CENTRU ȘI PERIFERII: Început de articol de antropologul cultural Gabriel TROC

Câteva considerații din deschiderea unei analize de Gabriel Troc, antropolog cultural clujean cu un excelent debut în volum la Polirom, cu câțiva ani în urmă, atrag atenția prin repertorizarea unor restanțe actuale în materie de orientare culturală. Le reproduc aici, ca îndemn la reflecție pe cont propriu, dar și pentru că ele îndeamnă la o demistificare a discursului actual despre cultura română, prin retematizări și prin noi repertorizări de teme și subiecte. (O.P.)

Mă hazardez să cred că există o raţiune mai adâncă pentru lipsa reprezentării periferiei: înclinaţia metafizică a culturii noastre (rămasă astfel provincială) de a preţui doar esenţele, ipostaziate felurit: în evenimentul istoric, în personalitatea “reprezentativă”, în conceptul integrator etc. Ne procupă, ca intelectuali, “cultura înaltă”, “cărţile esenţiale”, biografiile exemplare. Programa universitară nu face exceptie: domină “introducerile în”, i.e. principiile, secondate de “bazele (gândirii sociale, managementului, eticii…)”, cărora le urmează cursurile de “teorii”, “doctrine” şi altele de acelaşi fel. Nesfârşitele istorii literare ce ies pe piaţă sunt exemplul cel mai revelator: exprimă cel mai acut mobilizarea continuă pentru exprimarea centrului şi pentru excluderea periferiei (esti în istoria lui x, deci eşti scriitor…). Raportate la esenţe, la “ceea ce contează cu adevărat”, la centru – marginea, cartierul “necotat”, viaţa omului simplu, genul literar sau ştiinţific “secund”, sunt tratate ca accidente, lucruri sau fapte care nu au dreptul la voce sau reprezentare, care de fapt nu merită băgate în seamă. Ele sunt văzute ca acea parte a vieţii care e lipsită de “spiritualitate”, de “bun gust”, de “clasă”, de sens şi, deci, de istorie: “rufele murdare”, bucătăria, “strada din dos”, “intrarea din spate”. ..

Întregul articol poate fi citit pe situl Criticatac: http://www.criticatac.ro/5101/patrimoniul-industrial-si-munca/

Reclame
Published in: on 4 martie 2011 at 10:04 am  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , ,

DEMOLAREA CULTURII PRIN CENTRALIZARE (2): … Și la SIGHET!

„În şedinţa din decembrie trecut  a CL Sighet, a fost prezentat un proiect de hotărâre întocmit de un serviciu de specialitate al Primăriei în care se propunea desfiinţarea  celor 4 instituţii de cultură finanţate din bugetul local şi comasarea lor în cadrul unei Direcţii de cultură şi comunicare. Consilierii locali, după o dezbatere furtunoasă,  au fost şi pro şi contra. Eu, din start am demonstrat pe puncte că proiectul este greşit abordat, motiv pentru care, cu majoritate de voturi, proiectul a fost respins şi  amânat pentru o rediscutare. Deja proiectul l-am analizat  la nivelul celor 4 importante  instituţii de cultură vizate, urmând ca în aceste zile să-l discutăm şi în Comisiile  de specialitate ale CL”.

Fragmentul de mai sus provine dintr-o declarație publică a domnului Ioan Tivadar, şeful Comisiei de Cultură din Consiliul Local Sighet.

Tot înainte, băieți! Demolarea instituțiilor de cultură se extinde cu repeziciune… (O.P.)

 

Reacții imediate:

Vasile Muste , poet, directorul Casei Municipale de Cultură din Sighet : „A desfiinţa înseamnă a suprima fiinţa. Cui îi este îngăduit să desfiinţeze identităţi? De 43 de ani Ansamblul Folcloric MARA al Casei de Cultură (unul dintre cele mai mari, mai longevive şi laureate ansambluri de amatori din câte au existat şi există în România) care a reprezentat Maramureşul şi România pe aproape toate meridianele lumii, va fi suprimat odată cu Casa de Cultură. Un imens prestigiu poate fi anulat printr-o singură ridicare a câtorva mâini”.

