Editura Polirom & Librarium – Book Corner
lansează volumul criticului literar
Daniel CRISTEA-ENACHE
Cinematograful gol
joi, 5 aprilie 2012, orele 18.00,
moderator: Valentin DEREVLEAN
invitați: politologul Michael SHAFIR, prozatorul Alexandru VLAD și Ovidiu PECICAN
Sunteți cordial invitați să umpleți… cinematograful
LIBRARIUM – BOOK CORNER
împreună cu autorul
vă invită
la lansarea de carte a romanului
BOKIA
de Ovidiu Pecican
Invitați: criticul Ion VARTIC și
prozatorul Alexandru VLAD
Evenimentul va avea loc vineri, 30 martie, orele 13.00
la sediul librăriei (Bulevardul Eroilor, nr. 15, etaj, Cluj-Napoca)
Aici e acolo!
Acolo e aici!
http://reteaualiterara.ning.com/photo/lansare-volum-bokia-autor-prof-univ-dr-ovidiu-pecican
Dorin Mureșan: http://dorinmuresan.blogspot.com/2012/04/o-lume-bokiata.html
(urmare)
Tema romanului este lumea satului românesc cu schimbările dramatice din timpul comunismului şi din timpul tranziţiei. Aceasta este tema principală, căci mai putem distinge şi aspecte de viaţă particulare, cum ar fi cea ai insului neadaptat la un mod de viaţă şi-şi caută refugiul în lumea mult mai liniştită a satului copilăriei.
Ideea de bază ce se desprinde din conţinutul celor 68 de fragmente alcătuitoare este că, în comparaţie cu imaginea ancestrală a satului, cunoscută de scriitorul-narator din copilărie, imaginea de astăzi este una hidoasă. Satul nu mai arată nici pe departe cum arăta. La fel oamenii lui.Satul s-a retras de pe uliţele noroioase şi s-a aranjat pe marginile şoselei, cât mai aproape de carosabil. Din vechile gospodării au rămas doar livezile îmbătrânite. Motivaţia stârneşte râsul: „Aşa, ca să aibă faţadă. Să vezi maşinile pe geam, să vezi când se deschide prăvălia. S-au adunat ca pilitura de fier în jurul unui magnet liniar” (Sărind peste un secol, p. 6). Iar în altă parte, ne prezintă casele noi cu scările de beton „care crapă de carcă ar vrea să divorţeze de edificiu”. În faţa lor apar bătrâni dezorientaţi, îmbrăcaţi ca pentru un grotesc bal mascat: „satul pare vacant, o colonie de bătrâni în care abia îmi recunosc foştii consăteni” (p. 22). În copilărie, îşi aminteşte cu nostalgie autorul: „fetele mai mărişoare se luau de braţ coardă şi se plimbau până afară din localitate în această formaţiune ciudată. Miroseau frumos, a săpun de casă şi a mătase pârlită cu fierul de călcat” (p. 7). În antiteză, scriitorul pune situaţia de astăzi: tinerii îşi anunţă prezenţa în sat prin boxele scoase în curte pentru ca manelele să se audă până departe sau prin maşinile second hand care produc panică pe uliţe şi din care răsună glasul plângăcios al lui Florin Salam (într-o zi, autorul strică o casetă cu manele a unui tânăr tuciuriu pe care în luase în maşină! E lesne de înţeles de ce!). Copiii şi tinerii crescuţi în atmosfera jocurilor pe calculator şi a desenelor animate sunt agresivi şi teribilişti. Prin urmare, modul de viaţă tradiţional este pe cale să noară definitiv sub loviturile postmodernităţii. Întrebarea scriitorului „ce lipseşte?” primeşte un răspuns fără echivoc din partea acestuia: „Răcnetul vitelor seara, când veneau de la păşune, felinarul din grajd la ora mulsului, cântatul cocoşilor înainte de a se crăpa de ziuă, scârţâitul cumpenelor de fântână când se adăpau vitele, zgomotele unui mecanism în stare de funcţionare. Ori sentimentul că toate lucrurile sunt în cursul timpului , nu în afara lui?”
Ei, dar toate acestea s-au dus, s-au pierdut. Ce s-a câştigat? Este o întrebare firească pe care ne-o punem, dar şi-a pus-o şi autorul. Din păcate, nimic, răspunde el şi ne convinge şi pe noi, cititorii. Totul a fost pervertit, vechiul sat a dispărut, iar în locul lui s-a născut o realitate hidoasă, pe care scriitorul o descrie sugestiv şi ne determină să ne dăm uşor seama de dimensiunea dezastruluiu: „Din casele acelea vechi ieşeau fete tinere, pe care le aşteptam cu respiraţia tăiată, simţeam mirosul de mătase încinsă cu fierul de călcat. Din casele acestea noi (deja vechi, de fapt) ies oameni bătrâni. Pe lângă ele s-a adunat un morman de obiecte inutile, colecţionate în ideea că oricând e necesară o depanare, o improvizaţie. Vestimentaţia e scăpată de sub control, se poartă second-handurile de familie, hainele de lucru de pe şantier, hainele fistichii trimise de copii de la oraş, fostul costum de mire, fosta uniformă de miliţian. Dacă satul acela nu mai există, copilăria mea cum să mai existe? Îi lipsesc reperele vizuale, auditive, mirosurile”.
