Lansare de carte: Seria de autor Marta PETREU (Polirom)

 După ce, cu douăzeci de ani în urmă, existau destui autori în viață din provincia de Vest a României socotiți de importanță națională – de la D.R. Popescu la Augustin Buzura -, de atunci încoace Bucureștiul și Iașii nu au mai identificat resurse de talent relevante la nivelul întregii noastre națiuni înafara propriilor provincii istorice, după cum nici Transilvania nu a mai știut să își propulseze cu succes scriitorii dincolo de versantele Carpaților.

 Tocmai de aceea, lansarea seriei de autor Marta Petreu la Ed. Polirom din Iași are valoarea unui manifest și a unei redescoperiri a spiritului unirii din 1918, chiar dacă pentru unii acesta pare doar un eveniment în biografia creatoare a unei autoare clujene.

Miercuri, 20 aprilie 2011, orele 13.oo

Librăria Book Corner (str. Eroilor nr. 15)

invită publicul cultivat la o triplă lansare dedicată autoarei  

Marta PETREU

Volumele aduse înaintea cititorilor sunt:

 Acasă, pe câmpia Armaghedonului (roman)

 Apocalipsa după Marta (integrala poeziei tipărite până astăzi)

 și

 Cioran sau un trecut deocheat (monografie de istoria ideilor aflată la a treia ediție, revizuită și adăugită, care a cunoscut și o ediție în S.U.A.)

Vor vorbi criticul literar Mihaela Ursa, ideologul literar și eseistul Doru Pop și istoricul Ovidiu Pecican

CAFENEAUA CRITICĂ: Scurtă istorie instituţională (2008 – 2010, deocamdată)

Afiş Cafeneaua critică

Ajunsă la peste a 40-a ediţie, Cafeneaua critică iniţiată de poetul, criticul şi omul de televiziune care este – prin vocaţie – universitarul Ion Bogdan Lefter are deja în spate o istorie. Ea este un proiect de dezbateri culturale iniţiat în prima parte a anilor 1990 de către Lefter la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Seria a 2-a a a fost inaugurată în noiembrie 2008, la noul club TSC de la Casa studenţilor din Bucureşti. De la ediţia a 6-a, s-a desfăşurat la Club A. Seria a 3-a este găzduită de Club Control. La Cafeneaua critică sunt invitate personalităţi artistice şi se dezbat evenimente culturale şi teme fierbinţi ale actualităţii. Ideea ca atare putea fi întâlnită şi ca titlu al unei cărţi de Luca Piţu, La cafeneaua hermeneutică. Fireşte, ideea de a folosi cafeneaua ca spaţiu pentru schimbul de idei vine din secolul lui Voltaire şi a rămas până astăzi asociată cu un anume spirit burghez, deschis la înnoiri, specific Europei. De aceea, de mai mulţi ani, Centrul Cultural Francez organizează – la Cluj, de pildă – o manifestare cu locaţii diverse, în localuri publice care servesc cafea, frecventate intens de studenţi – Primăvara cafenelelor, propunând, la rându-i, o agendă de discuţii incitantă.

În felul ei, însă, Cafeneaua critică asumă şi continuă continuă – într-un spirit mai larg cultural şi civic – discuţiile de relevanţă actuală în peisajul creativităţii româneşti întâmpinate critic, „pe viu”, pe care, în ultimul deceniu de dictatură comunistă în România, îl întruchipau, la Bucureşti, Cenaclul de Luni al lui Nicolae Manolescu, Cenaclul Universitas al lui Mircea Martin, Cenaclul Junimea al lui Ovid S. Crohmălniceanu, iar în provincie, Cenaclul Echinox şi Cenaclul Napoca Universitară (la Cluj), cercurile informale de discuţii din preajma revistelor Opinia studenţească şi Dialog (la Iaşi), Cenaclul Pavel Dan, Cenaclul H. G. Wells şi Cenaclul Helion (la Timişoara). Mai recent, cu doar câţiva ani în urmă, Cenaclul Orfeu al Uniunii Scriitorilor a fost animat cu maximă implicare personală şi cu devotament de criticul Marin Mincu, în acelaşi spirit al dezbaterilor fertile. Toate acestea însă au avut în vedere mai ales, când nu exclusiv, autori, texte şi teme literare, în timp ce Cafeneaua critică preferă să alăture scriitorilor oameni de teatru,  oameni de ştiinţă etc.