Echim Vancea, poet, directorul Bibliotecii Municipale”Laurenţiu Ulici” din Sighet: „… Știe cineva cât se câştigă şi cât se pierde prin această comasare instituţională? Nu cred. Şi asta din pricină că, înainte de orice, ar trebui făcut un studiu de piaţă. Cum este cu putinţă ceea ce se vrea? Simplu. Plângerilor noastre ni se pun în faţă siderala muzică a crizei economice. A lipsei de resurse financiare. Instituţiile de cultură sighetene trăiesc, în aceste zile, cu neliniştea zilei de mâine” în cioante!”

Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului din Sighet:„…  instituţiile de cultură care au dat şi dau prestanţă oraşului, trebuie să-şi păstreze identitatea. Dacă ele îşi vor pierde personalitatea juridică, drumul până la autodizolvare este scurt. Când vrei să scapi de o instituţie sau de o persoană care conduce acea instituţie, nu-i dai bani. Este o tehnică veche în România”.

Eugenia Godja, primarul municipiului Sighet: „Noi, executivul, am  vorbit de unificarea instituţiilor de cultură cu păstrarea identităţii  şi activităţii fiecăreia şi reorganizarea sistemului financiar-contabil din aceste instituţii. Anume, înfiinţarea unui centru financiar care să gândească repartiţia echilibrată a resurselor insuficiente  şi găsirea modalităţilor prin care, pe lângă ce poate oferi administraţia locală să se găsească resurse colaterale, extrabugetare, fie pe proiecte, fie  pe alte activităţi. (…) nu am vrut să desfiinţăm instituţiile de cultură, ci să centralizăm problemele financiar -contabile într-un singur serviciu comun pentru cele 4 instituţii vizate. Mai mult, din 2011, nu mai avem noi voie să stabilim fondul de salarii, care va fi stabilit direct de la minister. În această situaţie, un centru financiar comun trebuie să gândească la toate soluţiile prin care să poată menţine instituţiile în stare de a funcţiona.

Citește mai mult aici:

http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=13149:ancheta-numai-oamenii-fr-cultur-ar-putea-suprima-cultura-la-sighetu-marmaiei&catid=37:cultura&Itemid=133

Published in: on 27 ianuarie 2011 at 5:57 pm  Comments (2)  
Tags: , , , , , , ,

CĂRŢILE MELE (26): Letopiseţul unguresc

Ovidiu Pecican

Letopiseţul unguresc. O scriere istorică din Ungaria angevină

monografie istorică

Cluj-Napoca, Ed. Tribuna, 2010, 190 p.

coperta: Alexandru Pecican

NOU! Cea mai recent apărută carte de istorie scrisă de autor. Elucidări în cultura maghiară medievală şi în raporturile dintre cultura dominantă, maghiară şi catolică, de expresie latină, pe de  o parte, şi cea română şi ortodoxă, de expresie slavonă, pe de alta. O nouă etapă în cunoaşterea culturilor Europei Centrale şi a raporturilor dintre ele.

Se poate comanda aici şi pe adresa revistei clujene de cultură Tribuna (vezi situl acesteia pentru adresa email).

CUPRINS

Capitolul I

O SCRIERE MAGHIARĂ DIN SEC. AL XIV-LEA

1. Consideraţii introductive

2. Contextul cultural medieval: cine şi de ce scria în slujba nobilimii din Transilvania, Banat şi Parţiu, în sec. al XIV-lea?

