Adrian NIȚĂ: Scrisoare deschisă adresată Societăţii Române de Fenomenologie (administrator al Newsletterului de filosofie românească) şi Societăţii Române de Filosofie

Tot mai cunoscutul exeget al lui Leibniz și Noica, polemist în materie de filosofie și deținător al titlului de doctor în domeniu Adrian NIȚĂ semnalează într-o scrisoare nouă inadvertențele procedurale ale colegilor săi de la Societatea Fenomenologilor în materie de redactare a buletinului informativ cu privire la aparițiile românești curente în domeniul filosofiei.  Transcriu mai jos textul, însoțindu-l de anexele puse la dispoziția oricui de dl. Niță, sperând că la mijloc se află nu lipsa bunei credințe, ci carențe – sau neglijențe – de informare. Adaug, surâzând, că, de când m-am amuzat să public în presă (dar și pe acest blog) texte polemice vizându-i pe dl. Gabriel Liiceanu și pe apropiații domniei sale, și numele meu lipsește din newsletter-ul la care se face aici referire. Atâta pagubă! Nu am probleme cu noua cenzură a Grupului H.A.H., cum i-am spus, mai în glumă, mai în serios. Dacă evoc acest fapt este numai și numai pentru a aduce încă o probă că newsletter-ul se încropește în funcție de simpatii, idiosincrasii și umori de tot felul. Bravo băieți, tot așa! (O.P.

Stimaţi colegi

Aş vrea să subliniez, din nou, faptul că nu e vorba aici de mine personal, de faptul că lucrările mele nu ar apărea în Newsletterul de filosofie românească (NFR) (acest lucru mi se pare colateral; are dreptate Christian Ferencz Flatz). Nu e vorba nici de faptul că NRF nu ar fi util; că se lucrează cu materialul clientului; şi nici de faptul că Societatea de Fenomenologie, ca admistrator al acestui buletin informativ, îl realizează aşa cum doreşte. Problema pe care am ridicat-o este una de principiu, legată de ,,filosofia românească”. Suntem o mână de oameni care funcţionăm în câmpul filosofiei şi este pur şi simplu păcat să recurgem la asemenea practici contraproductive şi dăunătoare. În plus, acest buletin informativ trebuie să fie unul realizat profesionist, să dea seama cu adevărat despre starea producţiilor (cărţi, traduceri, articole, conferinţe etc.) din acest câmp, fără nici un fel pe simpatii sau antipatii (pe care fiecare dintre noi le are; acestea nu trebuie să se reflecte în buletinul informativ). Că nu am nimic personal cu cineva din SRF sau NRF o pot spune cărţile şi articolele mele, dar şi toţi cei cărora le-am vorbit despre SRF, NFR etc. În plus, sunt multe fapte pe care nici măcar nu vreau să le fac publice cu privire la sprijinul adus de mine pentru SRF şi NFR (o parte din ele, Cristi Ciocan le cunoaşte).

Faptul că NRF manipulează (adică influenţează comunitatea în legătură cu anumite scopuri care sunt străine de interesele acelei comunităţi) şi dezinformează (adică induce în eroare comunitatea, prin transmiterea de informaţi false, în mod tendenţios) rezultă şi din ultimele luări de poziţii ale persoanelor implicate şi din faptul că nu doresc să schimbe nimic în formatul şi conţinutul buletinului. În plus, vă trimit ataşat lista de cărţi apărute în 2011. În prima parte a listei, (A), se află cărţile indexate în Newsletter. În partea a doua, (B), se află lucrări ce nu se regăsesc în Newsletter. Prima are 16 titluri, a doua are 13 titluri. Unele din cărţile de pe lista B sunt cu adevărat importante, şi nu se poate spune că, dacă autorii respectivi nu au trimis informaţiile, cei care administrează pagina nu ar fi avut interesul să caute informaţiile respective (ce se pot obţine de la edituri, de pe net, de la librării sau biblioteci etc.) ca să se publice în NRF.

Ca să fiu mai bine înţeles, vă rog să-mi daţi voie să vă propun o situaţie imaginară. Să presupunem că eu administrez un buletin informativ de fenomenologie. Public acolo despre activitatea SRF şi a membrilor ei doar sporadic şi masiv public informaţii despre producţii de fenomenologie realizate de X, Y şi Z. Cum vi se pare această situaţie? Oare se poate numi altfel decât dezinformare şi manipulare? Oare este o situaţie profesionistă? Oare face ea bine filosofiei româneşti (ca să nu mai folosesc cuvinte care pe unii îi sperie, cum sunt ,,cultură română”)?

Dacă mă veţi întreba care e soluţia, vă voi spune că nu este dezabonarea mea. Ar fi soluţia asta dacă nu mi-ar păsa şi dacă nu aş avea alte preocupări decât cele filosofice. Dar ca om ce activează în acest câmp, cred că e de datoria mea să fac publică şi să dezbat situaţia apărută, în speranţa unei îmbunătăţiri. Soluţia pe care o văd vizează: fie completarea informaţiilor, fie schimbarea denumirii. În primul caz, ar trebui trecute cele 11 centre ce organizează studii de licenţă în filosofie, toate centrele şi revistele (pe cât e omeneşte posibil; eu v-am numit câteva; sunt sigur că mulţi din cei cărora le trimiteţi buletinul pot contribui la completarea informaţiilor), iar din punctul de vedere al conţinutului ar trebui o atitudine ,,activă”, adică nu simpla aşteptare ca autorii să trimită informaţii (fie că e reală, fie că nu e reală). În cazul al doilea, titlul poate să fie ,,Newsletterul Societăţii X” sau ,,Newsletterul grupului X” (caz în care, desigur, mă voi dezabona).

