Poezie: Diana CORCAN: aici la marginea patriei în care plouă

Diana CORCAN așteaptă în acest moment apariția celui de-al patrulea volum de versuri, cu bucuria și calmul celor care au trecut de pragurile începuturilor, ajungând în posesia confirmărilor vocației lor poetice. Sunt bucuros că m-a onorat cu un poem inedit, trimițându-l tocmai din Brăila cu ajutorul porumbelului poștaș electronic. Lectură plăcută” (O.P.)

 

 

 

 

 

 

stau şi mă gândesc ce-aş putea să fac eu aici pe o bancă

dacă tot am rămas cu toate picăturile rupte pe mine – să ţip?

e totuşi anotimpul ploios şi se lasă întotdeauna tonul mai jos când

ajungi să umbli cu ploaia pe tine şi mersul ţi-l schimbi

– începi să te acomodezi cu ce ai

stau să mă gândesc ce-aş putea să fac eu mâncată de vărsat

de apă pe această bancă mâncată şi ea – îi lipsesc trei coaste de lemn

şi un braţ – de un animal obosit care şi-a dorit poate un minut

de căldură să simtă între dinţi

sau poate a ţinut să audă lemnul cum zbiară atunci când îl rupi

– e ca şi cum ţi-ai trosni tot scheletul deodată şi te simţi mult

mai bine!

sau nu ştia nici el ce să facă sau poate altceva n-a găsit

trăiesc totuşi într-un oraş primitiv la marginea ţării în care plouă

non stop şi din care cine a avut curaj a fugit

– văd urmele în noroi care se duc spre şosea (şi nu mai văd un drum înapoi)

au rămas reţinute fotografiile lor în mişcare când au făcut primul pas

pentru ziarul local – se păstrează consemnate cumva la decese toate

figurile care nu se întorc

aici în patria în care plouă pe feţe

nu se uită nu se abandonează nimic – e un scriitor treaz

care notează tot ce se întâmplă într-o zi de o sută de ani – scrie cărţi

şi le pune cu cotorul în jos pentru că oricum

nu se citeşte doar se spune încontinuu

ceva fără rost.

Published in: on 4 noiembrie 2011 at 7:05 pm  Comments (1)  
Tags: , , , , ,

Comunicat de presă: Presa trebuie să rămână liberă. Autoreglementarea este esențială

București, 3 mai 2011. „În România, presa este liberă. Orice formă de cenzură este intrezisă.” Acesta este primul articol al proiectului de Lege a presei depus, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, de douăsprezece organizații nonguvernamentale Președintelui Camerei Deputaților, Doamna Roberta Anastase și Președintelui Comisiei pentru drepturile omului, minorițăți și culte din Senat, Domnul Gyorgy Frunda. Propunerea de proiect de lege va fi prezentată astăzi și Președintelui Senatului Românei, Domnul Mircea Geoană.

 

Proiectul de lege vine ca răspuns la solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senatul României, adresată organizațiilor profesionale din media, de a prezenta propuneri de reglementare a profesiei de jurnalist până la data de 3 mai 2011.

Noi nu susținem o lege a presei și tocmai de aceea am propus un proiect în care, în primul articol, se spune că presa este liberă. Nu negăm însă că presa din România are probleme. În cadrul întâlnirii de astăzi de la Parlament am decis să continuăm discuțiile pentru a încerca să  identificăm pârghiile care ar putea avea un efect real, pozitiv. De exemplu, noi ne gândim la intervenții care să prevină concentrarea excesivă a proprietății în mass-media și la instrumente care să consolideze relația ziaristului cu angajatorul”, a declarat Mircea Toma, președintele ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, la finalul întrevederii.

Proiectul mai prevede că “asociațiile profesionale pot adopta norme de autoreglementare privind practica jurnalistică sau practicile profesionale” și că  “fiecare instituție media poate adera la aceste reglementări sau își poate adopta norme specifice de autoreglementare”.

Nu credem într-un proiect de lege care să îi protejeze pe jurnaliști. Din experiența ultimilor douăzeci de ani, toate proiectele care și-au propus asta au sfârșit prin a îngrădi, într-un fel sau altul, libertatea de exprimare. Jurnaliștii sunt cei care trebuie să se protejeze pe ei înșiși prin responsabilizare, a declarat Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Presa responsabilă este liberă, profesionistă și aptă să se auto-reglementeze. De aceea, este nevoie să încurajăm libertatea, profesionalizarea și autoreglementarea presei. Responsabilizarea jurnaliștilor nu se poate face prin noi legi. Creșterea standardelor profesionale și promovarea valorilor în profesie se poate face doar din interiorul bresei, prin asumarea și implementarea de coduri deontologice și de mecanisme viabile de autoreglementare. Prin autoreglementare, jurnaliștii vor avea un control mai mare asupra profesiei, libertatea presei se va consolida și astfel, societatea românească își va vedea servite mai bine interesele”, se arată în expunerea de motive ce însoțește propunerea de proiect de lege a presei.

