Dan Gulea: Despre silenţioasele preocupări ale intelectualilor lui Băsescu. Aceleaşi cazuri

Un final trebuia realizat. Echipa Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” Ploieşti decide să se retragă din concursul de cultură generală organizat de Editura Humanitas, avînd în vedere precaritatea întrebărilor formulate de dl Andrei Cornea, precum şi girul pe i-l acordă în mod nemijlocit şi tacit dl Gabriel Liiceanu.

Intelectualii dragi ai lui Băsescu nu au făcut decît să îşi trimită, sub nemijlocita protecţie a anonimatului, une porte-parleuse (dacă există cumva termenul…), care să discute pe cîteva forumuri la întîmplare, crezînd că toată lumea i se adresează.

În afară de acest motiv, nu putem trece peste o evidentă relaţie de apropiere care există între coordonatoarea concursului şi cea a echipei liceului „Caragiale” din Ploieşti; argumentul de două rînduri şi jumătate de pe siteul concursului este că echipa „Caragiale” nu a putut participa vineri 17 februarie din cauza înzăpezirii concurentelor. Fals.

Coordonarea „Caragiale” a fost execrabilă, pentru că au fost făcute afişe cu doar două nume de concurenţi din trei, ca şi cum (als ob, ca să se înţeleagă…) echipele ar fi avut doar doi membri. E clar că pe cei de la „Caragiale” nu i-a interesat participarea. (Ca să nu mai zic de micile discuţii din etapa din decembrie, la care a asistat şi coordonatoarea concursului, insistînd pentru modificarea structurii echipei „Caragiale” în afara termenului reglementat şi deci pentru încălcarea regulamentului conceput chiar de Humanitas, de fapt o încercare de schimbare a regulilor în timpul jocului).

Al doilea argument pentru falsitatea aserţiunii de pe siteul concursului este o confuzie a celui (sau mai degrabă celei) care a scris că, citez din versiunea consultată pe 2 martie 2012, „Elevele (s.m., D.G.) care formau echipa acestui liceu sunt izolate” etc.

Nu erau eleve, ci o elevă şi un elev.

Al treilea argument este că înzăpezirea nu a însemnat izolare în Prahova în ziua concursului pentru nici o localitate limitrofă Ploieştiului (demonstrabil prin comunicate oficiale şi prin presă).

 Ţinînd cont şi de întrebările pe care le-am adresat în urmă cu cîteva zile, la care intelectualii dragi lui Băsescu (şi ei lui!, ar zice copchilul universal din noi toţi) nu au putut răspunde (decît poate printr-un entremetteur), le transmitem textul de mai jos. Plecăm deci dintr-un concurs dubios de pe locul 7 din 22 de participanţi, dintr-un concurs unde am tolerat poate în mod exagerat atitudini îndoielnice.

Domnule Director Gabriel Liiceanu,

  Avînd în vedere precaritatea întrebărilor formulate în etapa a III-a, „Grecia antică”, din 17 februarie 2012, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” Ploieşti decide retragerea echipei din concurs, în semn de protest faţă de imaginea deformată pe care autorul întrebărilor o crede implicită elevilor şi şcolii româneşti.

 Credem necesar ca decizia noastră să fie comunicată tuturor participanţilor, motiv pentru care vom trimite acest mesaj şi celorlalte echipe, în mod public şi privat.

 

Cu sentimente fireşti,

 prof. Gabriel Ţaga, directorul CN „Mihai Viteazul” Ploieşti,

prof. dr. Dan Gulea, coordonatorul echipei liceului:

Rizea Cerasela, cls a XII-a

Popescu Elena, cls. a XII-a

Şulţ Luiza, cls. a XI-a

Published in: on 2 martie 2012 at 9:48 pm  Comments (2)  
Tags: , , , , ,

Reacții rapide: Dan GULEA: Despre simplele preocupări ale intelectualilor lui Băsescu. Cazul lui Cornea

Care este situaţia.

În concursul organizat de Editura Humanitas la nivelul liceelor, etapa a III-a (17 feb 2012) a adus întrebari formulate de dl Andrei Cornea despre Grecia antică, pe baza Banchetului (ed. Petru Creţia) şi a lui Robert Flacelière, Viaţa de toate zilele în Grecia secolului lui Pericle (trad. Liana Lupaş, 2011).

Întrebările au sunat aşa cum le reproduc mai jos (în italice); ele au fost împărţite în cîte două seturi, unul negru (primul set reprodus aici), al doilea gălbui (celălalt set reprodus).

Îmi permit să formulez şi eu cîteva întrebări la formularea acestor întrebări, întrucît consider întrebările dlui Cornea tendenţioase şi deviante; sînt convins că ar fi trebuit să îşi răspundă măcar la cîteva dintre punctele pe care i le adresez. Nu acum, ci mai demult.

Nu cred, pe de altă parte, că dl Andrei Cornea va avea timp să răspundă. Cred că va fi ocupat să redacteze ale cărţi de felul „De la Socrate la Pleşu” (dacă a putut scrie cum ar veni „De la şcoala din Atena la cea din Păltiniş”, no?)

Deci.

Setul negru

1. Cine sunt?

Sculptorul Praxitele, după ce mi-a fost amant, m-a luat drept model pentru statuia Afroditei. Aşa-i că sunt o frumuseţe? Cine sunt?

 

Vă mai dau un indiciu: Mai înainte, cînd eram fată cuminte, mă chema „cea care-

şi aminteşte de virtute”, dar mai tîrziu, pretinzîndu-se că am ajuns fată rea, mi s-a spus „broasca”. Cică aş fi avut tenul gălbui! Bărbaţii ăştia sunt chiar nesimţiţi!

 

R: Sunt Phryne. (supliment: mai înainte mă chema Mnesarete)

Aşadar:

a. Întîi amant, apoi sculptor? Nu zău? Nu cumva invers? Sau simultan?

b. Ce înseamnă fată cuminte? Dar fată rea?

3. Ce sunt?

 

Mi s-a întîmplat, într-o noapte, să fiu presedintele republicii. Din păcate, doar o singură noapte. După asta au dat preşedinţia altuia. (Pardon, nu sunt cine vă gîndiţi!) Ce sunt?

 

M-au ales prin tragere la sorţi împreună cu ceilalţi 49 de colegi. Locuim cu toţii într-o casă rotundă, Tholos. De multe ori, dormim aolo, ca vai de lume de altfel! Deşi cică am fi magistraţii supremi în stat, nu primim de la democraţia noastră decît un fleac de drahmă pe zi. Ce? Pe la voi nu sunt drahme de loc? Ce trist!

 

R: Sunt un pritan

Prin urmare:

a. Grecii nu aveau funcţia de preşedinte al republicii, ci pe cea de preşedinte al Adunării celor 50 de pritani; acesta nu era ales noaptea, ci ziua (!);

b. „Numele funcţiei era epistates”. De ce un răspuns alternativ, de ex. „epistates”, nu e posibil? (Flacelière, p. 41-42: „În secolul V, preşedinte al Adunării era pritanul desemnat în fiecare zi prin tragere la sorţi, iar numele funcţiei sale era epistates.”)

c. De unde ştii la ce mă gîndesc?

d. De ce e trist că nu sunt drahme? Unde să fie? Cu ce scop?

e. Preşedintele oricărei republici moderne este unul singur, pe cînd pritanii erau 50. O ambiguitate lipsită de gust sau de discernămînt?

f. Aud?

9. Ce sunt?

Stăpînul meu are un băiat şi m-a pus să-l duc la şcoală şi să-l aduc de acolo în fiecare zi. Dea zeii să nu-l pierd pe drum! Acasă îl pun să repete literele pînă adormim. Ce sunt?

 

Îi car şi bagajul, tăbliţele pentru scris, ba în ultimul timp chiar şi lira. Îl ţin strîns să nu fugă. Îl cert dacă scoate limba la trecători şi îl învăţ să fie cuviincios. Cînd se mînjeşte cu noroi, îl curăţ. Cînd se ia la harţă cu un cîine strig la el să se astîmpere. La cîine, nu la el. La voi e invers?

R: pedagogul

Deci:

a. Copilul e cumva retardat de se ceartă cu cîinii?

b. Dar pedagogul, de face observaţie cîinilor?

c. Cine se dispreţuieşte atît de mult încît să creadă că „e invers”?

10. Cine sunt?

 

Se zice că eu sunt cel care a inventat mita electorală. Într-adevăr, chemam pe săraci, în fiecare zi, la supa populară în grădina mea. Tot eu am dat jos gardurile cere-mi înconjurau moşia, pentru atenienii să adune fructe de acolo. Vă încruntaţi? Dar ce era să fac? În Grecia începuse deja criza. Apropo, s-a terminat între timp? Bine, deci cine sunt?

 

Noi, în familie, suntem generali din tată în fiu. Taică-meu a fost marele Miltiade, care s-a bătut cu perşii la Maraton şi… Deci cum e cu criza?

Păi:

a. Grecia nu exista în vremea ta. Era Atena, da, era Sparta, poate Theba. Dar în nici un caz Grecia.

b. Astfel, neexistînd Grecia, nu existau nici crizele Greciei. Poate ale Atenei, astea da, dar ar fi o reducere la general, no?

c. Doar ca fiul tatălui te poţi prezenta?

11. Cine sunt?

Eram în Sicilia şi comandam armata ateniană. Eram încolţiţi din toate părţile şi am decis să ne retragem. Dar luna s-a întunecat şi prezicătorul mi-a spus că e de rău. L-am ascultat, am stat locului şi duşmanii ne-au făcut fărîme. Cine sunt?

 

Am fost lăudat de atenieni pentru excepţionalele mele merite de general. M-au citicat doar fiindcă mi-am luat un prezicător incapabil. Cică, pentru o retragere, eclipsa era semn bun. Între noi fie vorba: la numirea prezicătorului au funcţionat ştiutele presiuni politice. De aia s-au umplut funcţiile de răspundere cu incompetenţi!

 

R: Sunt Nicias.

a. Bon!

b. Eclipsa e de bine au ba? Emiţătorul este 1. prezicătorul; 2. ceilalţi, gura lumii; enunţarea ambiguă a emiţătorului duce la posibilitatea înţelegerii că A şi non A sînt valabile sub acelaşi raport, al emiţătorului.

c. Ce relevanţă au „presiunile politice pentru numirea prezicătorilor” aici?

d. Ce rost are ultimul comentariu, cu incompetenţii. E o punere în abis?

Setul gălbui

2. Ce sunt?

Sunt rotund. Semăn la rotunjime cu Luna din care provin. Am patru mîini şi patru picioare. Cînd merg, mă învîrt în cerc, folosindu-mă de toate cele opt membre. Nu sunt o caracatiţă. Şi ceva cool: sunt pe jumătate bărbat, pe jumătate femeie. Ce sunt?

 

Mai sunt şi alţii asemănători mie şi foarte cool, dar unii au sosit din Soare şi alţii din Pămînt şi sunt un pic altfel decît mine. Cu toţii am pierit de mult, fiind tăiaţi în două de Zeus, drept pedeapsă pentru înfumurarea noastră. Voi sunteţi descendenţii noştri şi, cînd vă iubiţi între voi, ne readuceţi cumva la viaţă. (Ura!)

 

R-: Sunt androgin.

Adică:

a. Ceva sau cineva?

b. O jumătate de bărbat plus o jumătate de femeie egal două jumătăţi. Superioare sau inferioare? Sau şi, şi?

c. „Între noi” adică cum?

4. Ce sunt?

Sunt de lut ars. Servesc la amestecatul vinului cu apă, vin care astfel iese mai mult sau mai puţin tare, după cum decid comesenii. Dar tot un fel de şpriţ rămîne, cum aţi zice voi! Ce sunt?

 

R: Sunt un crater

Cum ar veni:

  1. Noi, adică elevii?
  2. Chiar aşa spunem noi, „şpriţ”? De unde ştii?

5. Cine sunt?

Eu sunt femeia care l-a învăţat pe Socrate tot ce ştie despre amor. Şi ştie destule! Fără ironii, vă rog, fiindcă lecţia mea nu seamănă cu nimic din ceea ce vă gîndiţi! Cine sunt?

 

Luaţi-mă în serios cu lecţia mea despre amor! Asta fiindcă mai întîi sunt preoteasă şi merit respect. Al doilea, fiindcă sunt musafiră şi vin de departe, tocmai din Mantineea. În fine, fiindcă am reuşit să întîrzii ciuma din Atena cu zece ani. Nu credeţi? Întrebaţi-l pe Platon!

R: Diotima

Adică:

a. De unde ştii că ştie?

b. De unde ştii ce gîndim?

c. De ce crezi că nu te luăm în serios?

Published in: on 18 februarie 2012 at 10:24 am  Comments (6)  
Tags: , , , , , , ,

Semneaza petitia: „ALARMĂ: Inegalitate flagrantă în criteriile de evaluare ale Ministerului Educației – UEFISCDI! Cercetătorii din domeniile umaniste și sociale protestează”

Bună ziua

Domeniile umaniste și sociale sunt constant dezavantajate în fața științelor exacte. În cadrul concursului Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie (finanțator UEFISCDI – Ministerul Educației), standardele minime de eligibilitate defavorizează până la anihilare cercetarea umanistă și socială. Solicităm înghețarea concursului până la soluționarea inegalităților de șanse.

Petiția încărcata online este un prim și foarte necesar semnal de alarmă. Va fi urmat și de altele, în ceea ce ne dorim să fie un val de coalizare și opinie în zona științelor umaniste și sociale. Documentul „Alarmă” este format dintr-un manifest, urmat de un studiu al standardelor de eligibilitate care demonstrează inegalitățile, neconcordanțele și lipsa dialogului în alcătuirea lor:

http://www.petitieonline.ro/petitie/alarma_inegalitate_flagranta_in_criteriile_de_evaluare_ale_ministerului_educatiei_uefiscdi_cercetatorii_din_domeniile_umaniste_si_sociale_protesteaza_-p36168052.html

Vă mulțumim pentru semnături, sprijin și difuzarea mai departe a petiției.

Numai bine,

Simona Dumitriu

 

Transcriu mai jos punctul al treilea din documentul intitulat SCURT STUDIU COMPARATIV AL CRITERIILOR MINIME DE ELIGIBILITATE, unde se evidențiază rușinoasa estimare oficială a prestației științifice din domeniul umanisticii (deci a părții de concepție și viziune a culturii unei națiuni):  

 
3. Stiintele umaniste

Ajungem la al treilea – si pentru noi cel mai important – capitol al prezentului studiu:

„Pentru stiintele umaniste (conform Anexei 4)
Pentru directorul de proiect si expertii evaluatori: Acumularea a minim 400 de puncte din lucrari publicate in perioada 2001 – 2010, din urmatoarele categorii:
1. Publicarea la edituri din afara Romaniei si a Republicii Moldova, in limbi de circulatie internationala (conform Anexei 5), a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare2): 100 puncte pentru fiecare lucrare.
2. Publicarea la edituri din Romania sau Republica Moldova a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare). Se iau in considerare cel mult 12 lucrari de acest tip: 20 puncte pe lucrare.
3. Studii publicate in reviste indexate in Arts & Humanities Citation Index sau incluse in European Reference Index for the Humanities (ERIH), categoriile A (INT1) si B (INT2) (www.esf.org/research-areas/humanities/erih-european-reference-index-for-the-humanities.html), sau capitole in volume colective editate in limbi de circulatie internationala, sau editarea de volume colective in limbi de circulatie internationala. Volumele colective trebuie sa se regaseasca in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, identificabile prin catalogul mondial WorldCat: 10 puncte pentru fiecare studiu, capitol sau volum editat.
Pentru categoriile 1 si 2: Vor fi luate in considerare numai lucrarile disponibile in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, indexate in catalogul Worldcat (www.worldcat.org).”
(citat din PCCE Standarde Minimale de Eligibilitate)

Interpretarea grilei: in loc de carti, sunt solicitate lucrari de referinta pentru stiintele umaniste – publicate la o editura din afara Romaniei si Republicii Moldova. Nu mai este mentionata explicit ca acceptata calitatea de co-autor. O putem intui ca fiind in mod implicit necesara in cazul dictionarelor/enciclopediilor. Ne intrebam cum se poate declina subcategoria “editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare” la diferitele subdomenii ale stiintelor umaniste.

Reamintim si in cazul domeniilor umaniste inegalitatea cantitativa in conditii de punctaj maxim: contra unui singur articol in cazul stiintelor exacte, autorii si cercetatorii din aria umanioarelor sunt obigati sa „ridice la fileu” nu mai putin de 4 lucrari de referinta publicate in strainatate! Disproportie nu doar evidenta, dar si jignitoare, avand in vedere ca 4 lucrari de referinta publicate in strainatate sunt rezultatul unei intregi vieti intelectuale (si sunt de obicei insotite de alte numeroase lucrari publicate in tara)!