Subiectul. După cum spuneam, romanul nu are un subiect organizat pe cunoscutele momente ale acţiunii. Dintre acestea, doar intriga centrală a romanului o putem determina: reîntoarcerea naratorului-personaj în spaţiul natal, intrarea acestuia în posesia unei case batrâneşti în satul în care a copilărit, fapt care îi dă posibilitatea să facă o analiză trecut-prezent a vieţii satului, să reînvie amintiri etc. Secvenţele aparent scindate spaţio-temporal ne pun în contact cu o realitate cvasicunoscută: pe de o parte, radiografia României şi a schimbărilor prin care trece ţara şi mai ales locuitorii ei, în contextul integrării în Uniunea Europeană, şi pe de altă parte ideea alterităţii, a străinului care nu poate fi acceptat pe deplin şi integrat în comunitatea rurală. (În treacăt fie spus, autorul acestor consideraţii trăieşte într-un sat de aproape 53 de ani, lucrând ca profesor, învăţând copiii oamenilor, construind şcoală, făcând satul şi pe oamenii lui cunoscuţi în ţară şi peste hotare prin cărţile sale, salvându-le de la pieire cultura materială şi spirituală, obiceiurile, tradiţiile, graiul, iar ei îl consideră venetic şi astăzi!).
Redăm câteva dintre aspectele prezentate în secvenţele componente, nerespectând o ordine anume: casa bătrânească în care se stabileşte fusese luată în primire de păsări; vecinul; ciobanul care vorbeşte la mobil; beţivii satului şi obiceiurile lor; speculanţi care îşi zic investitori strategici; obiceiuri tradiţionale – Boboteaza vacilor; birocraţia noastră; diferenţe faţă de Vest – deşeurile; coşurile de gunoaie aduse de olandez vor fi folosite în alte scopuri; români care nu sunt primiţi pe vase; vecinii care intră în grădina lui; hoţii; în sat vin străini; taxele care trebuie plătite; pădurea, dealurile, văile; ciobanul care pleacă în Spania etc. Nu le înşirăm pe toate şi nu le comentăm, deoarece nu vrem să-l privăm pe cititor de plăcerea de a le descoperi singur. Şi-l asigurăm că merită, fiindcă scriitorul le prezintă atât de atractiv, încât te determină să nu laşi cartea din mână.
Personajele. Personajul central al cărţii este naratorul, care este şi personaj. Celelalte personaje ale romanului, cele mai multe dintre ele apar când intră în contact cu naratorul şi dispar. Doar baba Florica, ţiganul Costan, Artistul devin eroi, protagonişti ai unei lumi care nu îşi mai găseşte ordinea internă. Considerăm nepotrivită orice încercare de caracterizare, oricât de sumară, a personajelor cărţii, lipsind cititorul de posibilitatea de a extrage singur trăsăturile caracteristice ale acestora. Cartea trebuie citită neapărat şi pentru a face cunoştinţă cu personaje din lumea satului de astăzi.
Realizarea artistică. Cu privire la realizarea artistică, oricine poate remarca, în primul rând, modurile de expunere:
Naraţiunea este modul de expunere de bază folosit de autor. Naraţiunea este când subiectivă, axată pe confesiune, pe implicarea naratorului şi folosind verbul la persoana I, când obiectivă, bazată pe observaţie, pe detaşarea naratorului, verbul este utilizat la persoana a III-a. În funcţie de atmosfera creată, naraţiunea este realistă, bazată pe fapte şi întâmplări reale sau posibile, dar şi memorialistică, axată pe evocări.
Alexandru Vlad narează într-un stil simplu şi concis, romanul lui fiind impregnat şi de date autobiografice, amintind de paginile unui jurnal.
Dialogul este folosit extrem de puţin, dar este folosit cu pricepere, având darul de a înviora acţiunea.
Descrierea. Prin descriere, scriitorul realizează sumare portrete ale unor personaje şi câteva imagini memorabile de natură. Dăm şi noi o astfel de descriere: „începeau să cânte greierii şi dealurile parcă se înălţară pe orizont ca nişte decoruri traforate, luminate de undeva, de dincolo. Norii mici, ultimii pe cer, aveau ceva de cenuşă stinsă. L a câţiva coţi deasupra pădurii ardea în fiecare seară o stea timpurie, mare cât o nucă. M-am obişnuit greu cu ea: la început, mi s-apărut a fi un avion încremenit, cu luminile aprinse, în drumul lui spre aeroportul care totuşi nu era prea departe, apoi un OZN sau ceva de genul acesta, şi până la urmă nu mi-am mai pus problema. Dispărea, de altfel, destul de devreme dincolo de orizont sau se pierdea printre celelalte stele, pe măsură ce apăreau, tot mai multe, pe cerul încă fosforescent” (Florica II, p. 174).
Frumoasă, nu? Remarcăm câteva figuri de stil extrem de sugestive. Şi, fiind vorba de figuri de stil, trebuie să spunem că Alexandru Vlad a deşertat fără zgârcenie din sacul său plin în textele componente ale romanului. Am scos o listă întreagă, unele de o rară frumuseţe, dintre care transcriem şi aici câteva: „Camioanele lungi şi rapide ca nişte trenuri”; „iarba virgină”; „cumuluşii orbitori”; (şerpii) „trupul lor atât de lung şi subţire, fluid ca mercurul”; „apa neclintită ca oglinda”; „stă locului, ca o panglică într-o desfăşurare infinită”;”s-au destrămat pur şi simplu, de parcă ar fi fost bombardate de undeva de neutroni”, „sunt puţin circumspecţi cu mine, de parcă m-ar suspecta de gripă aviară”; „norocul cel frate cu românul”; „mai murdare, mai sălbatice şi aparţin, practic, altui secol”; „muzica făcea colbul să vibreze”; „cu faţa ca o lună plină”, „părintele Preda, bărbat frumos şi crai comunitar”; „bivolii negri ieşeau ca nişte balauri din grajd”; „pe răzoare apăreau bănuţii galbeni ai florilor de podbal”; „găoacea izvorului”; din fortul izvor „mai rămăsese rana aceea noroioasă”; (Fata) era frumoasă, bine îmbrăcată, cu genunchii lipiţi ca nişte fructe gemene”; „Fata aceea mă fermecase cu genunchii ei de culoarea grâului copt”; „lumina gri”; „libelulele filigranate ca nişte glabonţuri vii”; „apa are culoarea mierii”; „stelele, greieri luminoşi pe orbitele lor”; (greierul) „începe iar, ca un ceasornic de argint tras la nesfârşit”; „Şiria lui Slavici, cu cetatea ei priponită pe culme”; „pădurea începe să ruginească şi are culoarea pisicii turbate”.
