APEL PENTRU SOLIDARITATE ŞI ACŢIUNE ÎMPOTRIVA PROIECTULUI PRIMĂRIEI CLUJENE: „LOCUINŢE SOCIALE” ÎN PATA RÂT

Cluj, 10.01.2011.

 Semnatarii acestui APEL se alătură demersurilor organizaţiilor civice pentru drepturile omului începute din martie 2010, atunci când au devenit publice Hotărârile Consiliului Local privind mutarea familiilor de romi din zona Cantonului, Coastei şi Pata Rât în apropierea rămpii de gunoi a Clujului (Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010, Hotărârile nr. 127 din 30.03.2010, nr. 197 din 11.05.2010). Aceste demersuri au inclus petiţii adresate autorităţile publice locale şi centrale, precum şi organizarea unei mese rotunde (şi) cu participarea reprezentanţilor primăriei municipiului nostru ( ; http://www.causes.com/causes/471269>; sau documentul „Referatul de constatare cu privire la situaţia locuirii a comunităţilor de romi din zona Pata Rât” depus la Primăria şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi Preşedinţia României; sau Comunicatul din 21.12.2010,).

Scopul principal al demersurile noastre a fost şi rămâne oprirea proiectului primăriei de a muta familii de romi evacuate din alte părţi ale oraşului în aşa-numitele „locuinţe sociale” din zona Pata Rât. Toată lumea trebuie să recunoască faptul că aceasta este o măsură administrativă prin care nu se soluţionează problemele social-economice ale unor familii de romi nevoiaşe, ci le agravează datorită mutării/ evacuării lor într-o zonă izolată la marginea oraşului. Am repetat de nenumărate ori: crearea unei astfel de zone rezidenţiale în apropierea unor deşeuri toxice înseamnă ghetoizare, înseamnă stigmatizarea comunităţilor care ar urma să trăiască acolo drept „ţigănie”, periclitează sănătatea oamenilor şi incluziunea lor socială şi pune sub semnul întrebării credibilitatea politicii de integrare asumate de guvernul României. Cu ocazia mai multor emisiuni ale programului TVR Cluj „Transilvania Policromă”, am arătat: fără o strategie pe termen scurt, mediu şi lung privind pachetul de probleme locuire-locuri de muncă-acces la şcoală-sănătate, primăria se aventurează în experimente periculoase. Şi de fiecare dată am revendicat încheierea unui Protocol de colaborare între primărie şi organizaţii civice, pe baza căreia să se identifice soluţii care să evite segregarea rezidenţială şi să asigure dreptul la locuire adecvată, fiind în conformitate cu legislaţia internaţională cu privire la o locuinţă decentă, precum şi cu reglementările internaţionale şi naţionale privind obligativitatea menţinerii unei distanţe sigure între o zonă rezidenţială şi o sursă de poluare.

Dacă până pe 14-17 decembrie 2010 demersurile noastre păreau în ochii unora nişte problematizări exagerate (nefiind luate, de fapt, în considerare) şi primăria liniştea opinia publică afirmând că lucrurile sunt în ordine (şi că ea face un gest umanitar faţă de romi mutându-i din barăci ilegale în case contractate, cu geamuri de termopan), evenimentele din acele zile au demascat ilegalitatea şi manipulările practicate de autorităţile locale în raport cu această chestiune. Procedurile de evacuare a oamenilor de pe strada Coastei din casele lor fără a fi anunţaţi despre acest lucru din timp; demolarea rapidă a acestor case fără ordin judecătoresc şi/sau hotărâre (publică) a Consiliului local şi fără nicio despăgubire; şi mutarea lor în „locuinţele sociale”, finalizate şi predate în grabă chiar în acele zile, denunţă mai multe lucruri:

 – chiar dacă de-a lungul a două decenii (inclusiv în decembrie 2010) primăria a încasat chiria de la aceşti locatari, din 2009 nu le-a mai prelungit contractele (luându-le, deci, bani pe ceva ce nu avea temei legal, ea însăşi aflându-se, astfel, în ilegalitate);

 – în cazul copiilor care împlineau 14 ani şi erau obligaţi să-şi facă acte de identitate, în ultima vreme primăria le-a făcut aceste acte pe adresele de pe Coastei în măsura în care părintele renunţa la actul său de pe această adresă şi accepta să primească un „buletin provizoriu”, fără domiciliu (negocierea era, desigur, tacită şi nu avea consecințe legale);