Invitaţii ediţiilor 2008-2011 ale Cafenelei critice: Nicolae Manolescu, G. Dimisianu, Costi Rogozanu (prima ediţie), Vladimir Epstein, Romelo Pervolovici, Oana Boca, Vasile Ernu, Bogdan-Alexandru Stănescu (ediţia a 2-a), Şerban Foarţă (ediţia a 3-a), Adrian Iorgulescu şi Virgil-Ştefan Niţulescu (ediţia a 4-a), Augustin Buzura (ediţia a 5-a), Solomon Marcus (ediţia a 6-a), Alice Georgescu, Marius Stănescu, Coca Bloos, Diana Cavaliotti, Ioana Anastasia Anton, Sorin Dobrin (din echipa spectacolului Hamlet de la Teatrul Metropolis) (ediţia a 7-a), Sorin şi Nicu Ilfoveanu (ediţia a 8-a), Cătălina Buzoianu, Rodica Negrea, Mihai Dinvale, Papil Panduru, Petre Moraru, Ion Lupu, Irina Rădulescu, Alin Mihalache, Ştefan Lupu (din echipele spectacolelor Furtuna după William Shakespeare de la Teatrul Mic şi Ioana şi focul după Matei Vişniec de la Teatrul de Comedie) (ediţia a 9-a), Ioana Nicolaie şi Cecilia Ştefănescu (ediţia a 10-a), Marlena Braester, Cosana Nicolae, Bogdan Ghiu, Nicolae Tzone (ediţia a 11-a), Nora Iuga (ediţia a 12-a), regizorul Alexandru Dabija, actorii Mihai Calotă, Ana Ciontea, Ioan Coman, Ioan Andrei Ionescu, Vlad Ivanov, Florentina Năstase, Răzvan Oprea, Ada Simionică, scenografii Cosmin Ardeleanu şi Laura Paraschiv şi Lucian Sabados, directorul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti (ediţia a 13-a), Alexandru Solomon (ediţia a 14-a), Matei Vişniec, Serge Basso şi echipa de actori româno-luxembourghezo-franco-finlandeză a spectacolului Mansardă la Paris de Radu Afrim, după un text de Matei Vişniec (ediţia a 15-a), Marius Oprea (ediţia a 16-a), Gabriel Andreescu (ediţia a 17-a), Ruxandra Garofeanu, Liliana Corobca, Vladimir Bulat, Vasile Ernu, Igor Mocanu (ediţia a 18-a), Adriana Grand, Virginia Mirea, Florin Dobrovici, George Costin şi Andreea Samson (din echipa spectacolului Cîntăreaţa cheală & Lecţia de la Teatrul de Comedie) (ediţia a 19-a),  Monica Spiridon, Costi Rogozanu, Nicolae Marinescu, Xenia Karo, Luminiţa Corneanu (despre Adrian Marino) (ediţia a 20-a), Mihaela Miroiu, Otilia Dragomir, Sofia Văcărescu, Laura Grünberg, Ana Bulai, Daniela Palade Teodorescu (co-autoare ale volumului Naşterea. Istorii trăite, 2010) şi Olivia Niţiş, Karin Cervenka, Liliana Popescu, Marilena Preda Sânc, Doris Mayer, Simona Vilău (organizatoare şi autoare ale expoziţiei româno-austriece Idila/Idyll, 2010) (ediţia a 21-a), Mihai Oroveanu, Şerban Sturdza, Virgil Scripcariu (ediţia a 22-a), Ioan Groşan, Constantin Stan, Cristian Teodorescu (ediţia a 23-a), Mircea Martin (ediţia a 24-a), Mircea Cărtărescu (ediţia a 25-a), Magda Cârneci, Cătălin Davidescu, Tudor Octavian, Pavel Şuşară, Cristian-Robert Velescu, Ioana Vlasiu, Ruxandra Garofeanu (ediţia a 26-a, la Centenarul naşterii lui Ion Ţuculescu), George Mihăiţă, Corina Constantinescu, Ileana Lucaciu, Sanda Manu, Victor Ioan Frunză, Ludmila Patlanjoglu, Cornelia Maria Savu (ediţia a 27-a, bilanţ festCO 2010), Constantin Chiriac, Lavinia Alexe, Adrian Tibu, Ludmila Patlanjoglu, Mircea Ghiţulescu (ediţia a 28-a, bilanţ al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu 2010), Principele Radu al României (ediţia a 29-a), Romelo Pervolovici, Mica Gherghescu, Adrian Guţă, Teodor Graur, Nicu Ilfoveanu, organizatori şi participanţi la Bienala Tinerilor Artişti de la Bucureşti (ediţia a 30-a), Livius Ciocârlie (ediţia a 31-a), David Esrig (ediţia a 32-a), Cristina Modreanu, Aura Corbeanu, Maria Morar, Bogdan Georgescu, Ludmila Patlanjoglu, Anca Eugenia Rotescu, Mihaela Michailov, David Schwartz, organizatori şi participanţi la Festivalul Naţional de Teatru 2010 (ediţia a 33-a), Norman Manea (ediţia a 34-a), Dinu Flămând (ediţia a 35-a), Florin Manolescu (ediţia a 36-a), Ciprian Ciuclea, Olivia Niţiş, Andreea Micu (staff IEEB4), Marilena Preda-Sânc, Valeriu Şchiau, Mihai Zgondoiu (expozanţi IEEB4), Magda Cârneci, Liliana Barborică (eseiste, critici de artă) (ediţia a 37-a), Ion Mureşan, Gavril Ţărmure, Luigi Bambulea (ediţia a 38-a), Petru Lucaci şi Magda Cârneci, Cătălin Davidescu, Diana Dochia, Teodor Graur, Adriana Oprea şi Aurel Vlad (despre relansarea revistei Arta) (ediţia a 39-a), Constantin Abăluţă, Constantin Stan, Florin Toma, Daniela Zeca, Cosmin Ciotloş (ediţia a 40-a), Octavian Soviany şi Sorin Gherguţ (ediţia a 41-a), Mircea Anghelescu (ediţia a 42-a), Victor Ioan Frunză, Adriana Grand, Ioana Barbu, George Costin, Alexandru Ion, Sorin Miron, Octav Ştefan (echipa spectacolului Furtuna, produs de Centrul Cultural „Nicolae Bălceascu” din Bucureşti) şi Cătălina Buzoianu, Ileana Lucaciu, Ludmila Patlanjoglu, Crenguţa Manea, Nicolae Prelipceanu, Mircea M. Ionescu, George Volceanov (ediţia a 43-a).

