Nou! O nouă exegeză cantemiriană Al. GAVRILESCU: Genealogie și imaginar

 Publicist cunoscut, Al. GAVRILESCU dă curs unei pasiuni constante a biografiei sale intelectuale, publicând un comentariu erudit al Vieții lui Constantin Cantemir, operă din exilul rus al principelui Dimitrie.

 GENEALOGIE ȘI IMAGINAR. EURISTICA BIOGRAFIEI CANTEMIRIENE 

 București, Ed. Corint, 2011, 320 p. + fotografii  

 Coperta: Dan DULGHERU

 Cartea este o contribuție importantă despre rostul politic al biografiei istoriografice, între genealogie și cultul dinastic, ca și despre imaginarul istoriografic cantemirian, aducând în centrul atenției o operă recuperată ezitant – tradusă din latină în română de scriitorul și latinistul Radu ALBALA – , fără lectura căreia (împreună cu cea a opusculului despre confruntarea dintre Cantacuzini și Brâncoveanu) înțelegerea substratului istoriografic al ISTORIEI IEROGLIFICE rămâne aproximativă.

Istorie: EROARE sau MĂRTURIE validă?

 Conform descrierii oficiale, imaginea de alături reprezintă cele ce urmează:  

Planşa nr. 79 din Recueil de cent estampes representant differentes nations de Levant gravees sur Ies tableaux peintspar l’ordre de M. de Ferriol, Ambassadeur du Roi ă la Porte, et mis au jour en 1712 et 1713 par Ies soins de M. le Hay, Paris, 1714. Culegere celebră de gravuri după picturile flamandului Jean-Baptiste van Mour (1671-1737), realizate pentru contele Charles de Ferriol, marchiz d’Argental (1637-1722), în perioada când acesta a fost ambasadorul Franţei la Constantinopol (1669-1710). Suita cuprinde portrete şi costume ce reflectă structura socială şi diversitatea etnică a Imperiului Otoman, precum şi scene de gen. Conform adnotării de pe planşă, imaginea o reprezintă pe a doua dintre cele trei soţii ale lui Nicolae Mavrocordat, Pulcheria Tzoukis (?- 1716), descendenta unei familii aristocratice din Constantinopol. Strângând cu un gest discret la piept marginile anteriului din brocart cu motive vegetale, tivit la gât şi mâneci cu blană, prinţesa poartă pe dedesubt o cămaşă cu guler înalt din dantelă şi un pieptar închis cu nasturi. Părul pieptănat simplu, cu cărare, încadrând o figură frumoasă cu trăsături regulate, este acoperit cu o pălărie rotundă din blană de samur. Cerceii lungi, de tradiţie bizantină, trimit la descendenţa ilustră a personajului. Costumul prezintă influenţe europene, atât în alegerea materialului (cu vrejuri înlănţuite delicat şi decupaje largi pe un fundal deschis, decor caracteristic secolului al XVIII-lea), cât şi în croiul ajustat pe talie. Semnat şi inscripţie, gravat, dr. jos: P Rochefort sculp / 79 /Avec Privil du Roi; însemnare pe marginea de jos, în creion: Princesse Pulcherie, Epouse de Nicolas Mavrocordat.
 
După cum se știe însă, gravurile din culegerea respectivă reprezintă copii după tablouri semnate de pictorul Van Mour, adus la Istanbul în 1699 de ambasadorul Franței, marchizul de Ferriol. Rezultă de aici că numai gravura îi aparține lui P. Rochefort, în timp ce originalul l-a pictat în culori artistul flamand-francez din anturajul ambasadorului la Poartă.
 
Notez aici și că atmosfera gravurii, coafura și straiele domniței Pulcheria par foarte apropiate de ceea ce etalează domnița Casandra, fiica lui Șerban Cantacuzino, domnul Țării Românești, devenită întâia soție a lui Dimitrie Cantemir.