– chiar dacă pe vremuri le-au fost repartizate acolo locuinţe de la locul de muncă (cum s-a întâmplat înainte de 1990) sau de la stat, de o vreme încoace oamenii s-au acomodat să trăiască cu zvonurile privind posibila lor mutare (hărţuirea lor prin aceste zvonuri şi ţinerea lor în stare de nesiguranţă au degradat starea psihică şi fizică a multora, dar neadeverirea lor timp de 20 de ani i-a făcut să spere că ele până la urmă nu se vor împlini);

 – mulţi dintre locuitorii de pe strada Coastei şi-au depus în mod repetat dosare pentru locuinţe sociale distribuite pe baza unor criterii (cum ar fi studiile superioare) pe care ei nu le puteau satisface (aceasta fiind o manifestare a discriminării directe, dar şi indirecte, în măsura în care printre cei care se auto-identifică drept romi foarte puţini au studii superioare);

 – celor care erau cu chiria şi utilităţile plătite la zi nu le venea să creadă că, după o viaţă marcată de dorinţa de „integrare în societate” (cu locuri de muncă şi cu copiii la şcoală), or să ajungă să fie alungaţi în afara societăţii, pe rampa de gunoi (lucru care s-a întâmplat prin mutarea lor forţată în modularele din Pata Rât); acest act sfidează în mod grav politicile de integrare asumate de guvern, ba merg împotriva lor: nu îi integrează pe cei marginali, ci îi dez-integrează pe cei integraţi şi îi împinge în marginalitate;

– în loc să fie notificate despre evacuare, mutare sau chiar despre locaţia în care urmau să fie duşi, pe 15 decembrie, familiile în cauză au primit o înştiinţare prin care li se impunea ca a doua zi să depună o cerere pentru o locuinţă socială la primărie; mulţi dintre cei vizaţi (chiar dacă toţi au fost definiţi aşa în înştiinţarea cu pricina) nu erau „fără adăpost” şi nici nu aveau de unde să ştie unde şi cum vor fi locuinţele cerute de ei „de bună voie”;

– pe lângă înştiinţarea în scris toţi au fost intimidaţi verbal prin ameninţarea că dacă nu fac acest lucru cu siguranţă vor rămâne fără adăpost, căci casele de pe Coastei se vor demola;

– cei care nu avea contracte (stând în căsuţe sau barăci improvizate) se bucurau poate de propunerea de a se muta într-o locuinţă cu contract, oriunde ar fi fost ea, dar cei care aveau contract pe Coastei sperau să primească ceva mai bun sau ceva asemănător; primăria însă i-a luat pe toţi într-un singur val, lucru care denotă că nu avea deloc de gând să analizeze şi să soluţioneze cazurile în particularităţile lor, ci urmărea cu orice preţ să elibereze întreg terenul de pe Coastei cu scopuri financiare precise, dar ne-explicitate, desigur;

– în dimineaţa zilei evacuării din casele vechi, după ce li s-au tăiat utilităţile, contractele pe casele noi încă nu erau gata; timp de mai multe ore, cu reprezenţii primăriei, jandarmii şi mascaţii în jurul lor, după ce a devenit clar că nu pot să rămână acolo, oamenii aşteptau să vadă aceste contracte din care trebuia să reiasă locaţia nouă unde vor fi fost mutaţi şi repartizarea lor; această perioadă de aşteptare, precum şi modul aleator în care au fost împărţiți în apartamentele din modulare denotă faptul că, până în ultima clipă (când buldozerele erau deja la faţa locului), primăria nu avea nici o strategie clară cu privire la repartizarea familiilor (avea în schimb o evidenţă nominală a persoanelor, lucru care reflectă încă o dată că ştia despre „ilegalitatea” locuirii lor acolo);

 – în contractele pe care le-au primit când au ajuns în Pata Rât, li se specifica că vor primi câte un apartament de două camere de 15 sau 18 metri pătraţi şi erau menţionate familiile care urmau să împartă aceste apartamente; lăsând la o parte faptul că apartamentele sunt de câte o cameră şi că patru apartamente care formează un modul au o singură baie, chiar şi din lista persoanelor ce urmează să locuiască împreună a reieşit că aceste locuinţe sunt mai degrabă locuinţe de necesitate şi nu satisfac criteriul privind minimul de spaţiu de care trebuie să dispună o persoană pentru ca locuinţa în care trăieşte să fie considerată adecvată;

– celor care nu au primit loc în noile „case modulare” (deci au fost mutate în timp de iarnă din vechile lor locuinţe, fără să li se asigure un loc unde să stea, lucru, din nou, ilegal, aceștia fiind îndemnați să se adăpostească la neamuri) primăria le-a trasat câte un spaţiu de 20 metri pătraţi, sugerându-le să-şi construiască acolo ceva; trecerea lor pe un tabel nu este însă un act de proprietate şi nimeni nu îndrăzneşte să mai construiască acolo în „ilegalitate”, chiar dacă, încă o dată, această „soluţie” a fost tacit propusă de reprezentanţii primăriei;

 – în situaţia în care sunt circa 4-9 persoane într-o cameră (în unele cazuri şi mai multe) și între 20 și 40 de persoane pentru o singură baie (câteodată şi mai mulţi), cu pereţii umeziţi, podeaua care trage apă şi tavane udate (ceea ce denotă calitatea proastă a construcţiei şi pune în pericol sănătatea), cu problemele ivite în legătură cu accesul la transportul în comun (cel mai apropiat la aproximativ 2-3 kilometri) şi implicit la locurile de muncă şi la şcoli, cu mobilele depozitate la nimereală, oamenii se vor simţi forţaţi să se bucure şi să fie recunoscători dacă primăria le va acorda dreptul de a mai construi ceva în acea zonă, cu toate că sunt speriaţi, printre altele, de mirosul puternic ce se simte seara venind dinspre depozitul toxic al fabricii de medicamente sau, când este mai cald, dinspre groapa de gunoi.

Atragem atenţia asupra pericolului că, astfel, primăria nu va trebui să creeze şi să legitimeze ghetoul izolat, căci oamenii vor „cere” acest lucru şi mereu mai multe familii evacuate din alte locuinţe din oraş se vor muta acolo „de bună voie.” Autorităţile locale vor veni, poate, din când în când şi vor constata, ca și cum nu ele ar fi orchestrat acest proces, că „ţiganii din nou trăiesc în sărăcie şi în ilegalitate, căci asta este stilul lor de viaţă.”

Invităm toate forţele civice şi politice responsabile, locale, naţionale şi internaţionale, ca măcar acum, după ce răul a început să se întâmple, să se solidarizeze pentru a determina primăria să caute și să găsească alte soluţii pentru aceşti oameni evacuaţi, pentru a-i asista cu ajutoare în această perioadă de tranziţie şi pentru a-i despăgubi moral şi financiar pentru pierderile lor.

Dincolo de aceasta, miza invitaţiei noastre la o solidaritate civică care transcede graniţele etnice este stoparea categorică a mutărilor forţate în această zonă, chemarea autorităţilor locale la moderație și înțelepciune pentru a pune capăt cel puţin segregării rezidenţiale produse prin acte administrative, pentru a introduce în planul urbanistic al Clujului un plan de desegrare şi pentru a-i convinge să accepte asistența proiectelor europene dedicate soluţionării problemei locuirii, în strânsă legătură cu rezolvarea celorlalte aspecte ale excluziunii sociale.

Asociația Amare Prhala, Cluj, Pavel Doghi, Preşedinte;

Fundaţia Desire, Cluj, prof. univ. dr. Enikő Vincze, Preşedintă;

European Roma Rights Centre, Budapesta, Isabela Mihalache, Deputy director;

Alianța Civică a Romilor din România, David Mark, Președinte;

Centrul Romilor de Intervenţie Socială şi Studii „Romani Criss” Bucureşti, Magda Matache, Directoare Executivă;

Fundaţia Ruhama Oradea, Marian Daragiu, Preşedinte;

Alianţa pentru Unitatea Romilor – Filiala Brailă, Săndel Grosu, Preşedinte;

Asociaţia „Roma Access” Constanţa, Ion Nicu Stoica, Director Executiv;

Asociaţia “Romii Romascani” Neamţ, Liviu Daraban, Preşedinte;

Asociaţia Romii Ursari Iaşi, Viorel Motaş, Preşedinte;

Asociaţia „Șanse Egale pentru Femei şi Copii” Sălaj, Faitaş Mirela, Directoare Executivă;

Asociaţia „Şanse Egale” Sălaj, Vaszi Robert Janos, Preşedinte;

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului „Şanse Egale pentru Romi şi Sinti ADOSERS” Sălaj, Marcosan Andrei, Preşedinte;

Asociaţia Thumende Hunedoara, Cristinela Ionescu, Preşedintă;

Centrul Cultural „O Del Amenca” Prahova , Ganea Daniel, Director Executiv;

Agenţia de Dezvoltare Comunitară „INTER-ACTIVA” Botoşani, Semiramida Bălan, Preşedintă;

Asociaţia „Divano Romano” Botoşani, Ferariu Rubina, Preşedintă;

Asociaţia „Parudimos” Timişoara, Leonard Bebi, Preşedinte;

Asociaţia Jurnaliştilor Rromi, Bucureşti, Lacatuş Georgică, Director Executiv;

Asociaţia T.R.U.S.T. – Tinerii Romi pentru Unitate, Solidaritate şi Transparenţă Craiova, Alin Banu, Director Executiv;

Asociaţia Rhoma Heart Ilo Rom, Brasov, Dan Raea, Director Executiv;

Asociaţia Nevo Parudimos Caras Severin , Daniel Grebeldinger, Preşedinte;

Asociația Romano Suno Cluj, Norbert Iounas, Director Executiv;

Asociatia Florarilor Bucuresti, Florin Costel Georgescu, Presedinte;

Alianta pentru Unitatea Romilor Romania Bucuresti, Alecu Ionel, Presedinte;

Uniunea Democratica Culturala a Romilor Valea Jiului Hunedoara, Rad Marcel, Presedinte;

Fundatia Wassdas Cluj, Ildi Otvos, Coordonator programme;

Prof. univ. dr. Maria Roth,Universitatea Babeș-Bolyai;

Lector univ. dr. Cristina Raț, Universitatea Babeș-Bolyai;

Adam Dinu, scriitor, București;

Marius Vlad, profesor, Hunedoara;

Asociația Divers, Târgu Mureș, Maria Koreck, Președinte;

Ovidiu Pecican, profesor univ. dr., Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Maria Roth,Universitatea Babeș-Bolyai;

Lector univ. dr. Cristina Raț, Universitatea Babeș-Bolyai;

Adam Dinu, scriitor, București;

Marius Vlad, profesor, Hunedoara;

Asociația Divers, Târgu Mureș, Maria Koreck, Președinte;

Prof. univ.dr. Michael Shafir, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj;

Conf. univ. dr. Smaranda Vultur, Universitatea de Vest, Timișoara;

Alin Necula, doctorand,  Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj;

Prof. univ. dr. Liviu Ornea, Universitatea din Bucuresti;

Carmen Marcu, realizator programe, TVR Timișoara; 

Ion Vianu, scriitor, București;

Ion Zubascu, scriitor, Bucuresti, membru al Uniunii Scriitorilor din România;

Alina Silea, antropolog, Cluj-Napoca;  

Călin Goina, doctorand în sociologie, University of California Los Angeles

Mariana Goina, dr. în istorie, Central European University, Budapest

Gheorghe Nicolae, activist rom, București, fost Senior Adviser la OSCE

Ruxandra Costescu, cercetător, București

Grupul pentru Acțiune Socială, Cluj, Adrian Dohotaru, Secretar;

Andrea Ghita, redactor de televiziune, Cluj

Prof. univ. dr. Gabriel Bădescu, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

Szilárd Miklós, Asociatia Proiect-Protokoll, Cluj

Roma Organization on Migration, Comitetul de conducere, București: Viorel Zaharia – președinte,  Gheorghe Răducanu  – vicepreședinte, Vasile Ionescu – director general.

Alex Cistelecan, Asociatia Proiect-Protokoll, Cluj

Mihaela Gheorghe, asistent social, Budapesta

Asociaţia Pentru Promovarea Incluziunii Sociale, Câmpia Turzii, Zoltan Kovacs

Lorena Doghi, Cluj/ Varşovia

Dana Stoica, doctorand, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj

Anca Gheaus, cercetătoare în filosofie, Munchen

Lect. dr. Könczei Csilla, Universitatea Babes-Bolyai

Raluca Petcuţ, coordonator proiect, Fundația Dezvoltarea Popoarelor, Bucureşti

Boróka Parászka, jurnalistă, Tg. Mures

Crina Marina Morteanu, coordonator regional Fundatia ERSTE

Asist univ. dr. Maria-Carmen Pantea, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca

Core Maria, Asociatia ,,Gi Rromano”- Harghita

Kinga Pakucs, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai 

Alexandra Jivan, antropolog, Montreal

Veronica Szabo, sociolog, University of Pittsburgh

Laura Georgescu, doctorand, Universitatea Babeş-Bolyai 

 