Spiritul rector al Cafenelei critice este şi continuă să fie acelaşi Ion Bogdan Lefter, iniţiatorul şi conducătorul revistei A(l)titudini, dovedind un spirit constructor şi o tenacitate apreciabile, cu bune rezultate în coagularea unei atmosfere propice analizelor de pe poziţiile unui liberalism flexibil şi neîngrădit.

ÎN CURÂND! O ANTOLOGIE COMPREHENSIVĂ A PROZEI ACTUALE DIN VESTUL ROMÂNIEI

A apărut Programul editorial 2010 al Editurii Limes, condusă de poetul şi eseistul Mircea Petean. La pagina 19 a elegantei broşuri se anunţă includerea în planul editorial a tabloului de familie al romancierilor, nuveliştilor şi povestitorilor vii din Ardeal, Banat, Parţiu şi Maramureş.

Proiectată ca antologie a prozei actuale – dar şi a prozatorilor în viaţă – din zonele menţionate, cartea surprinde un peisaj animat, divers şi valoros al dezvoltării momentane a genului, întrunind proze scurte şi fragmente de roman din autori consacraţi, în curs de afirmare şi debutanţi, deopotrivă. După douăzeci de ani de la revoluţia din 1989, selecţia anunţă întâlnirea pasionaţilor de proză cu scrisul de proză viu în limba română, selectând din totalul autorilor României de astăzi pe cei legaţi, prin naştere sau stabilirea definitivă în podişul ardelean şi la vest de Munţii Carpaţi. Un element inedit este că autorii au fost invitaţi să îşi propună singuri textele. Proiectul se apropie de momentul intrării în pregătire editorială. El cuprinde 75 de autori din toate generaţiile în viaţă şi circa 1100 de pagini în format A5. Va apărea, după toate probabilităţile, în două volume.

Diana Adamek, Vulpea

Ioan Pavel Azap, Raluca Călina

Francisc Baja, Miez de zi

Nicolae Balotă, Dragoste după gratii

Horia Bădescu, Dincoace de Periprava

Gavril Alexa Bâle, Ploaie de cinci lei

Ana Blandiana, Misiune imposibilă

Mariana Bojan, Compunerea de nota 10, Rubedeniile, Femeia în verde

Liviu Bonta, O zi cu adevărat reuşită din viaţa lui Augustin Lungu

Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise 2

Codrina Bran, Poveste de demult

Romulus Bucur, Ciocolată încă caldă

Augustin Buzura, Titlu rezervat

Elena Cesar von Sachse, Martorul, Faţă şi revers

Ruxandra Cesereanu, Maman

Doina Cetea, Corbii

Cornel Cotuţiu, Înainte de „rest”