Adrian Niţă

www.adriannita.ro

***

Anul filosofic 2011 (A)

Newsletter: Cărţi

  1. Anca Manolescu, Stilul religiei in modernitatea tirzie, Polirom, 2011
  2. Horia Patrascu, Sentimentul metafizic al tristetii, Editura Trei, 2011
  3. Nicolae Stan, Nietzsche. Ermitul vesel, Editura Economica, 2011
  4. Andrei Bereschi (coord.) Studii tomiste II, Zeta Books, 2011
  5. Marta Petreu, Cioran sau un trecut deocheat, Polirom, 2011
  6. Viorel Rotilă, „Citește-mă pe mine”. Jurnal de idei, Institutul European, 2011
  7. Marilena Vlad, Dincolo de ființă. Neoplatonismul și aporiile originii inefabile. Zeta Books, 2011
  8. Karel Novotný, Taylor S. Hammer, Anne Gléonec, Petr Špecián (eds.), Thinking in Dialogue with Humanities: Paths into the Phenomenology of Merleau-Ponty, Zeta Books, 2011
  9. Vasile Băncilă: Nae Ionescu, un cavaler prestant al spiritului, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011.
  10. Vlad-Ionuț Tătaru: Conștiința de sine, Institutul European, Iași, 2011.
  11. Nicolae Turcan: Credinţa ca filosofie. Marginalii la gândirea tradiţiei, prefață de Radu Preda, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011.
  12. Petre Ţuţea: Reflecţii religioase asupra cunoaşterii, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011.
  13. Marta Petreu, De la junimea la Noica: Studii de cultură românească, Polirom, Iaşi, 2011.
  14. Nicolae Râmbu, Negru Teodor (ed.), Forme ale alienării culturale în epoca globalizării, Editura UAIC, Iaşi, 2011.
  15. Alexandru Ştefănescu, Leibniz şi paradigma individualităţii de la ontologie la politică şi înapoi, Editura Paideia, Bucureşti, 2011
  16. Viorel Ţuţui, Apriorismul contemporan. Dezbateri epistemologice, Editura UAIC, Iaşi, 2011.

Anul filosofic 2011 (B)

 

Cărţi ce nu se regăsesc în Newsletter

1. Al Surdu, Dragoş Popescu, Dominic Georgescu (coord.), Probleme de logică, vol. XIV, Editua Academiei

2. Studii de istorie a filosofiei româneşti, coord. Al Surdu, M Mamulea, Doru Sinaci, vol. VII, EAR, 2011 (simp Noica de la Arad)

3. Studii de istorie a filosofiei universale, coord. Al Surdu, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, ion Tănăsescu, vol. XIX, EAR, 2011

4. Alexandru Surdu, Sergiu Bălan (coord.), Studii de teoria categoriilor, vol. III, Bucureşti, Editura Academiei, 2011

5. Angela Botez et alii (coord.), Categorii şi concepte în filosofia ştiinţei, Bucureşti, Editura Academiei, 2011

6. Mihai Popa, Timp şi istorie. Idei şi concepte din filosofia românească interbelică, EAR

7. Vasile Tonoiu, Altfel de proze, Paideia, 2011

8. Vasile Morar, Morala elementară: stări, praguri, virtuţi, Paideia, 2011

9. Călin Cristian Pop, Problema infinitului la Pascal, Eikon, Cluj

10. Livia Georgeta Suciu, Problema darului şi a donaţiei la Jacques Derrida, Eikon, Cluj

11. Mălin Stan, Haos şi subtilitate, Eikon, Cluj

12. Adrian Niţă, Polemice, Grinta, Cluj, 2011

13. Daniel Sidor, Manual de sex epistemic sau despre cum să scrii o maximă, Eikon, 2011

Vezi și http://vasilegogea.wordpress.com/2012/02/24/o-carte-postala-de-epoca-si-o-scrisoare-deschisa-din-zilele-noastre/

Continuarea dezbaterii: http://www.observatorcultural.ro/Cine-prejudiciaza-imaginea-Societatii-Romane-de-Fenomenologie*articleID_26639-articles_details.html

Un manifest de la JURNALUL NAȚIONAL

Jurnalul Național a lansat un manifest menit să formuleze principalele deziderate ale unei reconsiderări și regândiri a democrației românești actuale. Cred că merită luat în considerare, gândit mai bine, amendat și completat (O.P.).

 

– alegerile parlamentare să nu poată fi organizate niciodată în aceeaşi zi cu alegerile locale;

– mandatul Preşedintelui României să fie de 4 ani;

– partidul sau alianţa care obţine cel mai mare număr de parlamentari să desemneze automat premierul;

– decizia de numire şi cea de revocare a unui membru al Guvernului să aparţină exclusiv premierului;

– interzicerea prin lege a „traseismului” politic;

– limitarea strictă a guvernării prin ordonanţe de urgenţă, prin definirea clară a domeniilor şi a perioadelor în care aceste ordonanţe pot fi emise;

– limitarea asumării răspunderii guvernamentale în Parlament la o singură dată într-o sesiune Parlamentară;

– depolitizarea funcţiilor de conducere ale autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia centrală şi locală; Funcţiile politice să fie doar cele de miniştri şi de secretari de stat;

– modificarea Legii Educaţiei astfel încât conducerea inspectoratelor judeţene şi, respectiv, a instituţiilor de învăţământ să fie desemnată prin concurs şi, respectiv, prin alegeri organizate de consiliul de administraţie;

– depolitizarea Curţii Constituţionale şi limitarea pronunţării ei strict la problemele constituţionale,

– depolitizarea CNA – membrii CNA să fie aleşi prin concurs;

– depolitizarea instituţiilor mass-media publice – conducerea Societăţii Române de Televiziune şi a Societăţii Române de Radiodifuziune să fie desemnate prin concurs;

– consultarea cetăţenilor români, prin referendum, înainte de adoptarea unor proiecte de interes naţional;

– reducerea numărului de servicii secrete/de informaţii.

Published in: on 30 ianuarie 2012 at 6:20 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , ,

ACTA: Un antentat la libertate

Către europarlamentarii români: elena.basescu@europarl.europa.eu ; theodordumitru.stolojan@europarl.europa.eu; monica.macovei@europarl.europa.eu; traian.ungureanu@europarl.europa.eu; cristiandan.preda@europarl.europa.eu; marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu; iosif.matula@europarl.europa.eu; sebastianvalentin.bodu@europarl.europa.eu; petru.luhan@europarl.europa.eu; rares-lucian.niculescu@europarl.europa.eu; oana.antonescu@europarl.europa.eu; adrian.severin@europarl.europa.eu ; rovana.plumb@europarl.europa.eu; ioanmircea.pascu@europarl.europa.eu; silviaadriana.ticau@europarl.europa.eu; dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu; corina.cretu@europarl.europa.eu;
victor.bostinaru@europarl.europa.eu; georgesabin.cutas@europarl.europa.eu; catalin-sorin.ivan@europarl.europa.eu; ioan.enciu@europarl.europa.eu; norica.nicolai@europarl.europa.eu; adinaioana.valean@europarl.europa.eu; renate.weber@europarl.europa.eu; cristiansilviu.busoi@europarl.europa.eu;
tudorcorneliu.vadim@europarl.europa.eu; george.becali@europarl.europa.eu; laszlo.tokes@europarl.europa.eu; iuliu.winkler@europarl.europa.eu; csaba.sogor@europarl.europa.eu; vasilicaviorica.dancila@europarl.europa.eu;

Domnilor și Doamne mandatați/ mandatate să reprezentați România în Parlamentul European,

Prin prezenta vă informez, în calitate de cetățean al României și în calitate de cetățean al Uniunii Europene, de opțiunea mea în legătură cu Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA – Anti-Counterfeiting Trade Agreement).

Acest tratat, va avea ca efect distrugerea dreptului meu și al concetățenilor mei români și europeni de a accesa liber și nestingherit Internetul și de a schimba fără opreliști – altele decât cele de natură etică – informații și opinii.
Menționez că sunt, de asemenea, împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene din 28 septembrie 2008 care susține acest proiect.
Dreptuul meu la libera exprimare precum și celelalte drepturi fundamentale de natură umană și cetățenească vor fi puternic restrânse și, dacă ACTA va fi adoptată de Parlamentul European, chiar și drepturile dumneavoastră, din punct de vedere politic și social, vor putea fi încălcate din cauza acestui Tratat.
– ISP-urile (furnizorii de servicii internet) vor fi responsabili din punct de vedere legal pentru ceea ce fac utilizatorii lor pe Internet,
obligați să acționeze ca o veritabilă Securitate Comunistă (după modelul sistemului de cenzură comunist din China)
– Medicamente generice care ar putea salva vieți ar putea fi interzise.
– Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viaţa privată şi alte drepturi fundamentale.
– Prevederile din versiunea finală a Acordului, al căror înţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi şi riscă să fie interpretate în moduri care ar putea permite incriminarea unui număr mare de cetăţeni, pentru delicte triviale.

Modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică.
Dacă va fi ratificat, Acordul va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.

Deși văd necesară apărarea drepturilor de autor, nu pot fi de acord cu posibilitatea încălcării drepturilor fundamentale și libertatile cetățenești ale cetățenilor români și europeni, așa cum sunt ele stabilite de Tratatul de la Lisabona, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Tratatele Uniunii Europene și Constituția României.

Având în vedere asta și faptul că probabil doriți să participați și la următoarele alegeri pentru Parlamentul European, vă solicit expres să nu susțineti acest proiect de Tratat. În caz contrar, nu doar că nu voi vota numele Dvs. la proximele alegeri, ci îmi rezerv dreptul de a protesta în oricare dintre modurile constituționale împotriva deciziei Dvs. referitoare la ACTA. Adaug că voi face tot posibilul pentru a atrage atenția asupra modului în care ați contribuit la anihilarea dreptului la liberă exprimare în Uniunea Europeană, militând activ împotriva oricăruia/ oricăreia dintre Dvs. care aduce un asemenea atac la demnitatea omului și cetățeanului din UE.

Cu speranța că acest lucru nu se va întâmpla,

Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican,

Univ. Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca,

membru al Consiliului Național al Uniunii Scriitorilor din România,

jurnalist

Alături de mine și-au exprimat poziționări similare – le transcriu în ordinea sosirii – și:

Alexandru PECICAN (regizor, scriitor și plastician);

LASZLO Alexandru (profesor dr., critic literar și polemist)

Livia COROI (profesor dr., istoric)

Lista semnăturilor rămâne deschisă!

***

Consecințe ale aplicării ACTA

Companiile private sau chiar persoane private  vor putea, cu ajutorul furnizorului de internet și pe baza unei  simple suspiciuni sau plângeri ce vizează faptul că  utilizatorul de internet descarcă materiale protejate de drepturi de autor să:

– închidă site-uri de internet suspectate că oferă conținut protejat de drepturi de autor sau link-uri către alte situri cu astfel de conținut;
– monitorizeze activitatea tuturor pe internet (să verifice un istoric al siturilor accesate și  al descărcărilor) în scopul prevenirii sau identificării unor fapte ce privesc conținut protejat;
– vă încalce intimitatea și dreptul la viață personală prin monitorizarea conținutului e-mailurilor sau mesajelor de messenger, al descărcărilor pe care le-ați realizat, pentru a verifica dacă ați trimis sau primit conținut ilegal sau link-uri către vreun conținut ilegal. Vor putea accesa astfel și datele bancare.
– vă verifice telefonul mobil, laptopul, sau stick-ul tot pe baza unei simple reclamații sau suspiciuni, la aeroport sau în gări, în scopul găsirii de fișiere „piratate”.
– folosească informațiile pe care le vor obține de pe urma spionării așa-zis  legale  (și perfect etice) a utilizatorilor de internet în scop comercial.
– vă oblige la plata unor amenzi usturătoare sau chiar să vă trimită la închisoare, ca pedeapsă exemplară, în cazul în care ați  comis teribila crimă de a descărca  o melodie de pe internet.

Toate acestea se vor realiza:
– pe baza unei simple suspiciuni sau  plângeri, și fără niciun fel de explicații;
– fără mandat judecătoresc;
– fără să fiți  informat(ă), în prealabil, că sunteți cercetat(ă) și lipsindu-vă astfel de dreptul de a vă apăra.
– călcând în picioare drepturile fundamentale ale omului, în scopul protejării privilegiilor unei categorii despre care s-au spus multe lucruri ce tind să se adeverească.

Vezi textul ACTA: http://www.minind.ro/acta/ACTA_ro_01022012.pdf

Vezi cum poți protesta împotriva adoptării ACTA de către europarlamentarii români (tot acolo și lista celor care au/ nu au votat Acta): http://www.salvatiinternetul.info/

Polis: Dr. Gene SHARP: 198 Methods of Nonviolent Action/ 198 metode de acțiune nonviolentă

Aceste metode au fost compilate de Dr. Gene Sharp și publicate pentru prima oară în cartea lui din 1973 , The Politics of Nonviolent Action, Vol. 2: The Methods of Nonviolent Action/ Politica acțiunii nonviolente, Vol. 2: Metodele acțiunii nonviolente (Boston: Porter Sargent Publishers, 1973). Cartea evidențiază fiecare metodă și oferă informații despre utilizarea ei istorică.