3.1. Lecturile nobililor români din Transilvania şi Maramureş

3.2. Biblioteci nobiliare româneşti în Maramureşul medieval?

4. Contextul cultural medieval: argumentări istorice cu scop politic

5. Istoriografie oficială şi discursuri istorice alternative în Ungaria medievală

Capitolul II

ÎNTRE ISTORIE, HAGIOGRAFIE ŞI IDEOLOGIE POLITICĂ

6. O cronică maghiară dispărută

7. Letopiseţul unguresc şi Gesta lui Roman şi Vlahata

8. Un izvor narativ românesc al Letopiseţului unguresc: Legenda Originii Maramureşenilor (LOM)

9.1. Contextul istoric în care a fost conceput Letopiseţul Unguresc

9.2. Carol Robert şi Banatul

9.3. Ludovic de Anjou şi reconfirmarea Bulei de Aur (1351)

9.4. Frământări maramureşene: 1352 – 1364

9.5. Un răspuns maghiar la frământările româneşti: Letopiseţul unguresc

Capitolul III

RECURSUL LA DOCUMENT

10. Cauzele imediate ale disputei cu privire la statutul nobililor români din Maramureş

11. Mai multe feluri de „slugi crăieşti”

12. Regele Ladislau, Ludovic de Anjou şi înnobilările de români

13. Provocarea noii legi referitoare la moştenire (1351)

14. Context istoric: cruciada antischismatică în 1356 – 1357 şi tulburările din Moldova anului 1360

15. LOM şi unele înnobilări maramureşene în primele luni ale anului 1360

16. LU şi alte înnobilări maramureşene din 1365

17. Pregătiri de campanie contra Ţării Româneşti

18. Pericolul destrămării statului la răsărit şi sensul unor măsuri politice angevine

Capitolul IV

POSIBILI INSPIRATORI AI LU

19. Magnaţi de la curtea lui Ludovic de Anjou

20.1. Letopiseţul unguresc, biserica romano-catolică din Oradea şi slujitorii ei

20.2. Episcopul Dumitru al Oradiei (1345 – 1372)

20.3. Alţi prelaţi orădeni

Capitolul V

LU ŞI ISTORIOGRAFIA MAGHIARĂ MEDIEVALĂ

20. Contextul istoriografic maghiar medieval: altă tradiţie despre trecut?

21. Opere diverse, dar elemente comune şi atmosferă culturală unitară la capitlul orădean (1282 – 1376)

22. Simon de Keza, “latinii”, “romanii” şi “iobagii castrelor”

23. Statutele capitlului orădean şi lupta cu tătarii în vremea regelui Ladislau

24. Capitlul orădean şi producţia sa istoriografică (secolele al XIII-lea şi al XIV-lea)

Capitolul VI

MEDIUL COMITATENS MARAMUREŞEAN

25.1. Comitele de Maramureş, Benedict Himfy (ante aprilie 1361 – post mai 1362)

25.2. Magistrul Simion, fiul lui Mauriţiu (post 11 septembrie 1363 – ante 20 iunie 1366; după 20 iunie 1366 – post 5 august 1368)

25.3. Nicolae, fiul lui Ştefan (iunie 1366 – ante 5 august 1368)

26. Ocazii: adunările nobiliare

Capitolul VII

TEME ŞI MOTIVE COMUNE CU ALTE SCRIERI

27. Un scenariu similar: originea saşilor

28. Similitudini cu naraţiunile defăimătoare despre români

29. La originea GRV: maghiarii şi bulgarii

30. O legendă bulgărească despre originea vlahilor

31. Pe urmele prototipului Letopiseţului unguresc

32. Marco Bandini şi Letopiseţul unguresc

33.1. Vânătoarea celor trei fraţi şi întemeierea unui stat la răsărit de Carpaţi

33.2. Moartea căţelei Molda, numirea râului cu numele ei şi preluarea de către stat a acestui nume

33.3. Colonizarea Moldovei de către Flaccus, comandantul roman

33.4. Numele poporului care are la origine numele întemeietorului legendar al statului, Vol[o]cha

33.5. Originea românilor din răufăcătorii romani şi tunsoarea lor specifică

33.6. Dragoş vodă şi vânătoarea lui

33.7. Raportul dintre relatarea lui Marco Bandini şi LU

34. Când a fost scris Letopiseţul unguresc?

35. Mai târziu?

ANEXE

DOSARUL LETOPISEŢULUI UNGURESC

I. Letopiseţul unguresc

II. Cronicari polonezi (Martin Bielski, Joachim Bielski, Maciej Stryikowski);

III. Gesta lui Roman şi Vlahata

IV. Anton Verancsics (Verantio)

V. Marco Bandini

Cronologie

 

http://www.ifilosofie.ro/2010/05/letopisetul-unguresc-ovidiu-pecican-lansare-de-carte/

http://www.ziuadecj.ro/cultura/puscariasii-romei-stramosii-nostri–4707.html

Cronica lui Ioan Pop-Curșeu publicată în revista Steaua, an. LXI, nr. 6 (740), iunie 2010, pp. 45, 49:

http://www.revisteaua.ro/core/numere/2010/Steaua%206%202010.pdf

DEZBATERE: Sfârşitul, agonia sau resurecţia multiculturalismului?