Dacă gândiţi că am transcris prea multe, de vină este numai dărnicia nemăsurată a scriitorului Alexandru Vlad. Mărturisesc că a trebuit să renunţ la altele la fel de frumoase.
În concluzie, CARTEA lui ALEXANDRU VLAD, sugestiv intitulată CURCUBEUL DUBLU, după ce o termini de citit, este ca un curcubeu care îţi încântă ochiul şi-ţi linişteşte sufletul, după o ploaie torenţială, vestind calmul şi bucuria ce vor urma.
Aluniş, 15 decembrie 2011
Inaugurez aici o nouă rubrică a prezentului blog destinată discutării producției culturale. Primul semnatar al ei este prozatorul, lexicograful și, acum criticul literar Grigore M. CROITORU ale cărui începuturi memorabile într-ale literaturii sunt o etapă de-acum arsă, chiar dacă ele s-au produs într-un moment al vieții care pentru alții înseamnă începutul bilanțurilor. Proaspătul membru al Uniunii Scriitorilor își desfășoară amplu vocația culturală exersată, multă vreme, exclusiv de la catedră, prilejuind mereu surprize și savori consumatorilor de cultură vie românească. (O.P.)
Trăind la sat de când mă ştiu, mărturisesc sincer că uneori tânjesc după plăcerile oraşului. Spunând plăceri, mă gândesc la un film bun, văzut într-o sală de cinematograf plină de spectatori, la un specatcol de teatru, de operă (Doamne, de când n-am mai văzut!), la o expoziţie de pictură, la o lansare de carte, la un meci de fotbal, la intrarea într-o librărie, să iau la rând rafturile pline cu cărţi sau pur şi simplu la o plimbare pe stradă, care, de multe ori îţi oferă satisfacţii nebănuite. Cum ar fi, de pildă, frumuseţea unei femei care îţi dă ameţeli. Păşind pe stradă, trupul său face aerul să vibreze într-un fel nemaintâlnit, muzical. Atunci, mergi în urma ei şi asculţi melodiile lăsate de trupul său, cum zice într-o carte recentă Gabriel Chifu.
Este lesne de înţeles că noutăţile de orice fel ajung greu până la mine. Aşa s-a întâmplat şi cu cartea lui Alexandru Vlad Curcubeul dublu (Polirom, Iaşi, 2008), pe care mi-a adus-o scriitorul Flavius Lucăcel, cel care asigură legătura mea cu lumea civilizată şi-mi face, periodic, câte o surpriză, pentru care ţin să-i mulţumesc şi cu această ocazie.
Ştiam câte ceva despre prozatorul, eseistul, poetul, traducătorul şi publicistul Alexandru Vlad, născut în anul 1950, la Suceagu, judeţul Cluj, de pe Internet. I-am văzut şi pozele. Privindu-le atent, mi-a atras atenţia privirea pătrunzătoare, care străpunge până în esenţa lucrurilor. Nu i-am luat în seamă părul bogat şi barba, podoabe la care şi alţi scriitori ţin mult. Impresia finală a fost: tipul este un om inteligent şi ştie multe despre lumea înconjurătoare. Şi pipa. Era să uit pipa, obiect care face parte din existenţa lui zilnică, de care nu se desparte nicio clipă.
Am întors cartea pe o parte şi pe alta. Mi-a plăcut coperta I, de fapt supracoperta, dar n-am încercat nicio concluzie, considerând că n-a realizat-o el. Dar titlul? îmi sare în cap întrebarea. Ei, titlul da. Dar de ce curcubeul? Şi de ce dublu? Întrebări la care trebuia să găsesc răspuns.
Ştiam despre simbolistica curcubeului din Biblie, din credinţele populare şi din folclor, dar ce l-o fi determinat pe Alexandru Vlad să-l folosească drept titlu? Ca să aflu răspunsul, nu exista decât o singură cale: să citesc cartea.
Şi am citit-o. Nu numai cu interes, ci şi cu plăcere. Cu interes, pentru că vorbea despre sat, satul natal, în care revine după un număr de ani petrecuţi la Cluj, satul în care a copilărit, sat supus tranziţiei. N-am cunoscut satul natal al scriitorului, dar cunosc foarte bine satul românesc tradiţional din această parte a Transilvaniei şi ce a devenit el călcat de tăvălugul civilizaţiei, al tranziţiei, în care îmi duc viaţa de peste 50 de ani, precum şi satul natal din Oltenia, în care m-am născut şi am trăit până la vîrsta de 20 de ani. Cu o singură deosebire esenţială: scriitorul Alexandru Vlad revine în mediul rural din mediul orăşenesc şi face şi o competentă analiză paradigmatică oraş / sat, precum şi trecut / prezent. Avantaj pentru el, dezavantaj pentru mine. Oriunde s-a aflat, satul a suportat însă aceleaşi transformări. Poate că transformări nu este cuvântul cel mai potrivit, dacă ţinem seamă de sensul distructiv al acestuia: satul tradiţionat a fost distrus şi adus în pragul pieirii. Scriitorul chiar pomeneşte despre un sat din apropiere rămas pustiu, în care s-au aciuat hoţi şi diferiţi oameni certaţi cu legea. Nici satul în care a revenit nu mai este ceea ce a fost, constată cu durere autorul.