METODELE DE PROTEST ȘI DE PERSUASIUNE NONVIOLENTĂ

Formal Statements/ Declarații formale
1. Public Speeches/ Discursuri publice
2. Letters of opposition or support/ Scrisori de opoziție sau sprijin
3. Declarations by organizations and institutions/ Declarații ale unor organizații și instituții
4. Signed public statements/ Declarații publice semnate
5. Declarations of indictment and intention/ Declarații de acuzare și de intenție
6. Group or mass petitions/ Petiții de grup sau de masă

Communications with a Wider Audience/ Comunicate cu o audiență mai largă
7. Slogans, caricatures, and symbols/ Sloganuri, caricaturi și simboluri
8. Banners, posters, and displayed communications/ Bannere, postere și comunicări afișate
9. Leaflets, pamphlets, and books/ Pliante, broșuri și cărți
10. Newspapers and journals/ Cotidiene și ziare
11. Records, radio, and television/ Înregistrări, radio și televiziune
12. Skywriting and earthwriting/ Inscripții în aer și pe sol

Group Representations/ Reprezentări de grup
13. Deputations/ Deputății
14. Mock awards/ Premii în batjocură
15. Group lobbying/ Lobbying de grup
16. Picketing/ Pichetare
17. Mock elections/ Alegeri în batjocură

Symbolic Public Acts/ Acte publice simbolice
18. Displays of flags and symbolic colors/Afișarede drapele și de culori simbolice
19. Wearing of symbols/ Îmbrăcare de simboluri
20. Prayer and worship/ Rugăciuni și invocări ale divinității
21. Delivering symbolic objects/ Livrare de obiecte simbolice
22. Protest disrobings/ Proteste
23. Destruction of own property/ Distrugerea propriei proprietăți
24. Symbolic lights/ Instalare de luminare simbolică
25. Displays of portraits/ Afișare de portrete
26. Paint as protest/ Pictură protestatară
27. New signs and names/ Noi semne și nume
28. Symbolic sounds/ Sunete simbolice
29. Symbolic reclamations/ Reclamații simbolice
30. Rude gestures/ Gesturi nepoliticoase

Pressures on Individuals/ Presiuni asupra indivizilor
31. “Haunting” officials/ „Hăituirea” oficialilor
32. Taunting officials/ Sarcasme la adresa oficialilor
33. Fraternization/ Fraternizare
34. Vigils/Veghi

Drama and Music/ Teatru și muzică
35. Humorous skits and pranks/ Scenete și bancuri  
36. Performances of plays and music/ Reprezentații teatrale și muzicale
37. Singing/ Cântat

Processions/ Procesiuni
38. Marches/ Marșuri
39. Parades/ Parade
40. Religious processions/ Procesiuni religioase
41. Pilgrimages/ Pelerinaje
42. Motorcades/ Cavalcade de motociclete

Honoring the Dead/ Onorarea morților
43. Political mourning/ Doliu politic
44. Mock funerals/ Funeralii în batjocură
45. Demonstrative funerals/ Înmormântări demonstrative
46. Homage at burial places/ Omagii în cimitire

Public Assemblies/ Adunări publice
47. Assemblies of protest or support/ Adunări de protest sau de sprijin
48. Protest meetings/ Mitinguri de protest
49. Camouflaged meetings of protest/ Mitinguri de protest camuflate
50. Teach-ins/

Withdrawal and Renunciation/ Abandon și denunțare
51. Walk-outs/ Demisii
52. Silence/ Tăcere
53. Renouncing honors/ Ore de renunțare
54. Turning one’s back/ Stânga-împrejur

THE METHODS OF SOCIAL NONCOOPERATION/ METODE DE NONCOOPERARE SOCIALĂ

Ostracism of Persons/ Ostracizare de persoane
55. Social boycott/ Boicot social
56. Selective social boycott/ Boicot social selectiv
57. Lysistratic nonaction/ Nonacțiune lisistratică
58. Excommunication/ Excomunicare
59. Interdict/ Interdicție

Noncooperation with Social Events, Customs, and Institutions/ Noncooperare în raport cu evenimente sociale, obiceiuri și instituții
60. Suspension of social and sports activities/ Suspendare a activităților sociale și sportive
61. Boycott of social affairs/ Boicotare a rânduielii sociale
62. Student strike/ Grevă studențească
63. Social disobedience/ Dezobediență socială
64. Withdrawal from social institutions/ Abandonare a instituțiilor sociale

Withdrawal from the Social System/ Părăsire a sistemului social
65. Stay-at-home/ Statul acasă
66. Total personal noncooperation/ Noncooperare personală totală
67. “Flight” of workers/ „Volatilizarea” muncitorilor
68. Sanctuary/ Dreptul la adăpost infailibil împotriva abuzurilor puterii
69. Collective disappearance/ Dispariția colectivă
70. Protest emigration (hijrat)/ Emigrația de protest (hijrat)

THE METHODS OF ECONOMIC NONCOOPERATION: (1) ECONOMIC BOYCOTTS/ METODE ALE NONCOOPERĂRII ECONOMICE

Actions by Consumers/ Acțiuni ale consumatorilor
71. Consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor
72. Nonconsumption of boycotted goods/ Neconsumarea bunurilor boicotate
73. Policy of austerity/ Politici de austeritate
74. Rent withholding/ Reținerea chiriei
75. Refusal to rent/ Refuzul închirierii
76. National consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor naționali
77. International consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor internaționali

Action by Workers and Producers/ Acțiuni ale muncitorilor și ale producătorilor
78. Workmen’s boycott/Boicotul muncitorilor
79. Producers’ boycott/ Boicotul producătorilor

Action by Middlemen/ Acțiuni ale clasei de mijloc
80. Suppliers’ and handlers’ boycott/ Boicotul furnizorilor și al manipulatorilor de mărfuri  

Action by Owners and Management/ Acțiuni ale proprietarilor și ale personalului managerial
81. Traders’ boycott/ Boicotul comercianților
82. Refusal to let or sell property/ Refuzul de a lăsa sau vinde proprietăți
83. Lockout/ Blocare
84. Refusal of industrial assistance/ Refuz al asistenței industriale
85. Merchants’ “general strike”/ „Grevă generală” a comercianților

Action by Holders of Financial Resources/ Acțiuni ale deținătorilorde resurse financiare
86. Withdrawal of bank deposits/ Retragerea depozitelor bancare
87. Refusal to pay fees, dues, and assessments/ Refuzul de plătire a taxelor, cotizațiilor și evaluărilor
88. Refusal to pay debts or interest/ Refuzul plătirii datoriilor sau al dobânzilor
89. Severance of funds and credit/ Abandonarea fondurilor și creditelor
90. Revenue refusal/ Refuzul veniturilor 
91. Refusal of a government’s money/ Refuzul banilor guvernamentali

Action by Governments/ Acțiuni guvernamentale
92. Domestic embargo/ Embargo domestic
93. Blacklisting of traders/ Liste negre cu comercianți
94. International sellers’ embargo/ Embargo vizând comercianții internaționali
95. International buyers’ embargo/ Embargo vizând cumpărătorii
96. International trade embargo/ Embargo vizând comerțul internațional

THE METHODS OF ECONOMIC NONCOOPERATION: (2)THE STRIKE/ METODELE NONCOOPERĂRII ECONOMICE: (2) GREVA

Symbolic Strikes/ Greve simbolice
97. Protest strike/ Greve de protest
98. Quickie walkout (lightning strike)/ Promenade rapide (greva de iluminare)

Agricultural Strikes/ Greve în agricultură
99. Peasant strike/ Grevă țărănească
100. Farm Workers’ strike/ Greva fermierilor

Strikes by Special Groups/ Greve ale grupurilor specializate
101. Refusal of impressed labor/ Refuz muncii tipografice
102. Prisoners’ strike/ Greva pușcăriașilor
103. Craft strike/ Greva meșteșugarilor
104. Professional strike/ Greva profesională

Ordinary Industrial Strikes/ Greve industriale normale
105. Establishment strike/ Greva establishment-ului
106. Industry strike/ Greva industrială
107. Sympathetic strike/ Greva de simpatie

Restricted Strikes/ Greve restrictive
108. Detailed strike/ Greva celor din desfacerea cu amănuntul 
109. Bumper strike/ Greva
110. Slowdown strike
111. Working-to-rule strike
112. Reporting “sick” (sick-in)
113. Strike by resignation/ Greva prin demisie
114. Limited strike/ Greva limitată
115. Selective strike/ Greva selectivă

Multi-Industry Strikes/ Grevele multi-industriale
116. Generalized strike/ Greve generalizate
117. General strike/ Greva generală

Combination of Strikes and Economic Closures
118. Hartal
119. Economic shutdown

THE METHODS OF POLITICAL NONCOOPERATION

Rejection of Authority
120. Withholding or withdrawal of allegiance
121. Refusal of public support
122. Literature and speeches advocating resistance

Citizens’ Noncooperation with Government
123. Boycott of legislative bodies
124. Boycott of elections
125. Boycott of government employment and positions
126. Boycott of government depts., agencies, and other bodies
127. Withdrawal from government educational institutions
128. Boycott of government-supported organizations
129. Refusal of assistance to enforcement agents
130. Removal of own signs and placemarks
131. Refusal to accept appointed officials
132. Refusal to dissolve existing institutions

Citizens’ Alternatives to Obedience
133. Reluctant and slow compliance
134. Nonobedience in absence of direct supervision
135. Popular nonobedience
136. Disguised disobedience
137. Refusal of an assemblage or meeting to disperse
138. Sitdown
139. Noncooperation with conscription and deportation
140. Hiding, escape, and false identities
141. Civil disobedience of “illegitimate” laws

Action by Government Personnel
142. Selective refusal of assistance by government aides
143. Blocking of lines of command and information
144. Stalling and obstruction
145. General administrative noncooperation
146. Judicial noncooperation
147. Deliberate inefficiency and selective noncooperation by enforcement agents
148. Mutiny

Domestic Governmental Action
149. Quasi-legal evasions and delays
150. Noncooperation by constituent governmental units

International Governmental Action
151. Changes in diplomatic and other representations
152. Delay and cancellation of diplomatic events
153. Withholding of diplomatic recognition
154. Severance of diplomatic relations
155. Withdrawal from international organizations
156. Refusal of membership in international bodies
157. Expulsion from international organizations

THE METHODS OF NONVIOLENT INTERVENTION

Psychological Intervention
158. Self-exposure to the elements
159. The fast
a) Fast of moral pressure
b) Hunger strike
c) Satyagrahic fast
160. Reverse trial
161. Nonviolent harassment

Physical Intervention
162. Sit-in
163. Stand-in
164. Ride-in
165. Wade-in
166. Mill-in
167. Pray-in
168. Nonviolent raids
169. Nonviolent air raids
170. Nonviolent invasion
171. Nonviolent interjection
172. Nonviolent obstruction
173. Nonviolent occupation

Social Intervention
174. Establishing new social patterns
175. Overloading of facilities
176. Stall-in
177. Speak-in
178. Guerrilla theater
179. Alternative social institutions
180. Alternative communication system

Economic Intervention
181. Reverse strike
182. Stay-in strike
183. Nonviolent land seizure
184. Defiance of blockades
185. Politically motivated counterfeiting
186. Preclusive purchasing
187. Seizure of assets
188. Dumping
189. Selective patronage
190. Alternative markets
191. Alternative transportation systems
192. Alternative economic institutions

Political Intervention
193. Overloading of administrative systems
194. Disclosing identities of secret agents
195. Seeking imprisonment
196. Civil disobedience of “neutral” laws
197. Work-on without collaboration
198. Dual sovereignty and parallel government

Source: Gene Sharp, The Politics of Nonviolent Action, Vol. 2: The Methods of Nonviolent Action (Boston: Porter Sargent Publishers, 1973).

http://www.aeinstein.org/organizations/org/198_methods.pdf

Se mai pot vedea și:

http://www.fragmentsweb.org/TXT2/p_srevtx.html

http://www.aeinstein.org/lectures_papers/OXFORD_PNVA.pdf

http://books.google.ro/books/about/The_politics_of_nonviolent_action.html?id=gA0XAAAAIAAJ&redir_esc=y

(text ;i link-uri preluate de la adresa  http://nastase.wordpress.com/2012/01/28/cine-nu-e-gata-il-iau-cu-lopata/)

Published in: on 29 ianuarie 2012 at 11:06 am  Comments (3)  
Tags: , , , , , , ,

Sagezza: Noam CHOMSKY: Cele zece operaţii pe creier deschis

Lingvistul nord-american, Noam Chomsky, a concretizat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, cele zece manipulări generale pe care se bazează democraţia occidentală şi pe care el le numeşte strategii ale diversiunii. Ele sunt concepute pentru a dezorienta şi a deturna atenţia mulţimi americane de la manevrele claselor politice şi financiare dar sunt, de fapt, diversiuni cu aplicaţie mondială. Procedura de bază este preluată de la prestidigitatori, care îşi pun în practică numerele de iluzionism canalizând atenţia publicului în direcţii false. Iată cele zece reţete:

1. Să distragi permanent aten­ţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte mi­no­re, dar cu mare impact emo­ţio­nal. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate.

