Anghelinu, director de departament, Facultatea şi Ştiinţe Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgovişte; conf. univ. dr. Sorin Ştefănescu, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica-Gabriela Chira, Secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lector univ. dr. Gabriela Chiciudean, Facultatea de Istorie şi Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Directorul executiv al Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum”; conf. univ. dr. Ana-Cristina Halichias, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucuresti, membru în colectivul de redacţie al revistei Academiei Române „Studii clasice” şi Director executiv al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice”; conf. univ. dr. Stroia Olga, Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioan Horga, Decan, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Sorin Şipoş, Prodecan, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Barbu Ştefănescu, Prorector, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea; Prof. univ. dr. Ion Simuţ, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea din Oradea; Prof. univ. dr. Mihai Drecin, Director Şcoală Doctorală de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Antonio Faur, Director Departamentul de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Ioan Zainea, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relatii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ.dr. Aurel Chiriac, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relatii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ.dr. Moisa Gabriel, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ. dr. Mircea Brie, Director Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; conf. univ. dr. Luminiţa Soproni, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lector. univ. dr. Florin Sfrengeu, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Cristina Dogot, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dorin Dolghi, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Dana Pantea, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Radu Românasu, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Edith Bodo, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Mihaela Goman, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; asistent univ. dr. Adrian Popoviciu, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; prof. univ. dr. Alexandrina Mustăţea, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Cristian Schuster, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – Centrul de Tracologie, Bucuresti; prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Facultatea de Stiinte si Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mures; prof. univ. dr. Sorin Damean, sef de catedra, Facultatea de Stiinte Sociale, Universitatea din Craiova; Valer Moga, conf. univ. dr. Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; Octavian Tatar, conf. univ. dr., Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Gavriil Preda, Universitatea din Ploiesti; lect. univ. dr. Emanuel Plopeanu, Facultatea de Istorie si Stiinte Politice, Universitatea „Ovidius”, Constanta; asist. univ. dr. Raluca Alexandrescu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Eugen Strautiu, Facultatea de Stiinte Politice, Relatii Internationale, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Ioana Munteanu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. drd. Vladimir Agrigoroaei, ingénieur d’études CESCM-ANR (Poitiers, Franta), membru al Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti; drd. Cristian Ducu, Centrul de Studii Medievale, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Ioan Copoeru, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Anca Crivăţ, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea Bucuresti; conf. univ.dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti;conf. univ. dr. Marian Petcu, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti; dr. Anca Manolescu, cercetator independent; conf. univ. dr. Madeea Axinciuc, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Andrei Miroiu, Departamentul de Istorie, Indiana University; conf. univ. dr. Mianda Cioba, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Laurentiu Constantiniu, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Silviu Miloiu, Prodecan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; conf. univ. dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, si Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; dr. Gudrun Ittu, cercet. st. I, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; drd. Marian Zaloaga, cerc. st., Institutul de cercetari socio-umane „Gheorghe Sincai”, Târgu – Mures; lect. univ. dr. Silviu Bors, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Dan Dumitru Iacob, cerc. st. II, Secretar Stiintific, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Sibiu; lect. univ. dr. Cristina Bogdan, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Silvia Marin-Barutcieff, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Catalina Gîrbea, Catedra de Franceza, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; dr. Anda Lucia Spânu, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; lect. univ. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; lect. univ. dr. Adrian Aurel Baltalunga, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; dr. Nadia Badrus, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; conf. dr. Zamfir Balan, Facultatea de Stiinte Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. univ. dr. Carmen Oprescu, Facultatea de Teologie, Universitatea din Pitesti; asist. univ. dr. Calin Anghel, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lect. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; lect. univ. dr. Cosmin Popa-Gorjanu, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; lect. univ. dr. Könczei Csilla, Facultatea de litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Cristian Nicolae Apetrei, Facultatea de Stiinţe Juridice, Sociale si Politice, Universitatea „’Dunarea de Jos” din Galati; dr. Teodora-Crisia Miroiu, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Marius Grec, Decan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Politice si Administrative, Universitatea „Vasile Goldis,” Arad; dr. Denisa Bodeanu, cercetator, CNSAS; lector univ. dr. Victor Andrei Carcale, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Stefan Purici, Decan, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Florin Pintescu, Sef catedra, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Mihai Lazar, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf.univ. dr. Claudia Costin, sef de catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. George Bondor, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi; prof. univ. dr. Elena-Brândusa Steiciuc, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; prof. univ. dr. Vasile Dospinescu, Sef catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Luminita-Elena Turcu, Prodecan, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Sabina Finaru, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Aurel Buzincu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii; prof. univ. dr. Muguras Constantinescu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Director al Centrului de Cercetari „Inter Litteras”, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. Madalina Strechie, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; asist. drd. Grunwald Roxana, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. C-tin Augustus Barbulescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lect univ. dr. Claudiu Neagoe, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lector univ. dr. Vasile Ilincan, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; drd. Lilia Laszlo, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Zsuzsa Selyem, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Balazs Imre Jozsef, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lector univ. dr. Olga Gancevici, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Ovidiu Morar, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; dr. Ioana Feodorov, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; dr. Victor Cojocaru, cercet. st. gr. II, Institutul de Arheologie din Iasi al Academiei Romane; lect. univ. dr. Alina Gioroceanu, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; lector univ. dr. Rares Moldovan, Facultatea de Litere a Universitatii „Babes-Bolyai”; lect. univ. dr. Radu Racovitan, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Silviu Purece, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. Daria Pârvu, Facultatea de Litere si Arte, Catedra de Studii Britanice si Americane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; asist. drd. Margareta Sfirschi-Laudat, Catedra de Filologie Clasica, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti, Institutul de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Dana Dinu, Universitatea din Craiova, membru al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice” al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Maria-Luiza Oancea, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedra de Filologie Clasice, membru al Institutului de Studii Clasice; lector univ. dr. Ludmila Rotari, Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene, Universitatea „Spiru Haret”; lect. univ. dr. Manuela Dobre, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Erika Mihalycsa, Catedra de Engleza, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; asist. univ. dr. Ildikó P. Varga, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca; lect. univ. dr. Mihaela Ursa Pop, Sef de catedra, Catedra de Literatura Comparata, Univeristatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Florian Matei-Popescu, cercet. st. III, Seful Sectiei de Arheologie Greco-Romana si Epigrafie, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; conf. univ. dr. Dumitru Boghian, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; asist. univ. dr. Radu Bruja, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; dr. Eugen Nicolae, cerc. st. I, Director adjunct stiintific al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; asist. univ. dr. Czégényi Dóra Andrea, Catedra de Etnografie si Antropologie Maghiara, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Laura Zavaleanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Aurel Vîlcu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Româna, Bucuresti; drd. Cristina Nedelcu, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; dr. Viorica Rusu-Bolindeţ, Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. Dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, şi Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; conf.univ.dr. Laura Cîtu, Sef de catedra, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Dacian Duna, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Eduard Nemeth, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; Prof. Dr. Pia Brinzeu, Prorector, Universitatea de Vest, Timisoara; prof. dr. Orbán Gyöngyi, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Litere, Cluj; Conf. dr. Niculina Iacob, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comnunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava; Lector dr. Alina Preda, Catedra de limba si literatura engleza, Facultatea de Litere, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gina Maciuca, Catedra de Limba si Literatura Engleza, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava, Lector dr. Monica Bilauca, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava; Conf.dr. Reghina Dascal, Cancelar Facultatea de Litere, Istorie si Teologie,, Universitatea de Vest Timisoara; Prof. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenta pentru Studierea Identitatii Culturale (CESIC), membru al Scolii Doctorale a FLLS; Asist. drd. Petruta Oana Naidut, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti.