NICOLAE MANOLESCU despre revista clujeană TRIBUNA

n-manolescu-romania-literara-8-februarie-2013-2n-manolescu-romania-literara-8-februarie-2013-1

După doar 2 apariții sub noua ei conducere, TRIBUNA își dezvăluie liniamentele noii sale direcții culturale. Prin articolul dlui N. Manolescu, Uniunea Scriitorilor se poziționează în raport cu aceste evoluții.
Un editorial din nr. 6 al României Literare, p. 3

Lansare de carte: Virgil LAZĂR își lansează memoriile!

 Celebrissimul jurnalist senior Virgil LAZĂR, care în ultimii douăzeci și doi de ani, cel puțin, a întruchipat spiritul ROMÂNIEI LIBERE, a ajuns la vârsta rememorărilor.

Lansarea volumului de memorii ale domniei sale

RADIOGRAFIA UNUI TIMP APUS

se va face

miercuri 9 mai 2012, orele 13,

la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj,

în sala Ioan Muștea

fiind invitați să vorbească, alături de autor, istoricul Marius OPREA, scriitorul Ovidiu PECICAN, arheologul Gheorghe PETROV, publicistul Ioan L. DANCIU și poetul-editor Gabriel COJOCARU

Nu te formaliza, te așteptăm!

Vernisaj: Flavia TEOC: Feminitatea medievală în 13 ipostaze

 INSTITUTUL FRANCEZ DIN CLUJ

vă invită la întâlnirea artistică de la

Mediatecă

din 1 până în 15 februarie

artist invitat

 

 

Flavia TEOC

Treisprezece ipostaze ale feminității în evul mediu timpuriu

Vernisajul va avea loc la 1 februarie, orele 16,

Prezentare: Ovidiu PECICAN și Adrian BARBU

Published in: on 30 Ianuarie 2012 at 2:14 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , , ,

Leul de la CALVARIA (Mănăștur, Cluj): semnul unui mormânt regal maghiar?

 În zidul exterior de sud-est al mănăstirii din cartierul Mănăștur al Clujului se află încastrat, în forma unui basorelief, un… leu. Proveniența lui este necunoscută, iar datarea sculpturii nu a fost încă stabilită cu claritate. Leul respectiv aparține, după toate aparențele, epocii stilului romanic. Cu toate acestea, proveniența și funcția inițială a leului, contextul căruia i-a fost destinat înainte de încastrarea sa în zid, rămân enigmatice.  

 Mănăstirea Sfintei Maria a fost întemeiată de călugării benedictini în sec. al XI-lea. Din păcate, edificiul inițial a fost ars de tătari cu ocazia invaziei din 1241. Refacerea mănăstirii de către regele maghiar Bela al IV-lea, în 1263, a fost prilejul unei înnoiri a locașului de cult.

După unele surse, „Singurul element care a rămas din biserica abației [distruse în 1241] este relieful care înfățișează un leu culcat…”

http://www.qbox.ro/Cluj-Napoca/stiri/Biserica-Calvaria-abatia-calugarilor-benedictini-stire-19469.html

Cu ocazia invaziei tătarilor din 1658 – 1661 a fost din nou distrusă de un raid tătăresc, devenind ulterior, în secolul al XVIII-lea, depozit de armament.

Pe latura sud-estică a corului, sub cornişa rezultată în urma restaurării din 1896, întreprinsă de Episcopia Romano-Catolică a Transilvaniei, când s-a reconstruit nava bisericii și s-au refăcut bolțile și pereții corului, a fost zidit un relief de piatră reprezentând un leu. S-a emis opinia că acesta ar proveni de pe un monument funerar din epoca romană.

http://enciclopedie.transindex.ro/monument.php?id=232

http://locuri-unice.ro/biserici/biserica-calvaria/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Calvaria_de_la_Cluj-M%C4%83n%C4%83%C8%99tur

Alții socotesc însă că „Pe latura sud-estică este zidit un basorelief în formă de leu culcat, care amintește de leul reprezentat pe sceptrul regilor maghiar proveniți din dinastia Arpad, care au domnit în perioada 972 – 1301”.

http://www.citynews.ro/cluj/chestiunea-zilei-15/biserica-de-la-calvaria-are-radacini-de-aproape-un-mileniu-63197/