Lect. univ. dr. Ana-Maria Palimariu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi 

 

Conf. univ. dr. Alexandru Florian, Universitatea Dimitrie Cantemir, Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel„ 

 

Laura Panait, doctorandă, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj 

 

G. M. Tamás, filosof, preşedintele Stîngii ecologice, Budapesta 

 

Hajnalka Harbula, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj 

 

Theodora-Eliza Văcărescu, asistent universitar, Universitatea din București 

 

Conf. univ. dr. Liviu Chelcea, Universitatea din București 

 

Noémi Magyari, PR, Fundația Desire, Cluj 

 

Ioana Bursan, asistent proiect ClujEst – Punct de cercetare vizuală 

 

Teodora Takacs, Cluj-Napoca

 

Prof. univ. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi 

 

Alis Costescu, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj 

 

Lect. univ. dr. Selyem Zsuzsa, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj 

 

Andreea Lazăr, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, traducătoare, Cluj  

 

Diana Ureche, psiholog, președintă de onoare DiversEtica, … 

 

Conf. univ. dr. Marius Lazăr, sociolog, Universitatea Babeș-Bolyai 

 

Lect. univ. dr. Geambasu Reka, Universitatea Babeș-Bolyai 

 

Viorela Ducu-Foamete, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj 

 

Loredana Peca, biolog, Institutul de Cercetări Biologice, Cluj-Napoca

 

Timotei Nădășan, redactor șef, revista Idea artă + societate, Cluj

 

Lect. univ. dr. Imola Antal, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

 

Jobb Boróka, masterand, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

 

Mihaela Panaite, director Sala Mica teatru independent, Centrul Cultural Independent Fabrica de Pensule, Cluj  

 

Lorena Văetiși, doctorandă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

 

Júlia Szilágyi, critic literar, Cluj

 

 

Tudorina Mihai, Centrul FILIA, Bucuresti

 

 

Emil Moise, Președinte Colegiul Director, Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință, București

 

 

Ovidiu Anemţoaicei, Doctorand, Gender Studies Department, Central European University, Budapest

 

 

Iulia Pascu,

 

 

Maria  Bucur, Indiana University

 

 

Bakk-Dávid Tímea, TRansindex, Cluj

 

 

Balázsi-Pál Előd, Transindex, Cluj

 

 

Dunai László István, Transindex, Cluj

 

 

Fülöp Noémi, Transindex, Cluj

 

 

Kudor Emese, Transindex, Cluj

 

 

Kertész Melinda, Transindex, Cluj

 

 

Rácz Tímea, Transindex, Cluj

 

 

Irina Sorescu, Președintă Executivă, CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate, București

 

 

Cristina Neculcea, Asociația ASPER, București 

 

 

Ovidiu Țichindeleanu, Editor, IDEA arta + societate, Cluj

 

 

Sorin Tita-Calin, sociolog, Constanța

 

 

Doina Doru, scriitor

 

 

Ioana Florin Tala, mediator școlar, Cluj

 

Elena Cesar von Sachse, scriitoare, Germania

PROTEST: Judecătorii vs. Consiliul Suprem al Magistraturii (C.S.M.)

Pe situl Societăţii Academice Române (S.A.R.) a fost postată următoarea petiţie adresată de judecători C.S.M. Ea a fost expediată de S.A.R. şi pe diverse canale de comunicare către susţinătorii ei potenţiali. Cum mă număr printre cei care susţin cererile judecătorilor, o postez şi aici, invitând, la rându-mi, cititorii să o semneze (O.P.) 

Pe 24 martie 2010 a fost făcut public un protest al judecătorilor privind modul de acţiune al Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu implicaţiile etice puse în discuţie de cazul Voicu, precum şi faţă de arbitrariul şi lipsa de transparenţă a numirilor la ICCJ. Credem că este foarte important ca publicul şi societatea civilă să sprijine astfel de iniţiative şi vă invităm să vă alăturaţi protestului, semnând această petiţie, care va fi trimisă CSM împreună cu lista de semnături. Pentru a semna petiţia, trimiteţi un comentariu la acest post cu numele Dvs. 

Pe scurt, CSM trebuie să-şi clarifice poziţia în următoarele situaţii: 

– judecătorii în cazul cărora s-a început urmărirea penală mai pot să intre în sala de judecată şi să împartă altora dreptate? 

– în trecut au existat suspiciuni privind criteriile dupa care CSM numeşte judecătorii la Curtea Supremă (diferenţe foarte mari de dificultate a întrebărilor la interviul de promovare pentru diferiţi candidaţi). CSM trebuie să facă nişte criterii clare, transparente şi aplicabile tuturor candidaţilor în mod egal. 

Puteţi citi mai jos textul integral al protestului judecătorilor. Textul e preluat de pe blogul judecătorului Adrian Neacşu. (Societatea Academică Română) 

Către 

Consiliul Superior al Magistraturii 

Doamnei Florica Bejinaru, 

Preşedinte al C.S.M., 

Stimată doamnă preşedinte, 

Judecătorii semnatari ai prezentului protest vă solicităm să supuneţi dezbaterii plenului documentul de mai jos. Întrucât semnăturile au fost centralizate electronic, ele nu apar olograf decât pe listele întocmite local, însă acest protest este asumat direct de fiecare judecător al cărui nume apare în finalul documentului. 

INTEGRITATE şi DEMNITATE 

Protestăm împotriva încălcării normelor eticii profesionale. Fiecare judecător şi procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritate şi demnitate. 

I. Cerem C.S.M. o poziţie fermă şi neechivocă asupra încălcării normelor de etică ale profesiei. Făcând dreptate pentru alţii, trebuie să avem puterea să facem dreptate corpului magistraţilor şi să redăm demnitatea profesiei. Obiectivitatea soluţionării unei cauze nu înseamnă tăcerea asupra motivelor care au condus la apariţia acelei situaţii. 

Solicităm C.S.M. să aibă o poziţie clară privind posibilitatea de a intra în şedinţa de judecată a acelora faţă de care a început urmărirea penală. 

Cerem C.S.M. măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, încălcările Codului deontologic fiind la fel de nocive ca şi faptele de corupţie. C.S.M. are datoria sa analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni. 

II. Cerem suspendarea procedurii de numire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la clarificarea modalităţii în care judecători ulterior anchetaţi de D.N.A. au acces la cea mai înaltă poziţie în sistemul judiciar. 

Demnitatea profesiei nu permite încurajarea unui sistem netransparent şi discreţionar în care criteriile de numire într-o funcţie ce presupune demnitate şi onoare au devenit din ce în ce mai oculte. 

Solicităm membrilor C.S.M. să se pronunţe asupra vocaţiei de a se înscrie pe lista de candidaţi în vederea promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a membrilor C.S.M. în funcţie, Secretarului General, Secretarului adjunct şi a directorilor de direcţii. 

Acest protest a fost înaintat Plenului CSM în această dimineaţă, astfel încât să fie luat în discuţie înaintea trecerii la punctul de pe ordinea zi privind numirea judecătorilor la ICCJ. 

  