Constantin Cubleşan, Pomana mortului

Iulia Cubleşan, File pentru o cronică

Viorel Dădulescu, Douăş’ două

Lucia Dărămuş, Yvonne Daphné

Caius Dobrescu, Minoic

Mihai Dragolea, Praful din colivie

Tatiana Dragomir, De la Adam zicere…

Dan Drăgan, Consilier

Oleg Garaz, Fragment din romanul încă fără titlu

Silviu Genescu, Nepotul Vanessei Redgrave

Mircea Ghiţulescu, O moarte confuză

Nicolae Goja, Revolta din cartierul Pintea Viteazu

Adrian Grănescu, Proletcultură I, Proletcultură II, Din alt unghi, Schiţă de schiţă

Ioan Groşan, Zona erotică Zalău. Tiţa Pop (Din însemnările lui Nelu Santinelu)

Octavian Hoandră, Casa de lângă râu

Letiţia Ilea, Tata nu mai locuieşte aici

Marian Ilea, Bilioanele

Lucian Ionică, Printre alte dimineţi

Ruxandra Ivăncescu, Ochiul dragonului

Alexandru Jurcan, Cei rămaşi pe pământ 

Adrian Lăcătuş, Povestea lui Grunz, şoarecele maestrului Johannes Kelpius din Sighişoara, povestită de acesta la întoarcerea sa în Cetate, după ce şi-a tocit dinţii rozând timp de 300 de ani colţurile pietrei filozofale, undeva în America

Gabriela Leoveanu, Hana, Fratele nostru Abel şi fratele nostru Cain

Viorel Marineasa, Găluşte cu prune pe ritmuri de Louis Armstrong; Angela merge la câştig; Veti ca resorbţie; Păcurari, bulz, brânză, ciopor…; Babele charismatice de odinioară; Oare se mai află pompieri de talia lui Kauftrunk sau a lui Slăvină?; Amintiri de la începutul războiului rece; Dilemele uncheşului Tolea

Mihai Măniuţiu, Parfumul

Laurenţiu Mihăileanu, Afurisitorul, Pilda subsecretarului de stat, Prin geamul lipsă

Andrei Mocuţa, Tom & Jerry

Marcel Mureşeanu, Adelaida şi timpul, O alergare de pomină, Salcia şi pelicanul

Alexandru Muşina, Bobiţă, Misail al Rugăciunii şi premiul Nobel

Ioan Negru, Începutul eternităţii, Contoare pudice, Cerul cu o singură mână, Destinul analfabet

Olimpiu Nuşfelean, Automobilul mării; Câinii de vânătoare

Mircea Opriţă, Alchimistul

Dora Pavel, Un joc periculos

Laura Pavel, Locul de pândă

Voichiţa Pălăcean-Vereş, Întreţinere contra locuinţă

Alexandru Pecican, Amintiri dintr-o aventură (Stăpânul timpului, Presimţire, Ziua când se nasc fluturii, Forţa talentului)

Ovidiu Pecican, Săraci şi buimaci

Irina Petraş, De veghe între nopţi

Marta Petreu, Bocanci, pantofiori, picioare desculţe

Iuliana Petrian, Acela sau aceea

Lucian Pop, Ascultătorul; Cauze; Exilatul

Dumitru Radu Popescu, Bîlc şi doctorul pleacă la vânătoare; Este România o biserică a ţiganilor?

Mircea Pora, Proză din anii de pasaj (Din însemnările unui pensionar; Scrie Tedd Ciupescu sau de opt ori „dragă”…; Existenţă… )

Miruna Runcan, Crăciun la miliţie, 1982

Gheorghe Schwartz, Crima din tren

Mihai Sin, Autoportret cu passe partout

Irina Szasz, Camuflajul păsării suliţă

Traian Ştef, Cântul X, Cântul XI

Flavia Teoc, O zi la Perugia

Marian Nicolae Tomi, Puiu; Badea Dumitru

Mircea Tomuş, Primul text pierdut

Adrian Ţion, Gadgeturi. Pădurea techno

Radu Ţuculescu, Ultimul cenaclu literar

Răzvan Ţuculescu, Fecioarei, cu dragoste

Horia Ungureanu, Aşezământul Aurora pentru femei singure

Cornel Udrea, Şerloc Holms & Ciacanica

Eugen Uricariu, Vanessa ligata

Daniel Vighi, Neubeschenowa din districtul Timiş-Torontal, plasa Großsanktnikolaus

Alexandru Vlad, Despre statui. Opinia unui practician

Andrei Zanca, Clanţa lui Kafka, Inspecţia, Dula

Constantin Zărnescu, Să nu te laşi de „scris” (O nuvelă despre vechii români, din vremea Habsburgiei)