Această datare pare mai probabilă, dar ea trebuie, cred, restrânsă între sec. al XI-lea și 1241. Părerea se regăsește și în articolul

http://www.septemcastra.ro/index.php/2009/10/castrum-clus-cetatea-care-a-ajuns-oaza-de-pace/

După Lukacs Jozsef, „Triburile şi, în cadrul lor, ginţile maghiare aveau cîte un animal totemic. Astfel, familia lui Árpád, adică căpetenia supremă, avea vulturul (pasărea turanică). Neamul Gyula-Zsombor, sub conducerea căruia s-a cucerit Ardealul, avea ca simbol leul. Nu degeaba găsim şi astăzi, în peretele sudic al bisericii Calvaria din Cluj (care era ctitorie regală), un relief care înfăţişează un leu. Căpetenia gintei Agmand, care era subordonată neamului Gyula-Zsombor, avea ca simbol lupul. Neamul Kalota, cei care s-au stabilit între Oradea şi Cluj, a avut ca simbol cerbul. Mai tîrziu, după destrămarea triburilor şi a ginţilor, familiile de nobili care aveau descendenţa în vechile triburi sau ginţi au primit dreptul să aibă ca însemne heraldice aceste animale totemice”.

http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=408

În postarea de față încerc să semnalez prezența leului în arhitectura medievală – și în monumentele funerare – din epoca avută aici în vedere (sec. al XI-lea – prima jumătate a sec. al XIII-lea), cu intenția de a crea o serie tipologică în care leul mănășturean ar putea fi integrat. Atrage atenția mai cu seamă apariția leului în decorul care însoțește gisanții de pe mormintele cavalerilor medievali apuseni. Începând cu sec. al XIII-lea, mormintele acestora devin prilejul etalării unor opere de artă reprezentându-l pe răposat în ținută caracteristică stării sale sociale nobiliare (cavaler, prelat etc.), culcat. Atunci când apare la picioarele războinicului medieval, leul semnifică o calitate importantă în idealul cavaleresc: cutezanța, bravura militară.

Am reprodus mai sus leul care străjuiește gisantul de pe mormântul regelui englez Richard Inimă de Leu (datat 1199) și unul dintre leii pe care arhitectul anonim (și pietrarii care îl ajutau) al edificiului înălțat din ordinul lui Robert Guiscard la Salerno i-au pus să păzească intrarea. Tot din sec. al XIII-lea, din Franța, provine și gisantul reprezentându-l pe Guillaume Ratier de la mănăstirea iacobină din Rodez. Datat cu precizie este mormântul – de curând restaurat – al fratelui mai mic al lui Ludovic al IX-lea al Franței, Filip zis Dagobert, născut în 1222 și mort probabil în 1234. Mormântul e primul dintre cele regale comandate abației Royaumont, consacrate în 19 octombrie 1235.

http://www.musees-midi-pyrenees.fr/musees/musee-fenaille/collections/moyen-age/anonyme/gisant-de-guillaume-ratier-couvent-des-jacobins-rodez/

http://web.cast.free.fr/webcast23/webcast23.html

Din același secol al XIII-lea provine și gisantul cruciatului ajuns la Constantinopol în 1240 și înapoi în Franța, Jean d’Alluye, așezat în abația fondată chiar de el, la Clarte-Dieu, în apropiere de Mans. Monumentul funerar a fost realizat în jurul anului 1248.

http://tetrapak.chez-alice.fr/T4.html

Un gisant care se sprijină pe un leu este cel din Courances Saint Etienne, reprezentându-l pe nobilul Jehan Montsalt, mort în timpul Războiului de O Sută de Ani. El ajută la situarea în timp a piesei care urmează.

Gisantul din imaginea de alături este în armură, cu mâinile reunite, sub un element gotic, cu capul pe o perină susținută de doi îngeri.  Sub picioarele sale păzește un leu, în poziția așezat. Se presupune că este un membru al familiei franceze Ledin de la Chaslerie (din Domfort, Normandia, Franța) dinainte de secolul al XVI-lea. Datorită prezenței pe mormânt a patru steme, identitatea precisă a personajului rămâne neprecizată. Față de aceste date provenind din explicația care însoțește imaginea gisantului pe situl  http://www.domfront.com/domfront/patrimoine/pat22.htm precizez că prezența elementelor sculpturale gotice trimit către o dată mai timpurie (probabil sec. al XIV-lea – al XV-lea).