MULTICULTURALISM = PREA MULTĂ CULTURĂ?

 

Casa Tranzit, Cluj, str. Bariţiu nr. 16., sâmbătă, 20 martie 2010, orele 17:00

 

PROGRAM:

  1. MASĂ ROTUNDĂ

în limba română şi maghiară cu traducere simultană la cască în maghiară şi română

 

MODERATOR: Kozák Gyula (antropolog, ISPMN)

 

PARTICIPANŢI

Tiberiu Bucşa (arhitect, SKBD), Fosztó László (antropolog, ISPMN), Kelemen Kinga (manager cultural, GroundFloor Group), Kozma Zsolt (arhitect, FKM), Könczei Csilla (antropolog, UBB, Cluj, Facultatea de Litere), Eugen Pănescu (arhitect, Planwerk), Ovidiu Pecican (antropolog, UBB, Cluj, Facultatea de Studii Europene), Szakács István (manager cultural, Fabrica de Pensule), Szilágyi Júlia (scriitor, critic literar), Vincze Enikő (antropolog, UBB, Cluj, Facultatea de Studii Europene) 

 

2.      EXPOZIŢIE: PATRIMONIU ALTERAT

din fotografiile – arh. Pop Virgil, profesor al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, UTCN.

Expozitia Patrimoniu alterat reprezintă un semnal tras asupra neglijentei faţă de patrimoniu, compromiterea siluetei centrului istoric şi a demolărilor ilegale din Cluj.

Organizator: Fundaţia Tranzit

Finanţator: Guvernul României – Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Parteneri: Asociaţia Planwerk, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN)

 

  CONCEPT

Proiectul nostru îşi propune valorificarea expertizei grupurilor profesionale în domeniul multiculturalităţii şi transmiterea acesteia unui public larg. Obiectivele sale se vor realiza prin discuţiile publice şi filmate ale unor cercetători, arhitecţi şi experţi în artă contemporană.

În ultimii ani şi în România s-au popularizat conceptele de multiculturalitate şi multiculturalism. Aparent, sub imboldul corectitudinii politice, acestea sunt capabile să depăşească paradigmele naţionaliste şi rasiste. În aceste condiţii este chiar dificilă articularea unui discurs critic faţă de ele. Fructificând beneficiile unui dialog intercultural, evenimentul organizat de Fundaţia Tranzit îşi asumă acest rol, continuând astfel tradiţia sa în materie de atitudini alternative, care interoghează tematizările dominante, deseori  stereotipice.

Evenimentul nostru îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei gândiri critice şi interdisciplinare despre multiculturalitate şi multiculturalism. Scopul nostru este să valorificăm expertizele grupurilor profesionale în domeniul multiculturalităţii, şi să le facem accesibilie unui public larg. Participanţii nu vor rămâne doar la critica fenomenului, ci vor propune abordări noi, cum ar fi perspectiva interculturalităţii, hibridizării şi conceptualizarea relaţiei între cultural-social şi politic. Se va analiza în ce măsură forma spaţiului public poate şi ar trebui să conţină

CARTEA REFUZĂ SĂ MOARĂ!

Scriitorul Vasile Ernu propune atenţiei şi dezbaterii publice din România Manifestul cărţii, atrăgând atenţia asupra unor grave ameninţări la adresa culturii scrise.

Accesează link-ul: http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/vasile-ernu-propune-manifestul-cartii-traim-inca-din-infrastructura-si-materia-cenusie-produsa-de-vechiul-regim-distrugind-continuu-resturile-care-au-mai-ramas-31973.html

Încă în privămava trecută, la ediţia clujeană de atunci a Târgului de Carte „Gaudeamus”, fiind invitat de către directorul Radio Cluj, dl. Florin Zaharescu, în calitate de preşedinte de onoare ale ediţiei, lansam o chemare la solidarizare înspre toţi cei care ţin la demnitatea şi supravieţuirea culturii. Ea a luat forma unui Apel pentru sprijinirea culturii scrise, îndemnându-i pe clujeni să cumpere măcar o carte de la târg, fie pentru ei, fie ca să o dăruiască. „E un gest de solidaritate cu actul de cultură, o solidaritate pentru idei, pentru spirit”, spuneam atunci, iar presa a reţinut şi a transmis mai departe mesajul.

http://new.clujeanul.ro/cultura-timp-liber/targ-de-carti-in-centrul-clujului-4120478

Apelul meu nu a rămas fără ecou, vânzările de carte triplându-se faţă de ediţia anterioară. Desigur, cauzele acestui succes trebuie căutate în mai multe direcţii, dar cred că şi îndemnul lansat cu acel prilej a însemnat ceva.

http://www.gaudeamus.ro/htmlr/cluj_2009.htm

http://clujeanul.gandul.info/cultura-timp-liber/cifra-de-vanzari-record-la-targul-de-carte-gaudeamus-2009-6-miliarde-lei-vechi-4158896

Toamna trecută, pe când mă număram deja, graţie votului colegilor mei, scriitorii clujeni, în conducerea filialei de pe Someş a Uniunii Scriitorilor din România, am chemat, din nou, stăruitor, la solidarizarea artiştilor în jurul obiectului muncii lor, propunând maratonul de lecturi publice Scriitorii în faţa crizei. Ideea a fost întâmpinată şi sprijinită fără rezerve de scritorii filialei, în frunte cu distinsa eseistă Irina Petraş, poeta Doina Cetea, poeta Marta Petreu şi mulţi alţi colegi. Iniţiată într-o vineri, în Piaţa Muzeului din Cluj, continuând în aceeaşi locaţie a doua zi dimineaţa, iar mai pe urmă printr-o sesiune de lecturi la Cafeneaua Starbucks din incinta Julius Mall, acţiunea civică a scriitorilor a beneficiat şi de participarea cu texte a unor poeţi aflaţi în străinătate, precum Andrei Zanca (Germania) şi Virgil Mihaiu (Lisabona). Foarte important este că s-a bucurat de o bună primire media, fiind întâmpinată cu bucurie de trecători, publicul prin excelenţă căruia îi fusese destinată.

Vezi linkul: http://www.tvr.ro/articol.php?id=70775

Între timp, în 6 martie 2009, şi eseista şi exegeta literară Ioana Bot, profesor la Literele clujene, împreună cu Sorina Stanca, directoarea Bibliotecii Judeţene Octavian Goga din Cluj şi cu alţi oameni de cultură, au pornit un ciclu de acţiuni – dezbateri publice şi seminarii/ ateliere de cercetare -, sub genericul Meseriile cărţii.

Salut emergenţa unor iniţiative cu aceeaşi ţintă şi în alte centre culturale semnificative din România. Pentru început, Bucureşti, prin acţiunea lui Vasile Ernu.

Cărţile mele (12): Troia, Veneţia, Roma (ed. II, vol. 1; 2007)

Troia, Veneţia, Roma. Studii de istoria culturii şi civilizaţiei medievale

de Ovidiu Pecican

Bucureşti, EuroPress Group, 2007

coperta: Alexandru Pecican

 

 

 CUPRINS

1. Introducere …

 

I. LITERATURĂ ŞI ÎNCEPUTURI

2. Există o literatură română medievală? …

3. P. P. Panaitescu şi începuturile istoriografiei în Ţara Românească

4. Pavel Chihaia şi primele scrieri istorice româneşti …

5. Scrieri istorice medievale din mediile româneşti ardelene …

6. Literatura română din secolele al XIII-lea – al XIV-lea …

7. Recursul la mitologia păgână în istoriografia slavonă de la nordul Dunării (secolele al XIII-lea – al XIV-lea)

 

II. ÎNAINTE DE ÎNTEMEIERE

8. Începuturile organizării vieţii româneşti în Oltenia în lumina unei vechi teze a istoriografiei române (sec. al XII-lea – al XIII-lea)