După ce am citit cartea, după obicei, am pus-o deoparte, să mă gândesc la ea, să cristalizez câteva idei care să reprezinte cartea şi s-o susţină.
Iată gândurile sincere despre o carte bună, scrisă de un scriitor dăruit de Dumnezeu cu har, mult har, pe care nu l-am văzut niciodată de aproape şi nu-l cunosc.
Curcubeul dublu, de Alexandru Vlad este un roman, un roman de factură puţin obişnuită de cea a romanului clasic. Vor fi existând şi dintre cei care îi neagă apartenenţa la această specie literară, fiind obişnuiţi cu naraţiuni ample, care se desfăşoară liniar, pe unul sau mai multe planuri, având o expoziţiune, o intrigă, o desfăşurare a acţiunii uşor de urmărit, care urcă spre un punct culminant şi are un deznodământ etc., etc. Acest roman nu rspectă cu stricteţe aceste reguli, dar putem determina lesne caracteristicile de bază care definesc specia. Este alcătuit din 68 de secvenţe, aparent scindate spaţio-temporal, dar unite printr-un fir roşu. Au dreptate cei care îl consideră un experiment textual, dispunerea secţiunilor care îl compun fiind o tenie textuală. Romanul este dispus concentric, autorul este plasat în centru, ca un Ianus privind în trecut şi în prezent, în sufletul celorlalţi şi al său. Mai trebuie să ţinem seamă şi de faptul că romanul este o specie literară mai permisivă şi neîncorsetată în reguli foarte rigide.
Titlul romanului îl găsim într-un text, cel mai lung dintre toate cele 68 de texte alcătuitoare, intitulat Curcubeul dublu (proces-verbal), p. 136 – 160.
În acest text se precizează: „În lipsa mea, în sat se mutase un domn profesor care scrie şi el cărţi, vorbeşte ca un filosof şi poartă o barbă căruntă” (p. 139).
Era Ioan Horotan, profesor de filosofie la un liceu cunoscut, probabil proaspăt pensionar. Autorului îi explică astfel alegerea satului: „…ştii de ce m-am oprit tocmai în satul ăsta dintre toate? Nu ştiam că eşti pe aici. Nu vreau să deranjez. Dar am colindat câteva dintre satele mai apropiate de oraş, ca să găsesc un loc. Plouase şi peste valea aia de-acolo a apărut un curcubeu. Întreg, dublu şi parcă tras cu vopsea. Nu orice vopsea, ci acrilică.Îţi venea să intri prin el că printr-un arc de triumf. Aşa ceva nu văzusem în viaţa mea. Ca în fraţii Limbourg. Mă uitam la curcubeu şi a trecut un beţiv care m-a salutat, dar pentru fenomen n-a avut nici măcar o privire. Aşa sunt astea la noi în sat, mi-a explicat el. Şi-atunci am zis: aici! Dacă au asemenea curcubeie…”(p.141).
Fără îndoială, profesorul de filosofie cunoştea simbolistica curcubeului. Arcul multicolor ivit după o ploaie caldă de vară este unul din cele mai optimiste şi mai vechi simboluri ale omenirii, fiind punte de legătură dintre cer şi pământ şi un semn al armonie cosmice. Chiar în Biblie, curcubeul este semnul legământului veşnic dintre om şi Dumnezeu. În Geneza, 9, 12-13, Dumnezeu i se adresează lui Noe: „Iată semnul legământului meu pe care îl fac între mine şi voi şi între toate vieţuitoarele care sunt cu voi, pentru toate neamurile de oameni în veci; curcubeul meu, pe care l-am aşezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre mine şi pământ.”
În culturile arhaice este văzut ca un sorb sau punte pe care balaurii iau apă din hăurile pământului, le transportă în cer de unde ele se revarsă asupra pământului sub forma ploii binefăcătoare. În credinţele populare, curcubeul este semnul belşugului. Pronosticurile privind recoltele se fac în funcţie de predominanţa sau relevanţa culorilor sale. Astfel, când în spectrul arcului ceresc predomină verdele, se crede că va fi belşug general; roşul prevesteşte ploaia şi recolta bogată de struguri; galbenul – rod bogat de grâu şi porumb ( I. Muşlea, Ov. Bârlea, Tipologia folclorului, 153).
Folclorul copiilor păstrează o incantaţie magică arhaică menită să stimuleze apariţia curcubeului pe cer: „Curcubeu, beu, / Bea apă din tău, / Curcubiţă, biţă, / Bea apă din din viţă” (Ov. Densusianu, Graiul din Tara Haţegului, 285).
În reprezenatarea curcubeului poate fi găsit simbolul cercului, un pod între pământ şi ceruri. Curcubeul este tronul lui Dumnezeu, dar şi reprezentarea zeiţei Isis, mesagera zeilor.
Profesorul de filosofie ştia, ca şi autorul de altfel, că tot ce ne înconjoară are o culoare, un parfum sau un sunet. Culorile sunt magice. Ele ne îmbogăţesc viaţa şi ne încântă ochiul. Fiecare culoare a curcubeului are o semnificaţie pentru suflet şi contribuie într-un fel sau altul la descătuşarea emoţională, spirituală şi chiar la vindecarea unor afecţiuni.