În orice caz, leul din Mănăștur pare o replică relativ timpurie a celui de la baza gisanților cavalerești medievali. Stilul lui de mare plasticitate și acuratețe, ca și prezența lui în abația Sfintei Maria din Mănăștur pare să pledeze pentru ideea că autorul este un călugăr-sculptor care posedă o bună cunoaștere a acestui tip de reprezentare occidental.

 http://www.domfront.com/domfront/patrimoine/pat22.htm

Tratarea canonică a subiectului față de ipostazele mai realiste și mai elaborate de mai târziu (a se vedea gisanții reprezentându-i pe Pierre de Navarre (1366-1412) și pe Catherine d’Alencon (1380-1462) de la Muzeul Luvru (atașez mai o jos fotografie care surprinde perechea de lei la picioarele lui Pierre și un cățel, simbolul fidelității, la picioarele Catherinei), realizat prin 1412-1415, sau cel atribuit lui Pierre I Ledin din La Chaslerie, senior de La Chaslerie atestat în 1382. 

http://www.insecula.com/oeuvre/O0000163.html

http://www.chaslerie.fr/temoignage.php 

Din întreaga galerie prezentă aici, cel mai apropiat de leul mănășturean pare să fie cel al membrului neidentificat al familiei Ledin. Același tip de coamă, aceeași postură.

Având în vedere toate datele de până aici, trebuie, probabil, conchis, că leul a aparținut unui dinast maghiar înmormântat aici – un rege sau o rudă regală (de nu cumva un voievod, vice-voievod sau un magnat ardelean) -, căci în Transilvania nu s-au înregistrat gisanți pentru membri ai nobilimii.

Lansare de carte: Ion MUREȘAN & Alexandru VLAD la Cluj

 Book Corner Librarium

 organizează o dublă lansare de carte:

  Alexandru VLAD: Ploile amare (roman)

 Ion MUREȘAN: Cartea alcool (poezie)

  marți 13 decembrie 2011, orele 18

 pe str. Eroilor nr. 15, în Cluj,

 avându-i ca invitați pe: Ion POP, Victor CUBLEȘAN, Alex GOLDIȘ și Ștefan MANASIA

Eveniment de excepție cu doi dintre cei mai importanți autori români actuali!

Lansare de carte: Gh. SĂSĂRMAN: Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan și ale dosarului său

 Editura Nemira

 vă invită

 la lansarea publică a romanului

NEMAIPOMENITELE AVENTURI ALE LUI ANTON RETEGAN ȘI ALE DOSARULUI SĂU

de Gheorghe SĂSĂRMAN

miercuri, 19 octombrie 2011. orele 12.00

la sediul Filialei Uniunii Scriitorilor din România

str. Universității nr. 1, etaj I

Invitați: Gheorghe SĂSĂRMAN, Ovidiu PECICAN, Ion POP, Virgil STANCIU și Radu CONSTANTINESCU

VERNISAJ EXPOZIȚIE: Liviu VLAD: Clujul… la Cluj

 Expoziție de grafică

 Liviu VLAD

 Clujul gotic și baroc

 octombrie 2011

 5 octombrie 2011

 0rele 18

 Galeria DANEL

 str. Tipografiei nr. 26

vor vorbi: criticul de artă Viorica Guy MARICA și scriitorul Ovidiu PECICAN

Admirabilul talent al lui Liviu Vlad găsește drumul către casă, redescoperind și pentru privitor comorile discret etalate de orașul în care s-a născut și trăiește. După peripluri italice și după exerciții spectaculare în structurile arhitectonice ale castelului de la Bonțida, artistul dăruiește Clujul oricui are sufletul deschis și acuratețea contemplativă pregătită pentru întâlnire.

Published in: on 2 Octombrie 2011 at 8:49 am  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , , ,

Eveniment! Prima ediție a Festivalului Antic și Medieval Aeternus Maramorosiensis. La Sighet

 
Clubul Rotary Sighet organizează sâmbătă 03 septembrie 2011, în cadrul Festivalului Aeternus Maramorosiensis, de la ora 14.00 – 14.30 Conferinţa „Maramureşul în ultima parte a secolului al XIII-lea” – Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican iar intre orele 14.30 –15.00:
 – Prezentare de carte – Ovidiu Pecican și istoria medievală a românilor:
Istoria românilor – Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2o10
Letopiseţul unguresc – Cluj-Napoca, Ed. Tribuna, 2010.
Regionalism românesc –  Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2008.
Troia, Veneția, Roma– București, Ed. Europress, 2007.
Aventurile lui Matiaş Corvin la Cluj – Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2011.
 

Postul de televiziune FRANCE 5 a devenit partener media al festivalului și va fi prezent cu două care de emisie, imagini de la acest festival putând fi vizionate în cadrul unui material amplu ce va fi difuzat de către acest post de televiziune. 

Festivalul se va ține in fața Palatului Cultural din Sighet. 

http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=15494:ovidiu-pecican-la-festivalul-antic-si-medieval-aeternus-maramorosiensis&catid=37:cultura&Itemid=133

SOCIETATEA CIVILĂ ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRILOR RASIALE. La Cluj

Dragi colegi,

 

vă scriu acest mesaj deoarece în trecut ați sprijinit cauza noastră (de ex: http://www.causes.com/causes/471269-against-roma-ghettoization-in-cluj-romania/about), petițiile și apelurile din 2010 și 2011 privind evacuările forțate și segregarea rezidențială din Cluj care au afectat și continuă să afecteze sute de familii din oraș, majoritatea compuse din persoane de etnie romă.

 

Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice s-a constituit în ianuarie pentru a acționa împotriva acestor fenomene și practici ale autorităților locale clujene care conduc la ghetoizare, și pentru a găsi soluții în vederea facilitării accesului la locuire decentă pentru comunități marginale.

 

Ultima acțiune gLOC a fost organizarea unei vizite de lucru în Pata Rât (10 iunie), la care au participat oficiali ai EC, UNDP, Amnesty International, ERRC, OSI, reprezentanți ai mai multor ONGuri din țară, ai guvernului și vieții politice românești. Puteți citi raportul despre acest eveniment la adresa: http://gloc2011.files.wordpress.com/2011/06/raport_gloc_stocktaking_visit_iunie_2011.pdf

 

Oricât de promițătoare ar fi fost vizita aceasta în materie de planuri privind viitorul apropiat, între timp 120 de familii de pe strada Cantonului au fost citate la judecătorie, fiind pârâte de CFR Cluj, care revendică evacuarea lor fără somație și termen. Pentru a contribui la demersurile care își propun să oprească această evacuare forțată, membrii gLOC au pregătit o petiție pe care o puteți susține prin semnăturile voastre la adresa: http://www.petitieonline.ro/petitie-p60638048.html

 

Mulțumiri pentru sprijin, în numele gLOC,

 

Eniko Vincze

Published in: on 16 Iunie 2011 at 6:03 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , ,

ATELIER SCRIS – IMAGINE: Cutia cu cai – Coutia qu phyare

 Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca,

 Sala 22, etaj II

 organizează 

 vineri, 6 mai 2011, orele 18.00 

 workshop-ul de scriitură și imagine fotografică pentru centrele universitare clujene

 

CUTIA CU CAI – COUTIA CU FIARE

 moderator: maestrul Dorel GĂINĂ, exper în magie scripturistică și photographiquă

 cu invitații:

Ovidiu PECICAN,

Amalia LUMEI,

Andor KOMIVES,

David VIZI,

Dan TĂMAȘ,

Alina STAICU,

Mădălina SURDUCAN,

Mira MARINCAȘ,

Andra MOTREANU,

Andreea LAZĂR,

Roxana POP,

Cătălina PINTEA,

Corina DRĂGAN,

Mihaela BIDILICĂ,

Flaviu PĂTRUNJEL,

Titi STOIAN,

Georgiana BRANDT,

Vasile LUPȘA JUDE  

 

Punerea împreună a imaginilor vizuale și a celor conținute de cuvinte reface un traseu arhetipal, ducând către resursa primară a revelării artisticității în lume. Mister al istoricității umane sau al condiției transistorice a omului arta se naște în circumstanțe efemer, dar poate dura în timp și poate comunica dincolo de contexte date.