Atat pentru domeniile umaniste, cat si pentru stiintele sociale, o conditie a eligibilitatii fiecarui volum in parte este prezenta lui in cel putin 12 biblioteci din strainatate (prezenta care se verifica prin accesarea bazei http://www.worldcat.org).
In conditiile in care editurile romanesti nu trimit carti in bibliotecile din afara Romaniei decat in foarte rare cazuri, nenumarate volume extrem de relevante pentru cultura romaneasca pur si simplu nu pot fi luate in calcul.

O lucrare de referinta publicata la una din cele mai bune edituri din Romania valoreaza, in lumina prezentei grile de calcul, mai putin decat un capitol de carte din zona stiintelor sociale , mai putin decat un articol minim indexat ISI din aria stiintelor exacte/ale naturii etc.; o lucrare de referinta publicata la o editura ca Humanitas sau Polirom, de pilda, valoreaza cat o treime dintr-o carte din stiintele sociale si doar a cincea parte din punctajul care s-ar oferi unei carti de acelasi fel (implicand acelasi efort, proces de cercetare, raspundere stiintifica) publicate in strainatate. Fireste, nu uitam de aberatia conform careia versiunii traduse publicate in strainatate i se acorda 100 de puncte, iar aceleiasi carti publicate in Romania i se acorda 20 de puncte! Aceste disproportii ne fac sa banuim dispretul autorilor criteriilor eliminatorii pentru insasi calitatea, continutul si chiar sensul cercetarii in sine!

Continuand analiza, la punctul 3 aflam ca unui cercetator din aria stiintelor umaniste nu i se acorda niciun punctaj special pentru atat de importanta indexare ISI; chiar daca ar avea articole incluse in publicatii indexate, ele ar valora doar 10 puncte. Acelasi punctaj este acordat unui capitol de carte sau editarii unor volume colective.
Atragem atentia din nou, 10 puncte este un punctaj total defavorizant, cu care un cercetator din stiintele umaniste ar avea nevoie de o cantitate de publicatii de aproximativ 2.5 ori mai mare prin comparatie cu numarul maxim de articole indexate ISI necesare in cazul stiintelor exacte.
Munca depusa pentru a scrie un capitol dintr-un volum colectiv, ori o lucrare publicata la o editura competitiva din Romania nu este cu nimic mai prejos, este cel putin egala cu munca depusa pentru a cerceta si apoi a scrie un articol intr-o revista indexata ISI. Calitatea cercetarii este aceeasi.

In concluzie, chiar si la o sumara, dar atenta evaluare comparativa a criteriilor de eligibilitate aferente celor trei ramuri ale cercetarii, reies inegalitati si probleme de interpretare pe care le consideram cel putin discutabile si care fac inoperante standardele de eligibilitate in versiunea lor actuala.

CONCURS DE DEBUT 2011: BISTRIȚA ediția a XIV-a

Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud

anunță

un concurs de proiecte pentru o expoziție personală

(într-unul dintre domeniile artelor plastice, decorative, vizuale).

Se admit concurenți care, chiar dacă au avut până la acea dată participări în expoziții de grup, nu au avut o expoziție personală. Aplicantul trimite: cv, recomandare, fotografii ale lucrărilor, ideea expoziției personale susținută de un mic text teoretic.

 

Juriul va fi format din artiști plastici, membri U.A.P.

 

Se premiază originalitatea, talentul, potențialul viitorului artist.

 

Muzeul oferă ca premiu câștigătorului banii necesari editării primului catalog , precum și spațiu în muzeu pentru expoziția personală.

 

 Termen-limită de trimitere a proiectelor : 5 noiembrie 2010.