Proiectul de lege este susținut de ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI); Asociația Patronală a Editorilor Locali din România (APEL), Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC), Asociația Jurnaliștilor din România (AJR), Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, Societatea Jurnaliștilor „Dunărea de Jos”, Galați, Brăila și Tulcea, Federația Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune, Uniunea Jurnaliștior Maghiari din România (MURE), Asociația Editorilor de Presă OnLine și Convenția Organizațiilor de Media.

Propunerea de proiect de lege, împreună cu documentele care o însoțesc (expunerea de motive, studiile de impact și lista de inițiatori) sunt atașate prezentului comunicat iar Codul Deontologic Unificat, propus ca parte a procesului de auto-reglementare de către  Convenția Organizațiilor de Media poate fi consultat aici: http://www2.cji.ro/userfiles/file/Evenimente/Codul%20Deontologic%20Unic%20-%20adoptat.pdf

Raportul FreeEx 2010 – Libertatea Presei în România realizat de Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei poate fi consultat aici: http://www.activewatch.ro/stiri/FreeEx/Raportul-FreeEx-2010-Libertatea-Presei-in-Romania-307.html

„Profesorul şi discipolii” – serie de docudrame la TVR Cultural

TVR Cultural începe grila de primăvară în spaţiul rezervat documentarelor cu seria de docudrame intitulată „Profesorul şi discipolii”. Seria va fi difuzată în fiecare sâmbătă, de la ora 13.00, între 26 martie şi 30 aprilie 2011.

Realizatorul şi producătorul Radu Găină propune un discurs de televiziune în care va fi analizată întâlnirea dintre Nae Ionescu şi reprezentanţii iluştri ai generaţiei 1927, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, dar şi Jeni Acterian sau Alice Botez, model formativ în a cărei osmoză s-au diferenţiat destine spirituale importante pentru cultura românească şi cea universală.
Discipolii lui Nae Ionescu au înfruntat istoria contorsionată a veacului din urmă şi au performat excepţional în diferite domenii ale gândirii. Gândul liber, neîncorsetat în canoane, trăit în substanţa sa era esenţa acestui model paideic propus de Profesor discipolilor deschis sub semnul funcţiei epistemologice a iubirii… Personalitatea lui Nae Ionescu şi modul în care aceasta s-a afirmat a stârnit polemici şi patimi încă din epoca interbelică, iar acestea au traversat şi anii comunismului, renăscând cu putere după 1990.
Radu Găină a invitat la o dezbatere vie pe această temă diferite personalităţi ale culturii noastre din cele mai importante centre universitare: Eugen Simion, Neagu Djuvara, Virgil Ciomoş, Ioan Ică jr., Sorin Alexandrescu, Ion Dur, Mihail Neamţu, Paul Cernat, Sorin Lavric, Dan C. Mihailescu, Liviu Bordaş, Anton Adămuţ, Petru Bejan, Ştefan Afloroaie, Wilhelm Dancă, Dan Ciachir, Răzvan Codrescu, Alexandru Laszlo, Ovidiu Pecican.
Autorul acestei serii a realizat şi reconstituiri de epocă pornind de la memorialistica epocii reflectată în „Umbre şi lumini” de Maruca Cantacuzino Enescu, „Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit” de Jeni Acterian, „Jurnal 1935-1944” şi „Jurnal II „de Mihail Sebastian. Au întruchipat personajele timpului actorii Gavril Pătru, Ana Ioana Macaria, Ilinca Goia, Carmen Ungureanu precum şi realizatori şi prezentatori din Televiziunea Română ca Irina Mohora, Marius Constantinescu, Claudiu Lucaci, Dana Vlad, Dragoş Porojnicu, Alina Ciocan, Andreas Petrescu.
Au fost realizate filmări la Brăila, oraşul în care s-au născut Nae Ionescu şi Mihail Sebastian, precum şi la Păltiniş pe dealul numit „Coasta Boacii”, amintit mereu de Emil Cioran în scrierile sale.
 
http://www.tvr.ro/articol.php?id=99687&c=99