9. Vlahia şi vlahii la Robert de Clari

10. Conflictul dintre Ioniţă Caloian şi Emeric al Ungariei (1202 – 1204)

11. Episodul soliei cruciate la Ioniţă Caloianul în opera lui Gh. I. Brătianu …

12. Cunoaşterea trecutului la curtea din Trnovo (1205 – 1207)

13. Roman – un erou eponim al românilor …

14. Epopeea românească medievală: Cântecul de gesta al lui Roman şi Vlahata

15. Argumente pentru existenţa Cântecului de gesta despre Roman şi Vlahata

16.  “Cneazul Neimat” în Gesta lui Roman şi Vlahata. O ipoteză

17. Scrisoarea latinilor în Gesta lui Roman şi Vlahata. Evenimentele balcanice dintre 1235 – 1239

 

III. MOŞTENITORII BIZANŢULUI

18. Pe urmele confruntării dintre Basarab I şi Carol Robert: Legenda descălecatului pravoslavnicilor creştini (1320 – 1330) …

19. Legenda descălecatului pravoslavnicilor creştini şi atmosfera ideologică ce a generat-o …

20. Lumea sud-carpatină a ioaniţilor

21. Originile cărturăreşti ale naraţiunii despre Negru Vodă

22. Negru Vodă şi realitatea lui istorică

23. Comiţii lui Vlaicu Vodă

 

IV. ÎN BANATUL ŞI BIHORUL ROMÂNESC

24. Nobilimea de origine română din Ungaria medievală (sec. al X-lea – al XIII-lea)

25. Cnezii bănăţeni la originea nobilimii medievale

26. Frământările social-politice din Ungaria secolelor al XII-lea – al XIII-lea şi ecourile lor în texte româno-slave

27. Lupta lui Ladislau cu tătarii – o legendă eroică maghiară printre români (ante 1343 – 1365)

28. Împrejurările circulaţiei legendei despre Lupta lui Ladislau cu tătarii (1343 – 1365)

 

V. COMPROMISURI RELIGIOASE

29. Despre triumful ortodoxiei asupra catolicismului: Legenda lui Ladislau şi Sava ….

30. O neînţelegere istoriografică? Măsurile anticriză ale lui Ludovic de Anjou în Transilvania şi Banat (1366) …

31. Legenda despre lupta dintre Vladislav/ Ladislau şi Ştefan în Banat. Context istoric şi straturi culturale (1243 – 1370)

32. Identităţi şi porecle în Banat la 1370. Baterea primelor monede pentru Ţara Românească

33. Nicodim de la Tismana, Sigismund de Luxemburg şi Legenda bănăţeană despre Ladislau şi Sava

 

VI. LA ÎNTÂLNIREA CATOLICISMULUI CU ORTODOXIA

34. Istorici la Oradea în secolele al XIII-lea – al XIV-lea: ambianţă ideatică şi raporturi româno-maghiare

35. Istoriografie, context documentar şi istorie în Transilvania la mijlocul secolului al XIV-lea

36. O pledoarie pentru unitate creştină în faţa avansului otoman: Hronicul bulgăresc

 

VII. UN MARAMUREŞ CAVALERESC  

 37. Literatura “cavalerească” în Maramureşul românesc (secolul al XIV-lea) …

38. Lecturile nobililor maramureşeni (sec. al XIV-lea – al XV-lea)  

39. Legenda originii maramureşenilor – un program al luptei românilor din Maramureş pentru păstrarea autonomiilor (circa 1343 – 1362),

40. Ianuarie – februarie 1360: tulburări în Moldova

41. Regina Elisabeta a Ungariei şi românii din Bereg (1361 – 1364)

 

VIII. UN IZVOR ISTORIC MAGHIAR PIERDUT

42. La izvoarele unui mit istoriografic: Georgios Pachymeres şi migraţia românilor la nordul Dunării

43. Legende medievale defavorabile despre originea românilor

44. Letopiseţul Unguresc: catolicismul magnaţilor maghiari în alertă antiromânească

45. Dragoş de Giuleşti şi Balc, fiul lui Sas. Între Maramureş şi Moldova …

46. Cine a scris Letopiseţul unguresc? Ideologi ai îngrădirii autonomiilor româneşti în vremea lui Ludovic de Anjou

Anexe