Un manifest de la JURNALUL NAȚIONAL

Jurnalul Național a lansat un manifest menit să formuleze principalele deziderate ale unei reconsiderări și regândiri a democrației românești actuale. Cred că merită luat în considerare, gândit mai bine, amendat și completat (O.P.).

 

– alegerile parlamentare să nu poată fi organizate niciodată în aceeaşi zi cu alegerile locale;

– mandatul Preşedintelui României să fie de 4 ani;

– partidul sau alianţa care obţine cel mai mare număr de parlamentari să desemneze automat premierul;

– decizia de numire şi cea de revocare a unui membru al Guvernului să aparţină exclusiv premierului;

– interzicerea prin lege a „traseismului” politic;

– limitarea strictă a guvernării prin ordonanţe de urgenţă, prin definirea clară a domeniilor şi a perioadelor în care aceste ordonanţe pot fi emise;

– limitarea asumării răspunderii guvernamentale în Parlament la o singură dată într-o sesiune Parlamentară;

– depolitizarea funcţiilor de conducere ale autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia centrală şi locală; Funcţiile politice să fie doar cele de miniştri şi de secretari de stat;

– modificarea Legii Educaţiei astfel încât conducerea inspectoratelor judeţene şi, respectiv, a instituţiilor de învăţământ să fie desemnată prin concurs şi, respectiv, prin alegeri organizate de consiliul de administraţie;

– depolitizarea Curţii Constituţionale şi limitarea pronunţării ei strict la problemele constituţionale,

– depolitizarea CNA – membrii CNA să fie aleşi prin concurs;

– depolitizarea instituţiilor mass-media publice – conducerea Societăţii Române de Televiziune şi a Societăţii Române de Radiodifuziune să fie desemnate prin concurs;

– consultarea cetăţenilor români, prin referendum, înainte de adoptarea unor proiecte de interes naţional;

– reducerea numărului de servicii secrete/de informaţii.

Polis: Dr. Gene SHARP: 198 Methods of Nonviolent Action/ 198 metode de acțiune nonviolentă

Aceste metode au fost compilate de Dr. Gene Sharp și publicate pentru prima oară în cartea lui din 1973 , The Politics of Nonviolent Action, Vol. 2: The Methods of Nonviolent Action/ Politica acțiunii nonviolente, Vol. 2: Metodele acțiunii nonviolente (Boston: Porter Sargent Publishers, 1973). Cartea evidențiază fiecare metodă și oferă informații despre utilizarea ei istorică.

METODELE DE PROTEST ȘI DE PERSUASIUNE NONVIOLENTĂ

Formal Statements/ Declarații formale
1. Public Speeches/ Discursuri publice
2. Letters of opposition or support/ Scrisori de opoziție sau sprijin
3. Declarations by organizations and institutions/ Declarații ale unor organizații și instituții
4. Signed public statements/ Declarații publice semnate
5. Declarations of indictment and intention/ Declarații de acuzare și de intenție
6. Group or mass petitions/ Petiții de grup sau de masă

Communications with a Wider Audience/ Comunicate cu o audiență mai largă
7. Slogans, caricatures, and symbols/ Sloganuri, caricaturi și simboluri
8. Banners, posters, and displayed communications/ Bannere, postere și comunicări afișate
9. Leaflets, pamphlets, and books/ Pliante, broșuri și cărți
10. Newspapers and journals/ Cotidiene și ziare
11. Records, radio, and television/ Înregistrări, radio și televiziune
12. Skywriting and earthwriting/ Inscripții în aer și pe sol

Group Representations/ Reprezentări de grup
13. Deputations/ Deputății
14. Mock awards/ Premii în batjocură
15. Group lobbying/ Lobbying de grup
16. Picketing/ Pichetare
17. Mock elections/ Alegeri în batjocură

Symbolic Public Acts/ Acte publice simbolice
18. Displays of flags and symbolic colors/Afișarede drapele și de culori simbolice
19. Wearing of symbols/ Îmbrăcare de simboluri
20. Prayer and worship/ Rugăciuni și invocări ale divinității
21. Delivering symbolic objects/ Livrare de obiecte simbolice
22. Protest disrobings/ Proteste
23. Destruction of own property/ Distrugerea propriei proprietăți
24. Symbolic lights/ Instalare de luminare simbolică
25. Displays of portraits/ Afișare de portrete
26. Paint as protest/ Pictură protestatară
27. New signs and names/ Noi semne și nume
28. Symbolic sounds/ Sunete simbolice
29. Symbolic reclamations/ Reclamații simbolice
30. Rude gestures/ Gesturi nepoliticoase

Pressures on Individuals/ Presiuni asupra indivizilor
31. “Haunting” officials/ „Hăituirea” oficialilor
32. Taunting officials/ Sarcasme la adresa oficialilor
33. Fraternization/ Fraternizare
34. Vigils/Veghi