2. Să creezi probleme grave, care angajează masiv opinia pu­blică şi tot tu să vii cu soluţii. Un exemplu: să favorizezi violenţa urbană şi apoi să vii tot tu cu gu­ver­narea providenţială care sal­vea­ză naţiunea în temeiul legilor re­presive cerute de popor, cu pre­ţul limitării libertăţilor democratice.

3. Să aplici toate mă­su­rile dure treptat. Ceea ce ar duce la miş­cări populare, dacă se aplică într-un singur pachet, devine dintr-odată suportabil dacă e livrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.

4. Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.

5. Să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un tip de gândire care nu face legătura dintre cauze şi efecte.

6. Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manevrat.

7. Să ţii poporul în ignoranţă şi în satisfacţii ieftine, dar multe. Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ide­al de a tâmpi lumea şi a o controla.

8. Să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc pu­bli­­cul şi îl ţin legat de emisiuni şi se­ria­le vulgare, ce trag inteligenţa în jos.

9. Să stimulezi sentimentul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Persoanele care nu mai au impulsul de a se revolta, devin turmă şi sunt uşor de controlat.

10. Să apelezi la toate cuceri­rile ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp, să discreditezi aceste cunoştinţe prin mass-media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare.

text primit via e-mail

Published in: on 16 ianuarie 2012 at 3:44 pm  Comments (1)  
Tags: , , , ,

EMIL CONSTANTINESCU: LA MOARTEA LUI VACLAV HAVEL

        Mi-e greu să cred că Vaclav Havel ne-a părăsit, deşi de multă vreme am asistat neputincios la lupta sa grea cu o boală nemiloasă care nu l-a slăbit ci l-a întărit.

          Panteonul mondial al luptei pentru libertate s-a îmbogăţit de-acum cu una din cele mai nobile figuri ale contemporaneităţii, un democrat devotat fără rezerve cauzei drepturilor omului. Dar Vaclav Havel a fost mai mult decât atat. El a devenit încă din cursul vieţii sale un simbol: mai întâi chipul însuşi al libertăţii de creaţie încarcerate de dictatura comunistă, apoi al eliberării acestei forţe şi, în cele din urmă, al promovării  unei altfel de politici, o politică bazată pe valori morale.

          Pentru  români a fost prietenul  nedezminţit  al personalităţilor şi forţelor democratice, un prieten care ne-a susţinut, ne-a încurajat şi ne-a ajutat atât prin puterea exemplului său cât şi prin numeroase gesturi concrete şi generoase în clipele dificile ale tranziţiei noastre.

            Am avut şansa de a-i înmâna câteva însemne de recunoştinţă, fie academice, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti sau înalte distincţii ale statului român. Am avut ocazia de a-i prezenta cărţile, mai ales pe ultima, care ne dezvăluie un om mai puţin împovărat de lupta cu boala cât de înfruntarea cu birocraţia administraţiei, neînţelegerea proiectelor sale, cu trădările sau cu calomniile de care nu a fost lipsit, pentru că nimeni nu e profet în ţara lui. În toamna acestui an am participat la manifestările prilejuite de aniversarea a şapte decenii de viaţă. Evenimente care pot părea protocolare, dar Vaclav Havel ştia să se bucure de fiecare gest, oricât de mic, şi să-şi exprime aceste bucurii în cuvinte pe care numai el putea atât de bine să le potrivească.

          Era un prieten adevărat.  În anul 2000, cu doar câteva zile înainte de o intervenţie chirurgicală grea, a venit în România într-o vizită de stat,  numai pentru a-şi ţine o promisiune. A fost o vizită care nu a semănat cu niciuna alta, în care am programat împreună întâlniri în intimitatea bibliotecii sau a cafenelei artiştilor cu scriitori, actori, regizori, muzicieni pe care a dorit să-i cunoască la ei acasă.

          Cu numai câteva zile în urmă am semnat două Apeluri ale unor organizaţii civice internaţionale, în care ne-am regăsit, Apeluri iniţiate de Vaclav Havel  pentru eliberarea unor deţinuti politici încarceraţi în diferite părţi ale lumii. Acum aceste Apeluri au devenit, într-un fel, şi un testament al său.

          Mihai Eminescu credea că doliul este umbra pe care cei plecaţi dintre noi o lasă asupra celor rămaşi. Vaclav Havel ne lasă în conul de lumină al unor idealuri înalte pentru care a luptat neîncetat,  fără nici un compromis.

          Nu e uşor să trăieşti sub cerul curat al acestor idealuri, dar orice încercare de a trăi astfel este adevăratul omagiu pe care îl putem aduce marelui dispărut.

 

Emil Constantinescu

Madrid

18 decembrie 2011

Published in: on 18 decembrie 2011 at 6:21 pm  Comments (1)  
Tags: , , , ,

Roșia Montană: M A N I F E S T. Scrisoare deschisă a studenților Facultății de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj

Primesc de la colegul meu, conf. dr. Radu BARNA, următorul text spre difuzare:

 

către profesorii şi părinţii noştri (actori economici, politici şi sociali)

către autorităţile locale, naţionale şi europene

 

pentru promovarea unei dezvoltări durabile în spaţiul nostru de viaţă, la

Roşia-Montană

 

Noi, studenţi ai Facultăţii de Studii Europene din UBB Cluj, în urma aplicaţiei practice de studiu la Roşia-Montană din 14 Octombrie 2011, am constatat că:

–          Informarea publicului/publică cu privire la proiectul RMGC este defectuoasă şi distorsionată;

–          Valoarea patrimoniului (construit şi minier) şi valoarea resurselor (naturale, umane, culturale şi economice) depăşeşte cu mult eventualele venituri din mineritul cu cianuri;

–          Potenţialul turistic este neglijat şi descurajat; prin declararea zonei ca fiind zonă industrială minieră, orice altă investiţie este împiedicată;

–          Zona întruneşte mai multe criterii decât e nevoie pentru a intra în patrimoniul UNESCO;

–          S-a creat o situaţie conflictuală între interesul privat şi cel general; statul român luând partea celui privat în detrimentul nostru, al oamenilor;

–          Degradarea peisajului şi ecosistemului prin exploatarea la suprafaţă;

–          Proiectul RMGC reprezintă un dezastru economic, fiindcă numai costurile calculabile ar fi de aproximativ 5 ori mai mari decât beneficiile estimate;

–          Există numeroase costuri ce nu pot fi calculate şi ca urmare nu sunt luate în calcul (Ex: 1.581.760 t. substanţe periculoase, din care cianură: 192.000 t.)