Jud. Lavinia Lefterache, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Francisca Vasile, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Dana Gârbovan, Curtea de Apel Cluj; Jud. Lăcrămioara Axinte, Tribunalul Botoşani; Jud. Anca Pop, Curtea de Apel Cluj; Jud. Ioana Tripon, Curtea de Apel Cluj; Jud. Sergiu Boboş, Curtea de Apel Cluj; Jud. Daniela Griga, Curtea de Apel Cluj; Jud. Cristina Mănăstireanu, Curtea de Apel Cluj; Jud. Laura Dima, Curtea de Apel Cluj; Jud. Valentin Chitidean, Curtea de Apel Cluj; Jud. Vasile Goja, Curtea de Apel Cluj; Jud. Adina Daria Lupea, Curtea de Apel Cluj; Jud. Irinel Andrei, Curtea de Apel Cluj; Jud. Liviu Ungur, Curtea de Apel Cluj; Jud. Mădălina Afrăsinie, Tribunalul Bucureşti; Jud. Amer Jabre, Tribunalul Bucureşti; Jud. Cecilia Jabre, Tribunalul Bucureşti; Jud. Alexandru Şerban, Curtea de Apel Braşov; Jud. Aurelian Câdea, Tribunalul Dolj; Jud. Cristi Danileţ, Judecătoria Oradea; Jud. Dana Erdei, Judecătoria Oradea; Jud. Mirea Loreley, Judecătoria Oradea; Jud. Florentina Sandu, Judecătoria Oradea; Jud. Marcela Teaha, Judecătoria Oradea; Jud. Florin Bendea, Judecătoria Oradea; Jud. Maria Verdes, Judecătoria Oradea; Jud. Alin Vasonan, Judecătoria Oradea; Jud. Florin Popa, Judecătoria Oradea; Jud. Ovidiu Ciuma, Judecătoria Oradea; Jud. Marian Racolţa, Judecătoria Oradea; Jud. Călin Tătar, Judecătoria Huedin; Jud. Simona Jeni Matei, Judecătoria Huedin; Jud. Daniel Mirăuţă, Judecătoria Iaşi; Jud. Florin Niţă, Judecătoria Brăila; Jud. Diana Mihaela Cotoi, Tribunalul Olt; Jud. Adrian Toni Neacşu, Tribunalul Vrancea; Jud. Simona Marinescu, Curtea de Apel Oradea; Jud. Aurelia Lenuţa Stan, Curtea de Apel Oradea; Jud. Doina Trif, Curtea de Apel Oradea; Jud. Felicia Toader, Curtea de Apel Oradea; Jud. Doina Măduţa, Curtea de Apel Oradea; Jud. Florica Roman, Curtea de Apel Oradea; Jud. Dana Cigan, Curtea de Apel Oradea; Jud. Alin Doica, Tribunalul Cluj; Jud. Oana Tatu, Tribunalul Cluj; Jud. Monica Trofin, Tribunalul Cluj; Jud. Alexandrina Marin, Tribunalul Cluj; Jud. Florin Lupaşcu, Judecătoria Târgu-Mureş; Jud. Mihaela Grozescu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti; Jud. Valentina Petrescu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti; Jud. Beatrice Ramaşcanu, Tribunalul Bucureşti; Jud. Ana Maria Puiu, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Mădălina Văduva, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti; Jud. Daniel Nicola Gheorghiu, Judecătoria Tulcea; Jud. Gabriel Bălaşa, Tribunalul Dâmboviţa; Jud. Lavinia Cîrciumaru, Judecătoria Constanţa; Jud. Tranca Anamaria, Tribunalul Bucureşti; Jud. Matei Dorel George, Tribunalul Bucureşti; Jud. Mihaela Vasiescu, Curtea de Apel Târgu-Mureş; Jud. Dan Andrei Enescu, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Falcan Claudiu Daniel, Judecătoria Drobeta Turnu Severin; Jud. Cornel Dobranişte, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Sorin Vasilescu, Tribunalul Bucureşti; Jud. Liviu Zidaru, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti; Jud. Adrian Vank, Judecătoria Brăila; Jud. Gheorghe Moroşanu, Judecătoria Bicaz; Jud. Adam Raluca, Judecătoria Timişoara; Jud. Aman Maria Rodica Antoaneta, Judecătoria Timişoara; Jud. Anastasescu Anca, Judecătoria Timişoara; Jud. Balan Mihai Andrei, Judecătoria Timişoara; Jud. Bălan Ciprian Manuel, Judecătoria Timişoara; Jud. Borza Rodica, Judecătoria Timişoara; Jud. Bugarin Miliţa Judecătoria Timişoara; Jud. Burdan Adina Monica Judecătoria Timişoara; Jud. Caloianu Doina, Judecătoria Timişoara; Jud. Ciocsirescu Monica, Judecătoria Timişoara; Jud. Corobană Eduard Claudiu, Judecătoria Timişoara; Jud. Dumitrescu Gabriela, Judecătoria Timişoara; Jud. Falcan Daniela, Judecătoria Timişoara; Jud. Godean Camelia, Judecătoria Timişoara; Jud. Hantea Gianina, Judecătoria Timişoara; Jud. Isai Angela, Judecătoria Timişoara; Jud. Mandru Luminiţa, Judecătoria Timişoara; Jud. Neda Raluca, Judecătoria Timişoara; Jud. Nica Ana Maria, Judecătoria Timişoara; Jud. Nica Felix Cristian, Judecătoria Timişoara; Jud. Rotuna Alina, Judecătoria Timişoara; Jud. Tira Anişoara Corina, Judecătoria Timişoara; Jud. Sogor Lenuţa, Judecătoria Timişoara; Jud. Simona Neacşu, Judecătoria Buftea; Jud. Cătălin Chiriţă, Tribunalul Militar Iaşi; Jud. Mirela Diţă, Tribunalul Vrancea; Jud. Mihaela Corbu, Judecătoria Focşani; Jud. Luminiţa Soare, Judecătoria Focşani; Jud. Emilia Botezatu, Judecătoria Focşani; Jud. Luminiţa Duţă, Judecătoria Focşani; Jud. Oana Jelea, Judecătoria Focşani; Jud. Dinu Jelea, Judecătoria Focşani; Jud. Angelica Cruceanu, Judecătoria Focşani; Jud. Andrea Chiş, Curtea de Apel Cluj; Jud. Marta Vitoş, Curtea de Apel Cluj; Jud. Eduard Smintina, Tribunalul Timiş; Jud. Andra Andrei, Tribunalul Timiş; Jud. Alexandrina Ioja, Tribunalul Timiş; Jud. Cristina Didraga, Tribunalul Timiş; Jud. Cristina Popovici, Tribunalul Timiş; Jud. Florentina Parvu, Tribunalul Timiş; Jud. Ioan Popescu, Tribunalul Timiş; Jud. Nela-Adelia Florea, Tribunalul Timiş; Jud. Ioana-Mirela Ionescu, Tribunalul Timiş; Jud. Mircea Todor, Tribunalul Timiş; Jud. Gabriela Baragan, Tribunalul Timiş; Jud. Emilia Cioaba, Tribunalul Timiş; Jud. Zorina Horvath, Tribunalul Timiş; Jud. Lucian Marian, Judecătoria Cluj; Jud. Radu Herciu, Tribunalul Timiş; Jud. Mihaela Meauca, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Elena Simion, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Alina Loredana Popescu, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Adriana Eneache, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Savin Valentin, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; Jud. Amelia Farmathy, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Dorina Zeca, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Cornel Dobranişte, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Petrică Arbănaş, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Elena Luissa Udrea, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Adela Bodea, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Lucia Uţă, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Carmen Comşa Georgiana, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Magdalena Petre, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Bianca Scrob, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Elena Daniela Opriş, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Veronica Cîrstoiu, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Liliana Bordescu, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Motolea Marius, Curtea de Apel Alba; Jud. Marius Ionescu, Curtea de Apel Alba; Jud. Lucian Ghermna, Curtea de Apel Alba; Jud. Nicolae Turbacă, Curtea de Apel Alba; Jud. Mirela Pop, Curtea de Apel Alba; Jud. Nicoleta Nanea, Curtea de Apel Alba; Jud. Monica Cismaru, Curtea de Apel Alba; Jud. Mariana Clonţa, Curtea de Apel Alba; Jud. Carmen Fit, Curtea de Apel Alba; Jud. Dumitrita Piciarcă, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Adriana Băjan, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Găgescu Risulea, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Croiu Carmen, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Damian Dolache, Curtea de Apel Bucureşti; Proc. D. Burdeja, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Alexa Nuţă, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Borlic Diana, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Vlad Cătălin, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Sorin Chinasi, Parchetul de pe lângă CAB; Proc. Ramona Elena Ruxandra, DIICOT; Proc. Laura Endi, DIICOT; Proc. Stefănescu L. , DIICOT; Proc. Iuliana Ciorcă, DIICOT; Jud. Mironescu D., Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Carmen Găină, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Cirpian Coadă, Tribunalul Constanţa; Jud. Gheorghe Valentina, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Tudose Ana Roxana, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Georgescu Cristina, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Craciunoiu Lucian,  Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Frăsinescu Paul, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Mărăcineanu Vasile, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Fieraru Ştefan, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Radu Adriana, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Dinu Florentina, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Mitu Teodor, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Secreţeanu Adriana, Curtea de Apel Ploieşti; Jud. Andreea Vasile, Curtea de Apel Bucureşti; Jud. Iulia Diaconaru, Tribunalul Iaşi; Jud. Ciprian Petruş Diaconaru, Judecătoria Iaşi; Jud. Anamaria Chiroi, Judecătoria Brăila; Jud. Virgil Şerban, Judecătoria Brăila; Jud. Claudia Bouleanu, Judecătoria Brăila; Jud. Mirela Ceolpan, Judecătoria Brăila; Jud. Florin Dumitru, Judecătoria Brăila; Jud. Veronica Nae, Judecătoria Brăila; Jud. Speranţa Diaconescu Macarenco, Judecătoria Brăila; Jud. Nicoleta Dogariu, Judecătoria Brăila; Jud. Monica Niculescu, Curtea de Apel Bucureşti;

Dan Turturică anunţă solidarizarea ziarului România liberă cu greva celor 300 de magistraţi:

http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/solidari-cu-protestul-celor-300-de-magistrati-181675.html