Drama and Music/ Teatru și muzică
35. Humorous skits and pranks/ Scenete și bancuri  
36. Performances of plays and music/ Reprezentații teatrale și muzicale
37. Singing/ Cântat

Processions/ Procesiuni
38. Marches/ Marșuri
39. Parades/ Parade
40. Religious processions/ Procesiuni religioase
41. Pilgrimages/ Pelerinaje
42. Motorcades/ Cavalcade de motociclete

Honoring the Dead/ Onorarea morților
43. Political mourning/ Doliu politic
44. Mock funerals/ Funeralii în batjocură
45. Demonstrative funerals/ Înmormântări demonstrative
46. Homage at burial places/ Omagii în cimitire

Public Assemblies/ Adunări publice
47. Assemblies of protest or support/ Adunări de protest sau de sprijin
48. Protest meetings/ Mitinguri de protest
49. Camouflaged meetings of protest/ Mitinguri de protest camuflate
50. Teach-ins/

Withdrawal and Renunciation/ Abandon și denunțare
51. Walk-outs/ Demisii
52. Silence/ Tăcere
53. Renouncing honors/ Ore de renunțare
54. Turning one’s back/ Stânga-împrejur

THE METHODS OF SOCIAL NONCOOPERATION/ METODE DE NONCOOPERARE SOCIALĂ

Ostracism of Persons/ Ostracizare de persoane
55. Social boycott/ Boicot social
56. Selective social boycott/ Boicot social selectiv
57. Lysistratic nonaction/ Nonacțiune lisistratică
58. Excommunication/ Excomunicare
59. Interdict/ Interdicție

Noncooperation with Social Events, Customs, and Institutions/ Noncooperare în raport cu evenimente sociale, obiceiuri și instituții
60. Suspension of social and sports activities/ Suspendare a activităților sociale și sportive
61. Boycott of social affairs/ Boicotare a rânduielii sociale
62. Student strike/ Grevă studențească
63. Social disobedience/ Dezobediență socială
64. Withdrawal from social institutions/ Abandonare a instituțiilor sociale

Withdrawal from the Social System/ Părăsire a sistemului social
65. Stay-at-home/ Statul acasă
66. Total personal noncooperation/ Noncooperare personală totală
67. “Flight” of workers/ „Volatilizarea” muncitorilor
68. Sanctuary/ Dreptul la adăpost infailibil împotriva abuzurilor puterii
69. Collective disappearance/ Dispariția colectivă
70. Protest emigration (hijrat)/ Emigrația de protest (hijrat)

THE METHODS OF ECONOMIC NONCOOPERATION: (1) ECONOMIC BOYCOTTS/ METODE ALE NONCOOPERĂRII ECONOMICE

Actions by Consumers/ Acțiuni ale consumatorilor
71. Consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor
72. Nonconsumption of boycotted goods/ Neconsumarea bunurilor boicotate
73. Policy of austerity/ Politici de austeritate
74. Rent withholding/ Reținerea chiriei
75. Refusal to rent/ Refuzul închirierii
76. National consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor naționali
77. International consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor internaționali

Action by Workers and Producers/ Acțiuni ale muncitorilor și ale producătorilor
78. Workmen’s boycott/Boicotul muncitorilor
79. Producers’ boycott/ Boicotul producătorilor

Action by Middlemen/ Acțiuni ale clasei de mijloc
80. Suppliers’ and handlers’ boycott/ Boicotul furnizorilor și al manipulatorilor de mărfuri  

Action by Owners and Management/ Acțiuni ale proprietarilor și ale personalului managerial
81. Traders’ boycott/ Boicotul comercianților
82. Refusal to let or sell property/ Refuzul de a lăsa sau vinde proprietăți
83. Lockout/ Blocare
84. Refusal of industrial assistance/ Refuz al asistenței industriale
85. Merchants’ “general strike”/ „Grevă generală” a comercianților

Action by Holders of Financial Resources/ Acțiuni ale deținătorilorde resurse financiare
86. Withdrawal of bank deposits/ Retragerea depozitelor bancare
87. Refusal to pay fees, dues, and assessments/ Refuzul de plătire a taxelor, cotizațiilor și evaluărilor
88. Refusal to pay debts or interest/ Refuzul plătirii datoriilor sau al dobânzilor
89. Severance of funds and credit/ Abandonarea fondurilor și creditelor
90. Revenue refusal/ Refuzul veniturilor 
91. Refusal of a government’s money/ Refuzul banilor guvernamentali

Action by Governments/ Acțiuni guvernamentale
92. Domestic embargo/ Embargo domestic
93. Blacklisting of traders/ Liste negre cu comercianți
94. International sellers’ embargo/ Embargo vizând comercianții internaționali
95. International buyers’ embargo/ Embargo vizând cumpărătorii
96. International trade embargo/ Embargo vizând comerțul internațional

THE METHODS OF ECONOMIC NONCOOPERATION: (2)THE STRIKE/ METODELE NONCOOPERĂRII ECONOMICE: (2) GREVA

Symbolic Strikes/ Greve simbolice
97. Protest strike/ Greve de protest
98. Quickie walkout (lightning strike)/ Promenade rapide (greva de iluminare)

Agricultural Strikes/ Greve în agricultură
99. Peasant strike/ Grevă țărănească
100. Farm Workers’ strike/ Greva fermierilor

Strikes by Special Groups/ Greve ale grupurilor specializate
101. Refusal of impressed labor/ Refuz muncii tipografice
102. Prisoners’ strike/ Greva pușcăriașilor
103. Craft strike/ Greva meșteșugarilor
104. Professional strike/ Greva profesională

Ordinary Industrial Strikes/ Greve industriale normale
105. Establishment strike/ Greva establishment-ului
106. Industry strike/ Greva industrială
107. Sympathetic strike/ Greva de simpatie

Restricted Strikes/ Greve restrictive
108. Detailed strike/ Greva celor din desfacerea cu amănuntul 
109. Bumper strike/ Greva
110. Slowdown strike
111. Working-to-rule strike
112. Reporting “sick” (sick-in)
113. Strike by resignation/ Greva prin demisie
114. Limited strike/ Greva limitată
115. Selective strike/ Greva selectivă

Multi-Industry Strikes/ Grevele multi-industriale
116. Generalized strike/ Greve generalizate
117. General strike/ Greva generală

Combination of Strikes and Economic Closures
118. Hartal
119. Economic shutdown

THE METHODS OF POLITICAL NONCOOPERATION

Rejection of Authority
120. Withholding or withdrawal of allegiance
121. Refusal of public support
122. Literature and speeches advocating resistance

Citizens’ Noncooperation with Government
123. Boycott of legislative bodies
124. Boycott of elections
125. Boycott of government employment and positions
126. Boycott of government depts., agencies, and other bodies
127. Withdrawal from government educational institutions
128. Boycott of government-supported organizations
129. Refusal of assistance to enforcement agents
130. Removal of own signs and placemarks
131. Refusal to accept appointed officials
132. Refusal to dissolve existing institutions

Citizens’ Alternatives to Obedience
133. Reluctant and slow compliance
134. Nonobedience in absence of direct supervision
135. Popular nonobedience
136. Disguised disobedience
137. Refusal of an assemblage or meeting to disperse
138. Sitdown
139. Noncooperation with conscription and deportation
140. Hiding, escape, and false identities
141. Civil disobedience of “illegitimate” laws

Action by Government Personnel
142. Selective refusal of assistance by government aides
143. Blocking of lines of command and information
144. Stalling and obstruction
145. General administrative noncooperation
146. Judicial noncooperation
147. Deliberate inefficiency and selective noncooperation by enforcement agents
148. Mutiny

Domestic Governmental Action
149. Quasi-legal evasions and delays
150. Noncooperation by constituent governmental units

International Governmental Action
151. Changes in diplomatic and other representations
152. Delay and cancellation of diplomatic events
153. Withholding of diplomatic recognition
154. Severance of diplomatic relations
155. Withdrawal from international organizations
156. Refusal of membership in international bodies
157. Expulsion from international organizations

THE METHODS OF NONVIOLENT INTERVENTION

Psychological Intervention
158. Self-exposure to the elements
159. The fast
a) Fast of moral pressure
b) Hunger strike
c) Satyagrahic fast
160. Reverse trial
161. Nonviolent harassment

Physical Intervention
162. Sit-in
163. Stand-in
164. Ride-in
165. Wade-in
166. Mill-in
167. Pray-in
168. Nonviolent raids
169. Nonviolent air raids
170. Nonviolent invasion
171. Nonviolent interjection
172. Nonviolent obstruction
173. Nonviolent occupation

Social Intervention
174. Establishing new social patterns
175. Overloading of facilities
176. Stall-in
177. Speak-in
178. Guerrilla theater
179. Alternative social institutions
180. Alternative communication system

Economic Intervention
181. Reverse strike
182. Stay-in strike
183. Nonviolent land seizure
184. Defiance of blockades
185. Politically motivated counterfeiting
186. Preclusive purchasing
187. Seizure of assets
188. Dumping
189. Selective patronage
190. Alternative markets
191. Alternative transportation systems
192. Alternative economic institutions

Political Intervention
193. Overloading of administrative systems
194. Disclosing identities of secret agents
195. Seeking imprisonment
196. Civil disobedience of “neutral” laws
197. Work-on without collaboration
198. Dual sovereignty and parallel government