Acestea fiind zise, ne dăm uşor seama de ce Alexandru Vlad a pus titlul Curcubeul dublu romanului său. Numai că, profesorul de filosofie intuind că locul ales este potrivit pentru intenţiile sale, n-a fost urmărit şi de noroc. Sătenii l-au privit ca pe un străin, nu l-au acceptat, ci l-au marginalizat. Profesorul moare în scurt timp după mutarea în sat din cauza unui atac de apoplexie, iar curând mama sa este violată şi omorâtă de fostul proprietar al casei. În jurul acestei morţi se aşterne o tăcere copleşitoare, ca un văl sufocant.
Book Corner Librarium
organizează o dublă lansare de carte:
Alexandru VLAD: Ploile amare (roman)
Ion MUREȘAN: Cartea alcool (poezie)
marți 13 decembrie 2011, orele 18
pe str. Eroilor nr. 15, în Cluj,
avându-i ca invitați pe: Ion POP, Victor CUBLEȘAN, Alex GOLDIȘ și Ștefan MANASIA
Eveniment de excepție cu doi dintre cei mai importanți autori români actuali!
Ovidiu PECICAN
BOKIA.
București, Ed. Tracus Arte, 2011, 260 p.
coperta: Alexandru PECICAN
prefață: Ion Bogdan LEFTER
Lansarea romanului la Târgul de Carte bucureștean va avea loc sâmbătă 26 noiembrie 2011, orele 13. Va vorbi criticul Ion Bogdan LEFTER.
Socotește-te invitat(ă) de pe acum!
„Radiografiată fără cruţare, umanitatea „bokiotă” etalează un triumf al decadenţei, al ticăloşiei, al depravării. După ce-şi ia avînt în primele secvenţe, autorul şarjează din ce în ce mai dezinvolt şi mai caustic. Politica locală e demagogică şi coruptă, munca e dispreţuită, afacerile sînt forme de jaf, relaţii umane sînt pervertite, toată lumea încercînd din răsputeri să profite de toată lumea. (…) … Totul stropit cu umor din belşug: caracterologic, după cum s-a dedus; de situaţie, fiecare personaj fiind prins în posturi eminamente caraghioase, rezumate rapid, deopotrivă cu sadism auctorial şi cu un zîmbet tandru-concesiv; de limbaj, pe multiple planuri, de la cel onomastic şi toponimic la permanentele distorsiuni şi jocuri de cuvinte, traduceri sau doar transcrieri fonetice glumeţe din alte limbi, parafraze parodice şi cîte şi mai cîte, cu explorarea uneori minuţioasă a anumitor straturi lexicale, cu precădere cele conexe tematic şi etic, în nota de răspăr comic a cărţii. (…) 
Ovidiu Pecican e extensiv, fluvial, are plăcerea povestirii deviate şi ramificate, în limbaj colorat, mucalit, ceea ce face necesară şi trimiterea la descendenţa din Creangă.”
Ion Bogdan LEFTER
http://www.agentiadecarte.ro/2012/01/%e2%80%9cbokia%e2%80%9d-de-ovidiu-pecican/
http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/Tribuna_p.8-9.pdf
fotografie de Mariana GORCZYCA
„… virulent-satiricul şi ultra-parodicul „Bokia” al lui Ovidiu Pecican (Tracus Arte), primul experiment de gen dezvoltat la noi în serial pe un blog (al revistei clujene „Tribuna”). (Ion Bogdan LEFTER, „Ce nu vor spune bilanțurile literare/ editoriale ale anului 2011”, în Cultura, 13 ianuarie 2012)
http://www.gofree.ro/2012/03/29/bokia-a-prozatorului-ovidiu-pecican-lansare-de-carte/
foto de la lansare de Diana Câmpean: http://jdd.ro/2012/03/29/lansare-de-carte-bokia-de-ovidiu-pecican/diana-campean-ovidiu-pecican-bokia/
http://reteaualiterara.ning.com/photo/lansare-volum-bokia-autor-prof-univ-dr-ovidiu-pecican
Dintre prozatorii Câmpiei Transilvane, Alexandru VLAD este unul dintre cei mai cunoscuți și mai apreciați autori de vârstă matură. Afirmat odată cu anii 80 ai secolului trecut și, prin extensie – nu și prin trăsăturile specifice prozei lui – asociat „optzecismului”, Vlad s-a dovedit pe parcursul timpului un povestitor, în primul rând, și abia apoi, mai târziu, un romancier. Admirator al lui Joseph Conrad – din care a tradus cu pricepere și pasiune, ca și din alți autori (Graham Green ș.a.) -, el scrie o proză de atmosferă, unde evenimentul rămâne, prin excelență neevenimențial. Pariul se face, în bună măsură, pe stil; o frază rafinată, decupaje de o simplitate subîntinsă de un gust literar format la școala prozei anglo-saxone, mai mult insulare decât trans-continentale, o reflexivitate transpusă în dialoguri verosimile…
Ultimii ani au adus în atenția publicului mai multe volume de proză scurtă, eseu, publicistică și roman semnate de Alexandru VLAD. Prozatorul clujean s-a retras, de mai mult timp, în satul natal de unde revine ritmic, însă parcimonios cu ieșirile în public, în orașul de pe Someș. Subevaluat încă de critica literară, dar aflat în plină afirmare a potențialului lui creator, autorul anunță apariția iminentă a celui mai recent roman al său, PLOILE AMARE, pus în circulație de editura bistrițeană Charmides (editor Gavril ȚĂRMURE), cea care a publicat de curând și noul volum de poezie al lui Ion MUREȘAN, CARTEA ALCOOL (2010; multiplu premiat).
La invitaţia expresă a directorului de atunci, artistul Cătălin Condurache, postul de televiziune clujean Napoca Cable Network (NCN) a început să găzduiască, în aprilie 2006, emisiunea CLUJUL TRĂIT gândită şi realizată de mine. Cum talkshow-ul inaugurat atunci a împlinit deja un număr de ani, socotesc potrivită postarea numelor celor care au fost invitaţii emisiunii, marcând – acolo unde se poate – şi ediţia în care au figurat. Ordinea este cea cronologică şi nu are în vedere alte criterii. Sunt singurul responsabil de omisiuni.
Menționez și că denumirea emisiunii televizate Clujul trăit aparține inițiatorului și realizatorului acesteia, reprezentând parte integrantă din concepția care a prezidat realizarea sa (O.P.).
2006
Polemistul Laszlo Alexandru (20.04.2006); istoricul literar Leon Volovici (27.04.2006); poetul Ion Mureşan (03.05.2006); poetul Ştefan Manasia (17.05.2006); muzicologul Oleg Garaz (24.05.2006); prozatorul Adrian Grănescu (31.05.2006); criticul literar Gh. Grigurcu şi Laszlo Al. (26.06.2006); fizicianul Mircea Crişan (07.06.2006); universitarul Tudor Vlad (12.06.2006); istoricul Clujului Lukács Jozsef (?.06.2006); regizoarea Mona Chirilă (03.07.2006); poetul AdrianPopescu (10.07.2006); regizorul Chris Nedeea (17.07.2006); istoricul ştiinţei Gh. Stratan (24.07.2006); poeta Marta Petreu (31.07.2006); caricaturistul Octavian Bour (07.08.2006); regizorul Andrei Şerban (13-14.08.2006); criticul literar Petru Poantă (21.08.2006); poetul Virgil Mihaiu (28.08.2006); criticul literar Irina Petraş (04.09.2006); echipa noului centru universitar pe probleme de turism (18.09.2006); comparatistul Corin Braga (25.09.2006); prozatorul Alexandru Vlad (02.10.2006); poeta Ruxandra Cesereanu (09.10.2006); regizorul Mihai Măniuţiu (16.10.2006); actorul Marian Râlea (23.10.06); istoricul Harald Roth şi editorul Szokoly Elek (30.10.06); scenografa Carmencita Brojboiu (06.11.2006); politologul Vladimir Tismăneanu (13.11.2006); politologul Michael Shafir (20.11.2006); plasticianul Kőmives Andor (27.11.2006); șefa organizaţiei de femei francmasone Anca Nicolescu (04.12.2006); poetul Dumitru Cerna (11.12.2006); fotograful Dorel Găină (18.12.2006);
2007
pictorul Ion Sbârciu (15.01.07);
jurnalista Romana Chişu (22.01.07);
criticul literar Sanda Cordoş (29.01.07);
dramaturgul Radu Ţuculescu (05.02.07);
istoricul Liviu Rotman (12.02.07);
istoricul Adrian Andrei Rusu (19.02.07);
teatrologul Claudiu Groza (26.02.07);
umoristul, prozatorul Cornel Udrea (12.03.07);
poetul Ion Cristofor (26.03.07);
preotul ortodox Ioan Chirilă (09.04.07);
scriitorul Constantin Cubleşan (16.04.07);
istoricul Dennis Deletant (23.04.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/12/;
fizicianul Basarab Nicolescu (30.04.07):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/12/;
regizorul Horaţiu Mihaiu (6.05.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
medievistul Tudor Sălăgean 28.05.07: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
și 08.10.07: ;
jurnalista Ruxandra Hurezean (4.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
managerul Gabor Adam (11.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
criticul literar Ion Vartic (18.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
regizorul de teatru Andrei Şerban 2 (25.06.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
politologul Salat Levente (02.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
actorul Hatházy András (09.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
jurnalistul Lucian Ştefănescu (16.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
jurnalistul Cristian Ivaneş (23.07.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/11/;
poetul Dinu Flămând (30.07.2007): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
plasticiana Dana Fabini (06.08.2007);
romancierul Adrian Petrescu (13.08.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
compozitorul Cornel Ţăranu (20.08.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
preotul greco-catolic Silviu Hodiş (27.08.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
avocatul Kincses Előd (03.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
poeta Doina Cetea (10.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
jurnalistul Radu Constantinescu (17.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
poetul Ioan Pavel Azap (24.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
pictorul Gheorghe Ilea (17.09.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
eseistul Ştefan Borbely (15.10.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/10/;
filosoful Gáspár Miklós Tamás (22.10.07):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
jurnalistul Ion Maxim Danciu (29.10.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
Claudiu Coşier, director ADR-NV (12.11.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
pictorul Ovidiu Avram (19.11.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
clasicistul Marin Popan (10.12.07): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
istoricul Tudor Selegean (08. 12. 2007):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
istoricul Edit Szegedi (17.12.07):http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
2008
filosoful Alin Sebastian Tat (21.01.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/9/;
activista civică și politiciana Smaranda Enache (21.01.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
istoricul Cornelius Zach (04.02.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
istorica Krista Zach (14.02.08);
scriitoarea Gabriela Leoveanu (21.02.08);
ideologa Alexandra Tomiţă (28.02.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
poetul-editor Mircea Petean (06.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
regizorul Alexa Visarion (13.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
criticul de teatru Roxana Croitoru (20.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
experta în ceaiuri Adriana Ursoiu (27.03.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
traducătoarea Ioana Sasu-Bolba (10.04.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
poeta şi editoarea Aura Christi (24.04.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
romancierul Nicolae Breban (01.05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
actriţa şi cântăreaţa de jazz Irina Sârbu (05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
politologul Vladimir Tismăneanu (15. 05. 2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/8/;
criticul de film Radu Toderici (22.05.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
istoricul Victor Neumann (02.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
regizorul de film Nae Caranfil (05.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
regizorul de teatru Vadas Laszlo (12.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
editorul Horaţiu Trif (19.06.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
romancierul Francisc Baja (04.07.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
politologul Sergiu Gherghina (07.08);
muzicianul expert în baroc Zoltan Majo (27.07.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
soprana Mihaela Maxim (07.08);
galerista şi criticul de artă Dana Altman (21.08.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
pictorul Nelu Pascu (28.08.08);
arhitectul Ionel Vitoc (04.09.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/,
poeta Carmen Firan (18.09.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/7/;
actorul Anton Tauf (02.10.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/,
actriţa Elena Ivanca (02.10.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
scriitoarea Doina Jela (2008);
editoarea Silvia Colfescu (2008);
istoricul Lucian Nastasă (09. 11. 2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
plasticianul Călin Stegerean (16. 10. 2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
prozatorul Mircea Pora (?.?.2008);
pictorul Viorel Nimigeanu (14.12.2008): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
filosoful Mihai Şora (2008);
jazzmanul Ştefan Vannai (21.12.08): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
2009
filosoful Virgil Ciomoş (25. 01. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/6/;
profesorul de română Marius Onică (08. 02. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
poetul Demeny Peter (15. 02. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
criticul Irina Petraş (21.02.09);
poetul Horia Muntenus (28.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
poetul Marcel Mureşeanu (07.03.2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
traductologa Flaminia Robu (15.03.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
prozatorul Filip Florian (12. 06. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
filosoful Andrei Marga (24. 05. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
tenorul Ionel Pantea (17. 05. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
criticul literar Ioana Bot (22.03.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
regizora Cătălina Buzoianu (29.03.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
prozatorul Răzvan Ţuculescu (06.04.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
criticul literar şi polemistul Laszlo Alex (10.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
preotul Cătălin Pălimaru, editorul revistei Tabor (10.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
actriţa Ramona Dumitrean (11.02.09): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
lector univ. dr., specialistă în media Rodica Mocan: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
doctoranda Nicoleta Sălcudeanu (25. 04. 2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/5/;
pictoriţa şi scriitoarea Mariana Bojan (2009): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
pictorul Marcel Lupşe: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
regizorul Cristian Mungiu (31. 05. 209): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
actriţa Melania Ursu;
caricaturistul şi plasticianul Konczey Elemer (27.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/
90 de ani de teatru românesc la Cluj, cu Roxana Croitoru (20.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/
eminescologa Ioana Bot (05.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/;
filosoful Alexandru Baumgarten (02.12.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
prozatoarea Anamaria Beligan (22.11.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/4/;
2010
editorul şi regizorul Zagoni Balazs (25.07.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
plasticiana Janosi Julia (01.08.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
regizorul Traian Savinescu (18.07.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
pianistul de jazz Lucian Ban (22.05. 2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
şi 30.05.2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
istoricul literar Mihai Alin Gherman (20.04.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
istoricul literar Ion Istrate (06.03.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
nutriţie naturistă cu Incze Dănilă (11.07.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
istoricul şi arheologul Ioan Piso (17.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
regizoarea de film Felmeri Cecilia,
romancierul Bogdan Suceavă (19.06.2010) http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
compozitorul Venczel Peter (13.06.2010) http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
scenografa Eugenia Tărăşescu (16.05.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
actorul octogenar Gheorghe Radu (09.05.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/
editorul Vasile George Dâncu (02.05.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
teologul şi clasicistul Cristian Bădiliţă (11.04.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
romancierul Cătălin Dorian Florescu (04.04.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
textilista Hermina Csata (28.03.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
actorul şi impresarul Gabriel Chirea (21.03.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
ilustratoarea pentru copii Keszeg Agnes (14.03.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
criticul de artă şi filosoful istoriei Coriolan Babeţi (21.02.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
pictorul Incze Dănilă (14.02.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/2/
regizorul Andrei Şerban 30.01.2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/
şi 07.02.2010: http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
actriţa Miriam Cuibus (24.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
managerul editorial Luminiţa Mureşanu (10.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/;
istoricul Ion Aurel Pop (03.01.2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/3/,
prozatorul Matei Florian (28. 02. 2010): http://beta.cluj4all.com/stiri/emisiuni-ncn/clujul-trait/page/12/
A apărut Programul editorial 2010 al Editurii Limes, condusă de poetul şi eseistul Mircea Petean. La pagina 19 a elegantei broşuri se anunţă includerea în planul editorial a tabloului de familie al romancierilor, nuveliştilor şi povestitorilor vii din Ardeal, Banat, Parţiu şi Maramureş.
Proiectată ca antologie a prozei actuale – dar şi a prozatorilor în viaţă – din zonele menţionate, cartea surprinde un peisaj animat, divers şi valoros al dezvoltării momentane a genului, întrunind proze scurte şi fragmente de roman din autori consacraţi, în curs de afirmare şi debutanţi, deopotrivă. După douăzeci de ani de la revoluţia din 1989, selecţia anunţă întâlnirea pasionaţilor de proză cu scrisul de proză viu în limba română, selectând din totalul autorilor României de astăzi pe cei legaţi, prin naştere sau stabilirea definitivă în podişul ardelean şi la vest de Munţii Carpaţi. Un element inedit este că autorii au fost invitaţi să îşi propună singuri textele. Proiectul se apropie de momentul intrării în pregătire editorială. El cuprinde 75 de autori din toate generaţiile în viaţă şi circa 1100 de pagini în format A5. Va apărea, după toate probabilităţile, în două volume.
Diana Adamek, Vulpea
Ioan Pavel Azap, Raluca Călina
Francisc Baja, Miez de zi
Nicolae Balotă, Dragoste după gratii
Horia Bădescu, Dincoace de Periprava
Gavril Alexa Bâle, Ploaie de cinci lei
Ana Blandiana, Misiune imposibilă
Mariana Bojan, Compunerea de nota 10, Rubedeniile, Femeia în verde
Liviu Bonta, O zi cu adevărat reuşită din viaţa lui Augustin Lungu
Corin Braga, Acedia. Jurnal de vise 2
Codrina Bran, Poveste de demult
Romulus Bucur, Ciocolată încă caldă
Augustin Buzura, Titlu rezervat
Elena Cesar von Sachse, Martorul, Faţă şi revers
Ruxandra Cesereanu, Maman
Doina Cetea, Corbii
Cornel Cotuţiu, Înainte de „rest”
Constantin Cubleşan, Pomana mortului
Iulia Cubleşan, File pentru o cronică
Viorel Dădulescu, Douăş’ două
Lucia Dărămuş, Yvonne Daphné
Caius Dobrescu, Minoic
Mihai Dragolea, Praful din colivie
Tatiana Dragomir, De la Adam zicere…
Dan Drăgan, Consilier
Oleg Garaz, Fragment din romanul încă fără titlu
Silviu Genescu, Nepotul Vanessei Redgrave
Mircea Ghiţulescu, O moarte confuză
Nicolae Goja, Revolta din cartierul Pintea Viteazu
Adrian Grănescu, Proletcultură I, Proletcultură II, Din alt unghi, Schiţă de schiţă
Ioan Groşan, Zona erotică Zalău. Tiţa Pop (Din însemnările lui Nelu Santinelu)
Octavian Hoandră, Casa de lângă râu
Letiţia Ilea, Tata nu mai locuieşte aici
Marian Ilea, Bilioanele
Lucian Ionică, Printre alte dimineţi
Ruxandra Ivăncescu, Ochiul dragonului
Alexandru Jurcan, Cei rămaşi pe pământ
Adrian Lăcătuş, Povestea lui Grunz, şoarecele maestrului Johannes Kelpius din Sighişoara, povestită de acesta la întoarcerea sa în Cetate, după ce şi-a tocit dinţii rozând timp de 300 de ani colţurile pietrei filozofale, undeva în America
Gabriela Leoveanu, Hana, Fratele nostru Abel şi fratele nostru Cain
Viorel Marineasa, Găluşte cu prune pe ritmuri de Louis Armstrong; Angela merge la câştig; Veti ca resorbţie; Păcurari, bulz, brânză, ciopor…; Babele charismatice de odinioară; Oare se mai află pompieri de talia lui Kauftrunk sau a lui Slăvină?; Amintiri de la începutul războiului rece; Dilemele uncheşului Tolea
Mihai Măniuţiu, Parfumul
Laurenţiu Mihăileanu, Afurisitorul, Pilda subsecretarului de stat, Prin geamul lipsă
Andrei Mocuţa, Tom & Jerry
Marcel Mureşeanu, Adelaida şi timpul, O alergare de pomină, Salcia şi pelicanul
Alexandru Muşina, Bobiţă, Misail al Rugăciunii şi premiul Nobel
Ioan Negru, Începutul eternităţii, Contoare pudice, Cerul cu o singură mână, Destinul analfabet
Olimpiu Nuşfelean, Automobilul mării; Câinii de vânătoare
Mircea Opriţă, Alchimistul
Dora Pavel, Un joc periculos
Laura Pavel, Locul de pândă
Voichiţa Pălăcean-Vereş, Întreţinere contra locuinţă
Alexandru Pecican, Amintiri dintr-o aventură (Stăpânul timpului, Presimţire, Ziua când se nasc fluturii, Forţa talentului)
Ovidiu Pecican, Săraci şi buimaci
Irina Petraş, De veghe între nopţi
Marta Petreu, Bocanci, pantofiori, picioare desculţe
Iuliana Petrian, Acela sau aceea
Lucian Pop, Ascultătorul; Cauze; Exilatul
Dumitru Radu Popescu, Bîlc şi doctorul pleacă la vânătoare; Este România o biserică a ţiganilor?
Mircea Pora, Proză din anii de pasaj (Din însemnările unui pensionar; Scrie Tedd Ciupescu sau de opt ori „dragă”…; Existenţă… )
Miruna Runcan, Crăciun la miliţie, 1982
Gheorghe Schwartz, Crima din tren
Mihai Sin, Autoportret cu passe partout
Irina Szasz, Camuflajul păsării suliţă
Traian Ştef, Cântul X, Cântul XI
Flavia Teoc, O zi la Perugia
Marian Nicolae Tomi, Puiu; Badea Dumitru
Mircea Tomuş, Primul text pierdut
Adrian Ţion, Gadgeturi. Pădurea techno
Radu Ţuculescu, Ultimul cenaclu literar
Răzvan Ţuculescu, Fecioarei, cu dragoste
Horia Ungureanu, Aşezământul Aurora pentru femei singure
Cornel Udrea, Şerloc Holms & Ciacanica
Eugen Uricariu, Vanessa ligata
Daniel Vighi, Neubeschenowa din districtul Timiş-Torontal, plasa Großsanktnikolaus
Alexandru Vlad, Despre statui. Opinia unui practician
Andrei Zanca, Clanţa lui Kafka, Inspecţia, Dula
Constantin Zărnescu, Să nu te laşi de „scris” (O nuvelă despre vechii români, din vremea Habsburgiei)
Ovidiupecican's Blog 