–          Proiectul RMGC reprezintă un dezastru ecologic pe toată suprafaţa bazinului hidrografic Someş-Mureş-Tisa;

–          Limitează posibilitaţile de evoluţie şi dezvoltare a generaţiilor viitoare, în toată ţara, datorită socializării costurilor, pe care noi studenţii de azi le vom plăti toată viaţa;

–          Munţii sunt parte a spaţiului nostru vital (apă, aer curat, etc).

Luând la cunoştinţă proiectul noii legi a minelor, care practic ne alienează dreptul la proprietate, conştientizând că proiectul noii legi a adunărilor publice lezează dreptul nostru la libera exprimare,

remarcând că autorităţile manifestă prea puţină transparenţă şi nu respectă mandatul cu care au fost împuternicite şi de noi, tinerii,

observând numărul mare al contractelor de interes public care sunt secrete,

reiterând că scopul societăţii este dezvoltarea durabilă şi democratică

SOLICITĂM

profesorilor şi părinţilor noştri (actori economici, politici şi sociali)

autorităţilor locale, naţionale şi europene:

–          Susţinerea şi NU descurajarea societăţii civile, care încearcă să ne informeze asupra adevăratelor dimensiuni create de proiectul RMGC;

–          Susţinerea şi NU descurajarea societăţii civile, care încearcă să ne informeze asupra adevăratelor acţiuni ale reprezentanţilor noştri politici;

–          Orientarea atenţiei autorităţilor către interesul general şi nu cel privat; şi implicit combaterea corupţiei;

–          Încurajarea altor forme de dezvoltare şi de minerit, care să răspundă cerinţelor dezvoltării durabile;

–          Abandonarea şi condamnarea proiectului noii legi a minelor;

–          Abandonarea şi condamnarea proiectului noii legi a adunărilor publice;

–          Din PUG-ul si PUZ-ul comunei Roşia-Montană să fie eliminată declararea zonei industriale miniere pentru ca alte investiţii să poată fi realizate;

–          Desecretizarea contractelor care privesc populaţia (în cazul acestui proiect, licenţa 47 şi anexele);

–          Protejarea munţilor şi a patrimoniului existent prin oprirea proiectului RMGC.

  1. Neagoe Delia
  2. Carahatova Irina
  3. Oltean Simona-Elena
  4. Rusu Alexandra
  5. Dobrean Larisa
  6. Haman Valeria
  7. Felderean Anamaria Loredana
  8. Laura Stan
  9. Andreea Rusu
  10. Laura Lungu
  11. Bágyi Attila
  12. Bălănean Andrei
  13. Berdie Adeline
  14. Pădurean Andrei
  15. Fogorasi Otilia
  16. Roşca Anamaria
  17. Teleky Zsolt
  18. Christian Florin
  19. Radu Barna
  20. Anne Schlömer
  21. Figan Dragoş-Nicolae
  22. Kellner Adrian Ionuţ

Ruediger KLEIN: Open Letter to the European Commission on Socio-economic Sciences and Humanities research in the new FP, 2014-2020

Dear colleagues,

 

With this message we would like to invite you to sign an Open Letter addressed to the European Commissioner for Research and Innovation, which highlights some of the vital insights that Socio-economic Sciences and Humanities (SSH) can contribute to addressing Europe’s and the world’s Grand Societal Challenges. If you agree, that a substantial and independent SSH-centered research programme should be included in all future European Framework Programmes, kindly sign the Open Letter online: http://www.eash.eu/openletter2011/.

Kindly circulate this invitation to sign the letter also across your institutions, as well as through your networks, projects and subject associations.

First results of this initiative to strengthen the SSH-component in “Horizon 2020” were presented to Commissioner Geoghegan-Quinn on 10 November 2011. During a ½ day symposium on the role of SSH in “Horizon 2020” in London, the Commissioner expressed her appreciation for the mobilisation of the community towards strengthening the SSH domain in the new programme and acknowledged the need for such a strong SSH component ( http://www.allea.org/Content/ALLEA/SSH/Speech-Commissioner-09-11-11.pdf ).

A proposal has now been submitted in this sense. In view of legislative decisions to be taken soon on the next 80-Billion-worth EU Framework Programme Horizon 2020 (2014-2020), the letter stresses the necessity for a varied and strong research programme in the Socio-economic Sciences and Humanities (SSH). It would be tantamount to undermining the EU strategy to develop innovative, inclusive and sustainable societies, were there insufficient funding in Horizon 2020 for research areas such as cultural change, demography, education, the economy and globalisation, identity politics and social cohesion, poverty relief and global governance and many others.

Following this successful earlier exchanges, we shall now interact with lawmakers in the European Parliament and national political authorities. For we must bear in mind that in the past the SSH-related Framework Programme component has been, time and again, in danger of being eliminated at the end of negotiations between national governments, the European Parliament and the Commission; also, the size of the budget accessible for SSH-researchers is as yet far from being secured. It would therefore be useful to collect further support from a large cross-section of the SSH- and SSH-related research communities. After 20 November we did a first analysis of the signatures received and we shall eventually publicise the results obtained that far. We noticed that different research communities are represented in very different proportions.

The Open Letter initiative has grown out of deliberations among a number of European umbrella organisations in the area of SSH, and seeks to bring to the attention of the European Commission and national governments the concerns of the largest research community in Europe. For more information see: http://www.eash.eu/openletter2011/

 Thank you in advance for supporting this initiative. Do not hesitate to contact us if you have any questions: openletter2011@eash.eu

On behalf of the Inter-agency Task Group on SSH in Europe (ALLEA – ALL European Academies; ESF – European Science Foundation: Standing Committees for the Humanities and Social Sciences; ECHIC – European Consortium of Humanities Institutes and Centres; Net4Society – Network of SSH National Contact Points), with endorsements from the SSH ERA-Nets and others

 

Dr. Ruediger Klein

Executive Director

European Federation of National Academies of Sciences and Humanities (ALLEA)

P.O.Box 19121, 1010GC Amsterdam

c/o KNAW, Kloveniersburgwal 29, 1010JV Amsterdam

The Netherlands

Email: ruediger.klein@allea.org

Published in: on 2 decembrie 2011 at 9:06 am  Lasă un comentariu  
Tags: , , ,

Bătăi pe umăr: ALIXĂNDRIA DOMNULUI CIOLAN (2): Revuistic(ă)

Mare e grădina prin care se preumblă dl. Alexandru Ciolan! Mare și încăpătoare… Dintre florile de sacâz pe care le pescuiește în ea adulmecătorul de arome insațiabile cu vipușcă de jandarm la limbă să spicuim aici una (cine vrea mai multe, să-l caute și să îi citească rubricheta pe unde și-o publică)…

Cuvântul revuistic va fi fiind, îndeobște și până cine știe când (și unde), o trimitere la spectacolele de revistă, dar la noi, cultură mică și repede orientată după altele, dominante, pentru așa ceva se folosește și formula anglo-saxonă music hall, fie că ne place, fie că nu… Pe de altă parte, formulările cu „se poate” la care recurge Alexandru Ciolan nu vădesc deloc tranșarea etimologiei unei vocabule, după cum nici etimologia nu este mai mult decât originea – îndeobște îndepărtată – a cuvintelor.

