BOKIA 2: Cap. 2: Luare de grumaz a cititorului

Tu, prietene, caricatură a mea holbată în oglinda înșelătoare pe care mecla-mi ți-o oferă, te-ai așezat la masa asta de brad, simțind că e rost de trăncăneală și sperând – din auzite – că am rămas tot palavragiul căruia i-a mers buhul că arde clipele în focuri bengale. Sper să nu te fi înșelat prea tare, fiindcă aici, în Bokia, la momentul în care ne aflăm, și pe care l-am izolat din trecerea lui ca pe o monadă rostogolită pe loc, la marea îmbulzeală și fușereală, nu lucrurile merg mai departe, ci eu te port, precum poetul mantovan, pe sub pământ, prin aer, pe mai junele lui confrate florentin prin bolgii și pre limburi, de la Tanda la Manda, de la Lache la Mache, de la Sodoma la Govora și de la Scila la Caribda… Cu alte cuvinte, te voi hâțâna încoace și încolo, ca un ghid turistic șmecher, făcând slalom și zig-zaguri pe harta unei așezări cu o singură stradă, din dorința de a-ți crea iluzia complexității, așa cum o creează lingurița când amestecă limonada într-un pahar transparent, de apă. De la o persoană la un grup, de la o instituție la un solilocviu, șerpui-vom mai departe în geografiile umane și arhitecturile cazone ale Bokiei, parcurgând fără reflecție și preget tot ce ne cade la vedere și ne poate confuziona. Căci nu e oare periplul artistic confuzie peste ordinea superficial, dar tiranic instaurată a vieții noastre bicisnice? Nu e înturbinare și răsturnare fiecare pagină în care auctorele se străduie să se dea altceva și altfel decât tine? Or, pentru așa ceva, continuarea vizitei în Bokia se recomandă de la sine. Oraș de felul acestuia, zău, e greu de găsit înafara fiecărui alt oraș al țării noastre.

(va urma)

Published in: on 18 aprilie 2012 at 10:14 am  Comments (4)  
Tags: , , , , , ,