 

Adriana BARNA organizator

 

Adresa la care se vor trimite proiectele : COMPLEXUL MUZEAL JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD, BISTRIȚA

Str. General Grigore Bălan nr. 19

Județ Bistrița-Năsăud

Cu mențiunea : DEBUT 2011

Published in: on 9 august 2011 at 2:01 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , ,

eugenia ţarălungă: poeme

 Prezența literară a poetei Eugenia Țarălungă este asigurată, în anii de după revoluția din 1989, prin gesturi, apariții și premii care, într-o cronologie inversă, de la prezent spre trecut, arată astfel:

2010 – “biu”, poeme şi texte-bloc, Ed. Limes

2002 – “mici unităţi de percepţie”, Ed. Muzeul Literaturii Române, Premiul pentru debut al Fundaţiei Laurenţiu Ulici acordat de Uniunea Scriitorilor din România

2002 –  Concursul “Aurel Dumitraşcu” – premiul II pentru volum în manuscris

2002 – Premiul revistei “Steaua” la Concursul naţional “George Coşbuc”

2001 – Poezii publicate în volumul colectiv “Stare de necesitate” în urma unui concurs de poezie organizat la Bacău de către cenaclul “Avagarda XXI”

2001 – Premiul II la concursul “George Coşbuc” – Bistriţa Năsăud

2000 – Poezii publicate în “Luceafărul”

1996 – Poezii publicate în “Poesis”

1991 – Menţiune la concursul “Arthur Rimbaud” organizat de Ambasada Franţei

Pe acest blog, Eugenia Țarălungă publică, astăzi, câteva poeme. (O.P.)

 

 

 

agende ale zilei siameze

când vine un om la cer

 *

 

33 ar fi putut fi o cifră magică

10 martie (oare cât o fi fost?!) – pentru elfi

scară pe potriva voastră

 *

 

de fapt nu aveam de ales 

un raft ţinea un etaj

derapaje controlate de fum

Salud per agua

 

-//- 

 

agende ale zilei siameze

catapultaţi spre peluza de miere şi ienupăr

vă plimbaţi tacticos prin parcul Libertăţii

faceţi naveta între cei doi uriaşi ai lui Paciurea

cu talpa de-un cot

*

defilaţi cu flori pe internet

ai avut dreptate injuncţie

noi nu suntem ai noştri

dreptate şi frăţietate

agende ale zilei siameze

şi Luna cu fazele în sizigie

şi mama e ocolită tacticos

ambasadorial

tu ieronim ar fi trebuit să stai departe de noi

noi nu suntem ai noştri

-//-

când vine un om la cer

a căzut vineri dintr-un pom vopsit şi ruginit

nu era tata

nu era marţi

*

când se umple cerul de lumină?

când vine un om la cer

*

nu s-a schimbat lumina

nu s-a schimbat vocea

tăioasă ca un topor pe tulpina axială a unui cireş

ce nu se vede este ucis

-//-

33 ar fi putut fi o cifră magică

te duci şi iei din galantar ca la autoservire

Cuba libre s-a mutat aici

lângă sămânţa luminii

distanţă elastică până la dispariţie

33 ar fi putut fi o cifră magică

dacă nu te-ai fi risipit pe 5 continente

*

ayudame plămânul şi soarele erau unite

încleştate într-o anatomie sumeasă

undeva în jurul vertebrelor

în susul glandei pituitare

summum de culori schimbătoare

nişte cercei de os ROGVAIV

atârnaţi de un om cu capul în jos

uitat îngenuncheat în poziţie de foetus

*

ca o prelungire a genezei

trofeu de demisol

o demoazelă gri într-aripată

şi vine motostivuitorul

şi o depozitează temporar herculean

sau mai binezis

daaa, mai binezis

-//-

10 martie (oare cât o fi fost?!) – pentru elfi

niște zarzavaturi tocate

verzituri găsisem sinteza alchimică

*

şi totul în urmă se orienta polar bipolar

*

toate aşchiile verzi din urmă

indicau acelaşi punct fix alfa

toate cioturile vlăstarelor posibile

brusc reveniseră la viaţă

*

şi sevele îmi vorbeau despre deplina folosinţă

foarte răspicat

sinteză din prezenţa luminii

o alchimie a fotonilor

*

şi dacă v-aş spune oare că

tot trecutul care trecuse de vegetal

zdrobise regnurile într-o erupţie fără margini

fulminantă fără rest?! 

-//-

scară pe potriva voastră

piei din faţa ochilor mei

vinerea

un sigiliu de ceară, nu de turmalină

o apăsare grobiană în unghi malefic

e necesară o delimitare monşer

între parizienii perverşi plini de nobleţe

*

de pe sensul interzis autocarul se întorcea

către instanţele antumităţii

urcase puţin pe trotuarul în curbă

lângă mama zmeilor

*

şi toate erau prezentate într-un email

vioi şi spaţios

aşa

pe potriva ta

pe potriva voastră

*

oximoronic sau toxic de-a dreptul

experimentează pe alt poligon alte stări de fapt

literatură aplicată neînghiocată matematici aplicate

mă voi transfera pe 1 iunie

în contumacie

reflexul pavlovian s-a întărit

*

cu sau fără papion

cu sau fără botforii desperecheaţi de la Auschwitz

viaţa merge înainte

din uşă în uşă

din vitrină în vitrină

sau latrină

defilare aliniată fără nazuri sau poticniri

vai mie, adu-mi o scară

să ajung până la organele ei odorate adorate

şi asta ar fi singura verticală îngăduită

neacaparată

-//-

de fapt nu aveam de ales

pe dibuite

îl aleg pe Dumnezeu

mă orientasem spre seminţele cele mai bune

sărisem de seminţe

rămăseseră cele mai bune

bântuisem prin Bucureşti

pierdusem

erau de cărat baloturi de colo-acolo

plecam trebuia să mă întorc

nimerisem printre schelele metroului

în pântecele semilunii

şi mă supărasem brusc şi îndreptăţit

*

toate colţurile erau rupte şi lipite cu scotch

mă simţeam pustiită

a trebuit să aleg

de fapt nu aveam de ales

urma să recuperez ce aveam de recuperat

2 bărbaţi mă invitau într-o crâşmă

şi ei îşi imaginau că mai fuseseră cu mine acolo

-//-

un raft ţinea un etaj

colecţia cărţilor de seamă

din capu’ locului ne aminteşte că verbele sunt încăpătoare

atotcuprinzătoare

substantivele consistente sau subţiratice

nu au de-a face cu infinitul sau infinitivul

*

departe de a fi fost unul triumfal

cu momente succesiv apoteotice

izomorfe pe de-a-ntregul

*

alunecam pe o bibliotecă un raft ţinea un etaj

jos erau excavatoare

pământul era amestecat cu haine şi frunze

scurmam într-o frăţie albă

în preajma excavatoarelor

în vremea războiului o săpăligă

îţi poate salva viaţa

dacă o plasezi la locul potrivit

-//-

derapaje controlate de fum

pârjolind fântânile

un notar pe cinste

sobru cu două ferestre

se ridică pe vârfuri

consideră o onoare după ceasu’ amiezii

pârjolind fântânile

*

o femeie uscăţivă

îşi îndesă ceva în guriţă

după care luă la rost asistenţa

o gheară prinsă între două lumi

tutelată de alte forţe

sângerând fântânile

*

şi o să vă luăm măsurile

greutăţile sunt legate

aruncaţi tot balastul peste bord

fumul era foarte gros

derapajele controlate sunt viaţa lor

evidenţa care să îmi scoată ochii

pârjolind fântânile

*

ce greu e fără tine

tată

nu aş fi crezut

te-a tras fratele inelar după el

*

pârjolind fântânile

când tu erai deschizător de drumuri

mă rupeşti

nu pot reface trecutul

mişeleşte ticluit

ploaia de leac

pârjolind fântânilor fumul gros

înlocuind ceva deja cenzurat

-//-

stropi din agheasmatarul de plastic

puşcaşi marini rătăciţi pe uscat printre bancomater

se suie pe banda cardio şi alternează împleticit picioarele

grea încercare pentru unii ca ei obişnuiţi să păşească doar pe ape despărţite de uscat

îndârjiţi că vor fi plătiţi cu bani grei ca să se lase curăţaţi

degeaba chibiţează unii şezând rânduiţi pe gradene

foametea îşi mănâncă automat copiii

pe nepusă masă a început asta

tocmai acum când masele rânduite păreau a nu crea probleme

şi Ţara Făgăduinţei era ba America, ba Israelul, depinde ce urmăreai

*

ba eu urmăream să instaurez ziua mondială a sinuciderii

contrasă în fiecare oră

şi curg stropi din agheasmatarul de plastic

coboară în devălmăşie

grav e că decantarea ar fi trebuit să aibă loc deja

îmi lăsasem rând

căpătasem un strop de vlagă de mă miram şi eu

comunicarea dintre noi ar fi trebuit să fie fără fisură

*

mă miram văzând cum unii sunt plini de ei cu asupra de măsură

de parcă limbajele nu ar fi negreşit casante

-//-

Salud per agua

Miere şi sare odoare

consecinţe ale unei stări de bine pripăşite

*

aici de faţă personaje de poveste

se perindă pe la etajul XI

când se îngână ziua cu noaptea

*

să iubeşti fără discriminare

balot tăvălug

tot blocul tot autobuzul

chiar dacă nu au absolvit cursul de energii

în vremea iniţierilor la colţ de stradă

*

vin apele să ne salute să ne înveţe

salud per agua

învăţătorule

*

şi vezi un loc unde găseşti toate răspunsurile

şi nici nu ştii când faci cele 200 de exerciţii

când faci slalom între tine şi tine

găsind drumul cel mai scurt

spre o nouă consecinţă

*

Mişcarea este o cruciadă a stării de bine

şi te trezeşti într-un balansoar

cauză-efect printre revărsări de cărnuri balot

în fapt de seară

*

omul este o maşinărie minunată perfectă

uns cu ulei de la maslu

daaa, abia ce vorbeam despre epifizioliză

*

să nu te înfometezi

să bei multă apă şi să îţi ţii mineralele

la locul cuvenit

putea fi cel mai frumos loc din oraş

nu ştiu dacă e cea mai inteligentă mişcare

îmi spuseseră să mai las ceva din el

cerul, de pildă

*

nişte delăsări virau către o lene definitivă

şi intraductibilă

unii oameni au voie să se mai odihnească

printre slalomuri şi prinţese

trec tropăind anii şi nu îţi dai seama

ba nu trec

trăsese feriga spre soare

da’ ce soare!

*

3 ani legat de glie – de una transoceanică

de care tot încercai să scapi

nişte foste beţişoare indicau spre Taj Mahal

NOI AM FOST PRIMII ŞI CEI MAI BUNI

asta nu-i de la NASA, e de pe vremea romanilor

 *

 cunoscător din alt plan

un învăţător pe lângă care te fâţâi

beleuză

înfăşurată într-o variantă

unică şi pe cale de dispariţie

*

aparatele s-au revoltat

m-au electrocutat m-au amuzat

şi brusc am devenit supusă ca o plajă

şi m-am mutat cu tot fun-clubul meu

într-o penumbră în care cineva fredona o melodie

când nu vorbea de Beria sau Socrate

*

parcursese drumul printre ape şi copaci

ajunsese dar nu vedea fluturii din sidefii

*

povesteşte, prinţesă, despre insomniile tale

sau fredonăm, mai bine, o melodie

în penumbra Taj Mahalului

când drumul copiilor e închis cu simţ de răspundere

şi obrajii sunt înfierbântaţi din cale-afară

*

ai greşit sintagma

ŞI NE VOM ŞTERGE SUDOAREA UNU’ ALTUIA

cât de relaxată să fii ca să uiţi

ultima jumătate de minut trăită împreună?!

*

Ansa sunt eu, spune Regele Soare

care a făcut tot timpul ce-i plăcea

*

nimeni nu e perfect mai am multe de învăţat

un oraş luat în stăpânire

prin toate simţurile

şi dincolo de simţuri

încă de la Congresul de la Belgrad

*

Trebuie să existe un shortcut, ayudame

furia gelozia sau frica.com

de pe un perete electronic perpendicular privirii

aş veni cu mâinile spre ale tale

la 180 de grade

numai să ştiu adevărul

o fiinţă în masivă devenire

la poalele unei piramide mexicane

unde a învăţa este egal cu a te bucura

*

Apa ne ţine la un loc

unii se închină la o piază

catamarane ambarcaţiuni pentru o lume a bărbaţilor

o prinţesă de serie m-a atenţionat: TBC este altceva

dar  mereu există oaze

noroc că am găsit-o eu pe asta – unică

şi pe cale de dispariţie.

*

Invitat onorific pe Terra pentru un an

stau aici, că sunt mai aproape de cer

e locul cel mai ferit

depinde cum te poziţionezi

când privirea spartă-n bucăţi

baleiază antebraţul în contre-jour