Source: Gene Sharp, The Politics of Nonviolent Action, Vol. 2: The Methods of Nonviolent Action (Boston: Porter Sargent Publishers, 1973).

http://www.aeinstein.org/organizations/org/198_methods.pdf

Se mai pot vedea și:

http://www.fragmentsweb.org/TXT2/p_srevtx.html

http://www.aeinstein.org/lectures_papers/OXFORD_PNVA.pdf

http://books.google.ro/books/about/The_politics_of_nonviolent_action.html?id=gA0XAAAAIAAJ&redir_esc=y

(text ;i link-uri preluate de la adresa  http://nastase.wordpress.com/2012/01/28/cine-nu-e-gata-il-iau-cu-lopata/)

TOTALITARISM ÎN INIMA DEMOCRAŢIEI

Există numeroase definiţii ale totalitarismului, formulate din diverse perspective. Printr-o raportare la fenomenele vieţii publice, eu aş desemna însă totalitarismul prin seducţia controlului total al dinamicii sociale configurată, această seducţie, la nivelul vârfurilor. În cazurile sale extreme, tentaţia aceasta ajunge să se exprimă printr-un balet derulat pe liniile unei dinamici prevăzute de sus, în care actanţii nu se mai reprezintă pe ei înşişi – identităţi individuale strict particularizate -, ci devin expresia unor categorii (profesionale, clase), nemaijucând roluri proprii, ci ajungând să încarneze simboluri, arhetipuri ale unui imaginar politic şi social autoritar, motivat prin magia ordinii, disciplinei şi conformităţii cu o schemă societală avută în vedere. Viaţa socială, cea publică se ritualizează astfel, devenind un balet predictibil, în comparaţie cu care orice mişcare liberă, autonomă sau independentă în raport cu ansamblul şi cu scenariul prestabilit, este tratată drept anarhie, distrugere a ordinii, periclitare a „sănătăţii” corpului social.

Datorită acestor caracteristici, distincţia dintre public şi privat se estompează, asistându-se la o intruziune neîntâmplătoare a politicului, ideologicului şi administrativului în zona vieţii de familie şi individuale, reducându-se spaţiul de manevră din cadrul acestora, tinzându-se către o stilizare, teşire, standardizare cât mai masivă.

Odată lăsate în urmă cazurile „clasice” – fascism şi comunism –  ale totalitarismului problema este însă dacă se poate imagina un totalitarism funcţional în cadrul sistemelor democratice care să nu ducă în extremism ideologic şi politic? Altfel spus, totalitarismul este un simplu sinonim pentru extremism în general? Sau el se poate manifesta şi în zona stângii sau dreptei, ori chiar a centrului, şi în interiorul democraţiei? Ce anume separă o ţară cu o democraţie – se spune – emergentă, ca România, de democraţiile stabile ale Occidentului?

Răspunsul meu este că o guvernare totalitară este cea în care anumite elemente ale sistemului ajung să dobândească o pondere prea însemnată în raport cu celelalte, punând în pericol funcţionalitatea acelui sistem, dezechilibrându-l şi delegitimându-l. Ceea ce spun este că echilibrul puterilor din stat, ca şi raportul ponderat dintre aleşi şi alegători sunt cele care fac o democraţie funcţională. Când dezechilibrele dintre legislativ, executiv şi juridic devin prea virulente, apar forme de guvernare totalitară. Astfel, dominaţia legislativului şi impunerea conduitei organelor care le reprezintă prin influenţă, control al grupurilor parlamentare etc. duc la un tip de totalitarism. Impunerea exigenţelor executivului către parlament şi justiţie duce la o formulă „clasică” de totalitarism, născând regimuri de putere personală sau oligarhice. Tot de aici pot veni şi deturnările de factură militară, poliţienească sau birocratică (tehnocratismul). În fine, preponderenţa justiţiei şi impunerea ţelurilor acesteia pe seama celorlalte puteri în stat conduce, şi ea, la o formă de teroare. Anihilarea opoziţiei, fie şi păstrându-i formal existenţa, funcţionarea, duce şi ea la rezultate compatibile.

La non-democraţie şi disfuncţionalitatea gravă a guvernării democratice conduce şi absenteismul, dezinteresul cetăţenilor pentru treburile publice, indolenţa civică, de vreme ce democraţia presupune vigilenţa şi exerciţiul continuu de control şi interacţiune.

Sunt, prin urmare, modalităţi plurale de sabotare a democraţiei din interiorul ei, iar ceea ce rezultă de pe urma unor asemenea dinamici sunt diverse forme de abatere de la idealul şi practicile politice democratice. Trebuie pus între acestea şi totalitarism un semn de egalitate? Autoritarism, despotism, dictatură, teroare de tip thermidorian – înseamnă ele totalitarism? În măsura în care, deocamdată, nu putem sesiza un alt gen proxim căruia să i se subsumeze, răspunsul este afirmativ.