După etimologie, filfizon trimite la cântecul revoluționar „Vive le son (du canon etc.)”, iar mișto nu e un dar al conaționalilor noștri de limbă romani, ci o preluare din germană (mit stock).

Nu am nimic împotrivă ca dl. Ciolan să se repeadă cu capul înainte, uitând să verifice sensurile anglo-saxone derivate din review („A review is an evaluation of a publication” etc.). Poate că nici nu uită, ci pur și simplu nu îi trece prin minte, se poate întâmpla… Ori, cine știe, va fi fiind la mijloc trufia latină în raport cu „barbaria” nelatinilor (s-a mai văzut).

Că peste cuvântul mai vechi tot mai mulți autori români așază sensul desprins, în pas cu moda actuală, din engleză, înțelegând prin revuistic trimiterea la una sau mai multe publicații ține de o tendință pe care nu eu am moșit-o. Nici nu am studiat-o și nici nu țin să o explic, mulțumindu-mă, când vine la îndemână, să o ilustrez. Nu am, de altfel, merite în adoptarea acestei formule, așa cum are dl. Ion Iliescu în introducerea în româna la modă după 1989 a cuvintelor afluire și defluire, de pildă. Există însă și alte asemenea implanturi, chiar mai discutabile: determinat pentru hotărât; revizitare pentru reluarea unei examinări critice etc. Cu adevărat alarmante mi se par alte preluări, mai barbare, de tipul daunlodare pentru descărcare (download), printare pentru imprimare (to print, printing) sau apgradare pentru îmbunătățire/ ameliorare.

Dl. Ciolan nu are ce face: oricât ar iubi etimologia, aceasta îi poate arăta de unde vine un cuvânt, nu și ce trebuie el să fie. Semnificația lui într-un anume moment istoric depinde de contextul precis în care ajunge să fie folosit, iar pentru aceasta, o carte cum este cea coordonată și parțial scrisă de Victor Neumann și Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice (Iași, Polirom, 2010) se poate dovedi utilă unui hispanist de anvergura dlui Ciolan care crede că bunul Dumnezeu a ajuns într-o pană de creativitate sau inspirație, lăsând idiomurile numai și numai pe seama lingviștilor.

Published in: on 29 noiembrie 2011 at 6:31 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , ,

Bătăi pe umăr: ALIXĂNDRIA DOMNULUI CIOLAN (1)

Există oameni care se află în treabă. Nu toți au contract cu firma Rosal, dar mulți se comportă de parcă ar avea. Dl. Alexandru CIOLAN, dicționarist și publicist cu studii la bază – dar nu necesarmente și la vârf – are mâncărimi filologice. Domnia Sa crede că știe scrie și citi. Mai are, Domnia Sa, și mâncărimi epidermice, semn că pielea „nu putea să-l mai încapă”. Drept care se exprimă, cel mai adeseori neîntrebat, dar și nechemat. Nimeni nu spune că nu ar fi voie. Există oameni care, fără a fi șarmanți sau sclipitori pot, totuși, stârni reacții empatice. Din această categorie fac parte, orice s-ar crede, și cei care, stând pe treptele unei biserici și întinzând rutinier mâna înainte, izbutesc să nu ne lase indiferenți.

Un pic mai interesant este, însă, numitul Ciolan Alexandru. Domnia Sa are o educație fantezi. În ea se amestecă indefinibil ciocoismul cultural, folosirea intuitivă și cu diplomă specializată a limbii în care noi vorbim și dânsul predică, sofistica în deghizamentul unei gândiri ce se recomandă drept logică și insinuarea ce poate fi citită ca subtilitate cu iz antisemit. Ambiția Domniei Sale este pedagogia înalt patriotică sau măcar luarea lui în seamă.

Cu asemenea atribute, cu mine i-a reușit. Iată, îl iau în seamă fiindcă atunci când, la bâlci, ți se oferă mai multe mingi pentru a le arunca la țintă – cu speranța câștigării unui Muțunache de pânză -, cineva sau ceva ți se oferă și ca țintă. Nu este deloc sigur că Muțunachele oferit drept premiu este altcineva decât cel care se pregătește să îți încaseze proiectilele de cârpe între urechi.

Una peste alta, iată că, după un atac puțin cam penibil – după care tot ce îți vine să spui este: „Atâta e tot ce poți, meșterică?” -, vine rândul de a semnala apariția răspunsului meu din aceeași revistă. Îl fac accesibil cititorilor prin link-ul ce urmeazăȘ

http://www.revista-apostrof.ro/articole.php?id=1625

Nu am de gând însă să publicitez și gargarele dlui Alexandru Ciolan. N-are decât să și le popularizeze și singur, căci dumnealui s-a dorit în centrul atenției și mă gândesc că nu ignoră adevărul că va trebui să își facă singur campania de marketing la care se consideră îndreptățit. De altfel, trasul de mânecă pe care mi l-a rezervat nici nu necesită pierderea timpului. Din răspunsul meu se pot deduce și calitatea și cantitatea și, mai cu seamă, conținuturile puse în joc de nărăvașul polemist.

Eu, cum am promis, îi voi acorda aici, pe blog, la vedere, câteva grațioase răspunsuri cu părerea sinceră că orice om, indiferent de vârstă, se mai poate descăpăci, nefiind nicicând prea târziu să te deștepți. Nu că ar fi important pentru cultura noastră ca dl. Alexandru Ciolan să cunoască o asemenea folositoare preschimbare. Socot însă că micșorarea îngustimii poate aduce mai multă larghețe pe lumea asta.

Drept care vă doresc, dragi prieteni, numai bine și bun venit la Alixăndria domnului Ciolan, cunoscător și vorbitor de cuvinte, în proză românească de dicționar, nu alta…

Published in: on 24 noiembrie 2011 at 9:45 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , ,