29 | ianuarie | 2012 | Ovidiupecican's Blog

ACTA: Un antentat la libertate

Domnilor și Doamne mandatați/ mandatate să reprezentați România în Parlamentul European,

Prin prezenta vă informez, în calitate de cetățean al României și în calitate de cetățean al Uniunii Europene, de opțiunea mea în legătură cu Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA – Anti-Counterfeiting Trade Agreement).

Acest tratat, va avea ca efect distrugerea dreptului meu și al concetățenilor mei români și europeni de a accesa liber și nestingherit Internetul și de a schimba fără opreliști – altele decât cele de natură etică – informații și opinii.
Menționez că sunt, de asemenea, împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene din 28 septembrie 2008 care susține acest proiect.
Dreptuul meu la libera exprimare precum și celelalte drepturi fundamentale de natură umană și cetățenească vor fi puternic restrânse și, dacă ACTA va fi adoptată de Parlamentul European, chiar și drepturile dumneavoastră, din punct de vedere politic și social, vor putea fi încălcate din cauza acestui Tratat.
– ISP-urile (furnizorii de servicii internet) vor fi responsabili din punct de vedere legal pentru ceea ce fac utilizatorii lor pe Internet,
obligați să acționeze ca o veritabilă Securitate Comunistă (după modelul sistemului de cenzură comunist din China)
– Medicamente generice care ar putea salva vieți ar putea fi interzise.
– Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viaţa privată şi alte drepturi fundamentale.
– Prevederile din versiunea finală a Acordului, al căror înţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi şi riscă să fie interpretate în moduri care ar putea permite incriminarea unui număr mare de cetăţeni, pentru delicte triviale.

Modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică.
Dacă va fi ratificat, Acordul va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.

Deși văd necesară apărarea drepturilor de autor, nu pot fi de acord cu posibilitatea încălcării drepturilor fundamentale și libertatile cetățenești ale cetățenilor români și europeni, așa cum sunt ele stabilite de Tratatul de la Lisabona, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Tratatele Uniunii Europene și Constituția României.

Având în vedere asta și faptul că probabil doriți să participați și la următoarele alegeri pentru Parlamentul European, vă solicit expres să nu susțineti acest proiect de Tratat. În caz contrar, nu doar că nu voi vota numele Dvs. la proximele alegeri, ci îmi rezerv dreptul de a protesta în oricare dintre modurile constituționale împotriva deciziei Dvs. referitoare la ACTA. Adaug că voi face tot posibilul pentru a atrage atenția asupra modului în care ați contribuit la anihilarea dreptului la liberă exprimare în Uniunea Europeană, militând activ împotriva oricăruia/ oricăreia dintre Dvs. care aduce un asemenea atac la demnitatea omului și cetățeanului din UE.

Cu speranța că acest lucru nu se va întâmpla,

Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican,

Univ. Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca,

membru al Consiliului Național al Uniunii Scriitorilor din România,

jurnalist

Alături de mine și-au exprimat poziționări similare – le transcriu în ordinea sosirii – și:

Alexandru PECICAN (regizor, scriitor și plastician);

LASZLO Alexandru (profesor dr., critic literar și polemist)

Livia COROI (profesor dr., istoric)

Lista semnăturilor rămâne deschisă!

***

Consecințe ale aplicării ACTA

Companiile private sau chiar persoane private vor putea, cu ajutorul furnizorului de internet și pe baza unei simple suspiciuni sau plângeri ce vizează faptul că utilizatorul de internet descarcă materiale protejate de drepturi de autor să:

– închidă site-uri de internet suspectate că oferă conținut protejat de drepturi de autor sau link-uri către alte situri cu astfel de conținut;
– monitorizeze activitatea tuturor pe internet (să verifice un istoric al siturilor accesate și al descărcărilor) în scopul prevenirii sau identificării unor fapte ce privesc conținut protejat;
– vă încalce intimitatea și dreptul la viață personală prin monitorizarea conținutului e-mailurilor sau mesajelor de messenger, al descărcărilor pe care le-ați realizat, pentru a verifica dacă ați trimis sau primit conținut ilegal sau link-uri către vreun conținut ilegal. Vor putea accesa astfel și datele bancare.
– vă verifice telefonul mobil, laptopul, sau stick-ul tot pe baza unei simple reclamații sau suspiciuni, la aeroport sau în gări, în scopul găsirii de fișiere „piratate”.
– folosească informațiile pe care le vor obține de pe urma spionării așa-zis legale (și perfect etice) a utilizatorilor de internet în scop comercial.
– vă oblige la plata unor amenzi usturătoare sau chiar să vă trimită la închisoare, ca pedeapsă exemplară, în cazul în care ați comis teribila crimă de a descărca o melodie de pe internet.

Toate acestea se vor realiza:
– pe baza unei simple suspiciuni sau plângeri, și fără niciun fel de explicații;
– fără mandat judecătoresc;
– fără să fiți informat(ă), în prealabil, că sunteți cercetat(ă) și lipsindu-vă astfel de dreptul de a vă apăra.
– călcând în picioare drepturile fundamentale ale omului, în scopul protejării privilegiilor unei categorii despre care s-au spus multe lucruri ce tind să se adeverească.

Vezi textul ACTA: http://www.minind.ro/acta/ACTA_ro_01022012.pdf

Vezi cum poți protesta împotriva adoptării ACTA de către europarlamentarii români (tot acolo și lista celor care au/ nu au votat Acta): http://www.salvatiinternetul.info/

Polis: Dr. Gene SHARP: 198 Methods of Nonviolent Action/ 198 metode de acțiune nonviolentă

Aceste metode au fost compilate de Dr. Gene Sharp și publicate pentru prima oară în cartea lui din 1973 , The Politics of Nonviolent Action, Vol. 2: The Methods of Nonviolent Action/ Politica acțiunii nonviolente, Vol. 2: Metodele acțiunii nonviolente (Boston: Porter Sargent Publishers, 1973). Cartea evidențiază fiecare metodă și oferă informații despre utilizarea ei istorică.

METODELE DE PROTEST ȘI DE PERSUASIUNE NONVIOLENTĂ

Formal Statements/ Declarații formale
1. Public Speeches/ Discursuri publice
2. Letters of opposition or support/ Scrisori de opoziție sau sprijin
3. Declarations by organizations and institutions/ Declarații ale unor organizații și instituții
4. Signed public statements/ Declarații publice semnate
5. Declarations of indictment and intention/ Declarații de acuzare și de intenție
6. Group or mass petitions/ Petiții de grup sau de masă

Communications with a Wider Audience/ Comunicate cu o audiență mai largă
7. Slogans, caricatures, and symbols/ Sloganuri, caricaturi și simboluri
8. Banners, posters, and displayed communications/ Bannere, postere și comunicări afișate
9. Leaflets, pamphlets, and books/ Pliante, broșuri și cărți
10. Newspapers and journals/ Cotidiene și ziare
11. Records, radio, and television/ Înregistrări, radio și televiziune
12. Skywriting and earthwriting/ Inscripții în aer și pe sol

Group Representations/ Reprezentări de grup
13. Deputations/ Deputății
14. Mock awards/ Premii în batjocură
15. Group lobbying/ Lobbying de grup
16. Picketing/ Pichetare
17. Mock elections/ Alegeri în batjocură

Symbolic Public Acts/ Acte publice simbolice
18. Displays of flags and symbolic colors/Afișarede drapele și de culori simbolice
19. Wearing of symbols/ Îmbrăcare de simboluri
20. Prayer and worship/ Rugăciuni și invocări ale divinității
21. Delivering symbolic objects/ Livrare de obiecte simbolice
22. Protest disrobings/ Proteste
23. Destruction of own property/ Distrugerea propriei proprietăți
24. Symbolic lights/ Instalare de luminare simbolică
25. Displays of portraits/ Afișare de portrete
26. Paint as protest/ Pictură protestatară
27. New signs and names/ Noi semne și nume
28. Symbolic sounds/ Sunete simbolice
29. Symbolic reclamations/ Reclamații simbolice
30. Rude gestures/ Gesturi nepoliticoase

Pressures on Individuals/ Presiuni asupra indivizilor
31. “Haunting” officials/ „Hăituirea” oficialilor
32. Taunting officials/ Sarcasme la adresa oficialilor
33. Fraternization/ Fraternizare
34. Vigils/Veghi

Drama and Music/ Teatru și muzică
35. Humorous skits and pranks/ Scenete și bancuri
36. Performances of plays and music/ Reprezentații teatrale și muzicale
37. Singing/ Cântat

Processions/ Procesiuni
38. Marches/ Marșuri
39. Parades/ Parade
40. Religious processions/ Procesiuni religioase
41. Pilgrimages/ Pelerinaje
42. Motorcades/ Cavalcade de motociclete

Honoring the Dead/ Onorarea morților
43. Political mourning/ Doliu politic
44. Mock funerals/ Funeralii în batjocură
45. Demonstrative funerals/ Înmormântări demonstrative
46. Homage at burial places/ Omagii în cimitire

Public Assemblies/ Adunări publice
47. Assemblies of protest or support/ Adunări de protest sau de sprijin
48. Protest meetings/ Mitinguri de protest
49. Camouflaged meetings of protest/ Mitinguri de protest camuflate
50. Teach-ins/

Withdrawal and Renunciation/ Abandon și denunțare
51. Walk-outs/ Demisii
52. Silence/ Tăcere
53. Renouncing honors/ Ore de renunțare
54. Turning one’s back/ Stânga-împrejur

THE METHODS OF SOCIAL NONCOOPERATION/ METODE DE NONCOOPERARE SOCIALĂ

Ostracism of Persons/ Ostracizare de persoane
55. Social boycott/ Boicot social
56. Selective social boycott/ Boicot social selectiv
57. Lysistratic nonaction/ Nonacțiune lisistratică
58. Excommunication/ Excomunicare
59. Interdict/ Interdicție

Noncooperation with Social Events, Customs, and Institutions/ Noncooperare în raport cu evenimente sociale, obiceiuri și instituții
60. Suspension of social and sports activities/ Suspendare a activităților sociale și sportive
61. Boycott of social affairs/ Boicotare a rânduielii sociale
62. Student strike/ Grevă studențească
63. Social disobedience/ Dezobediență socială
64. Withdrawal from social institutions/ Abandonare a instituțiilor sociale

Withdrawal from the Social System/ Părăsire a sistemului social
65. Stay-at-home/ Statul acasă
66. Total personal noncooperation/ Noncooperare personală totală
67. “Flight” of workers/ „Volatilizarea” muncitorilor
68. Sanctuary/ Dreptul la adăpost infailibil împotriva abuzurilor puterii
69. Collective disappearance/ Dispariția colectivă
70. Protest emigration (hijrat)/ Emigrația de protest (hijrat)

THE METHODS OF ECONOMIC NONCOOPERATION: (1) ECONOMIC BOYCOTTS/ METODE ALE NONCOOPERĂRII ECONOMICE

Actions by Consumers/ Acțiuni ale consumatorilor
71. Consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor
72. Nonconsumption of boycotted goods/ Neconsumarea bunurilor boicotate
73. Policy of austerity/ Politici de austeritate
74. Rent withholding/ Reținerea chiriei
75. Refusal to rent/ Refuzul închirierii
76. National consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor naționali
77. International consumers’ boycott/ Boicotul consumatorilor internaționali

Action by Workers and Producers/ Acțiuni ale muncitorilor și ale producătorilor
78. Workmen’s boycott/Boicotul muncitorilor
79. Producers’ boycott/ Boicotul producătorilor

Action by Middlemen/ Acțiuni ale clasei de mijloc
80. Suppliers’ and handlers’ boycott/ Boicotul furnizorilor și al manipulatorilor de mărfuri

Action by Owners and Management/ Acțiuni ale proprietarilor și ale personalului managerial
81. Traders’ boycott/ Boicotul comercianților
82. Refusal to let or sell property/ Refuzul de a lăsa sau vinde proprietăți
83. Lockout/ Blocare
84. Refusal of industrial assistance/ Refuz al asistenței industriale
85. Merchants’ “general strike”/ „Grevă generală” a comercianților

Action by Holders of Financial Resources/ Acțiuni ale deținătorilorde resurse financiare
86. Withdrawal of bank deposits/ Retragerea depozitelor bancare
87. Refusal to pay fees, dues, and assessments/ Refuzul de plătire a taxelor, cotizațiilor și evaluărilor
88. Refusal to pay debts or interest/ Refuzul plătirii datoriilor sau al dobânzilor
89. Severance of funds and credit/ Abandonarea fondurilor și creditelor
90. Revenue refusal/ Refuzul veniturilor
91. Refusal of a government’s money/ Refuzul banilor guvernamentali

Action by Governments/ Acțiuni guvernamentale
92. Domestic embargo/ Embargo domestic
93. Blacklisting of traders/ Liste negre cu comercianți
94. International sellers’ embargo/ Embargo vizând comercianții internaționali
95. International buyers’ embargo/ Embargo vizând cumpărătorii
96. International trade embargo/ Embargo vizând comerțul internațional

THE METHODS OF ECONOMIC NONCOOPERATION: (2)THE STRIKE/ METODELE NONCOOPERĂRII ECONOMICE: (2) GREVA

Symbolic Strikes/ Greve simbolice
97. Protest strike/ Greve de protest
98. Quickie walkout (lightning strike)/ Promenade rapide (greva de iluminare)

Agricultural Strikes/ Greve în agricultură
99. Peasant strike/ Grevă țărănească
100. Farm Workers’ strike/ Greva fermierilor

Strikes by Special Groups/ Greve ale grupurilor specializate
101. Refusal of impressed labor/ Refuz muncii tipografice
102. Prisoners’ strike/ Greva pușcăriașilor
103. Craft strike/ Greva meșteșugarilor
104. Professional strike/ Greva profesională

Ordinary Industrial Strikes/ Greve industriale normale
105. Establishment strike/ Greva establishment-ului
106. Industry strike/ Greva industrială
107. Sympathetic strike/ Greva de simpatie

Restricted Strikes/ Greve restrictive
108. Detailed strike/ Greva celor din desfacerea cu amănuntul
109. Bumper strike/ Greva
110. Slowdown strike
111. Working-to-rule strike
112. Reporting “sick” (sick-in)
113. Strike by resignation/ Greva prin demisie
114. Limited strike/ Greva limitată
115. Selective strike/ Greva selectivă

Multi-Industry Strikes/ Grevele multi-industriale
116. Generalized strike/ Greve generalizate
117. General strike/ Greva generală

Combination of Strikes and Economic Closures
118. Hartal
119. Economic shutdown

THE METHODS OF POLITICAL NONCOOPERATION

Rejection of Authority
120. Withholding or withdrawal of allegiance
121. Refusal of public support
122. Literature and speeches advocating resistance

Citizens’ Noncooperation with Government
123. Boycott of legislative bodies
124. Boycott of elections
125. Boycott of government employment and positions
126. Boycott of government depts., agencies, and other bodies
127. Withdrawal from government educational institutions
128. Boycott of government-supported organizations
129. Refusal of assistance to enforcement agents
130. Removal of own signs and placemarks
131. Refusal to accept appointed officials
132. Refusal to dissolve existing institutions

Citizens’ Alternatives to Obedience
133. Reluctant and slow compliance
134. Nonobedience in absence of direct supervision
135. Popular nonobedience
136. Disguised disobedience
137. Refusal of an assemblage or meeting to disperse
138. Sitdown
139. Noncooperation with conscription and deportation
140. Hiding, escape, and false identities
141. Civil disobedience of “illegitimate” laws

Action by Government Personnel
142. Selective refusal of assistance by government aides
143. Blocking of lines of command and information
144. Stalling and obstruction
145. General administrative noncooperation
146. Judicial noncooperation
147. Deliberate inefficiency and selective noncooperation by enforcement agents
148. Mutiny

Domestic Governmental Action
149. Quasi-legal evasions and delays
150. Noncooperation by constituent governmental units

International Governmental Action
151. Changes in diplomatic and other representations
152. Delay and cancellation of diplomatic events
153. Withholding of diplomatic recognition
154. Severance of diplomatic relations
155. Withdrawal from international organizations
156. Refusal of membership in international bodies
157. Expulsion from international organizations

THE METHODS OF NONVIOLENT INTERVENTION

Psychological Intervention
158. Self-exposure to the elements
159. The fast
a) Fast of moral pressure
b) Hunger strike
c) Satyagrahic fast
160. Reverse trial
161. Nonviolent harassment

Physical Intervention
162. Sit-in
163. Stand-in
164. Ride-in
165. Wade-in
166. Mill-in
167. Pray-in
168. Nonviolent raids
169. Nonviolent air raids
170. Nonviolent invasion
171. Nonviolent interjection
172. Nonviolent obstruction
173. Nonviolent occupation

Social Intervention
174. Establishing new social patterns
175. Overloading of facilities
176. Stall-in
177. Speak-in
178. Guerrilla theater
179. Alternative social institutions
180. Alternative communication system

Economic Intervention
181. Reverse strike
182. Stay-in strike
183. Nonviolent land seizure
184. Defiance of blockades
185. Politically motivated counterfeiting
186. Preclusive purchasing
187. Seizure of assets
188. Dumping
189. Selective patronage
190. Alternative markets
191. Alternative transportation systems
192. Alternative economic institutions

Political Intervention
193. Overloading of administrative systems
194. Disclosing identities of secret agents
195. Seeking imprisonment
196. Civil disobedience of “neutral” laws
197. Work-on without collaboration
198. Dual sovereignty and parallel government

Source: Gene Sharp, The Politics of Nonviolent Action, Vol. 2: The Methods of Nonviolent Action (Boston: Porter Sargent Publishers, 1973).

http://www.aeinstein.org/organizations/org/198_methods.pdf

Se mai pot vedea și:

http://www.fragmentsweb.org/TXT2/p_srevtx.html

http://www.aeinstein.org/lectures_papers/OXFORD_PNVA.pdf

http://books.google.ro/books/about/The_politics_of_nonviolent_action.html?id=gA0XAAAAIAAJ&redir_esc=y

(text ;i link-uri preluate de la adresa http://nastase.wordpress.com/2012/01/28/cine-nu-e-gata-il-iau-cu-lopata/)

Published in:

Polis

on 29 ianuarie 2012 at 11:06 am Comments (3)
Tags: actiune, blog, democratie, gene sharp, metode, nonviolenta, Ovidiu Pecican, Polis

Proză: Leon Iosif GRAPINI: Șase mii de capete de vită (3)

(urmare)

… femeia priveşte spre uşă, în gol, stând rezemată cu spatele de tejghea, încă nu se dă dusă, aşteaptă, poate, pe cârciumar, poate, continuarea discuţiei despre universuri, despre fante şi bucle temporale în a căror existenţă crede fără rezerve, din când în când întoarce capul spre tânăr, îi zâmbeşte scurt şi dulce, apoi revine cu mintea şi cu ochii în locurile de dinainte, doar afaceristul pare posomorât şi agasat, ţinându-şi coatele pe masă şi căutătura îndreptată spre gâtlejul lung al carafei, se gândeşte, aşa e, şi la amiază, când i-a spus că pezevenghiul de la finanţe s-a mutat de pe strada lor, cârciumarul i-a tras cu ochiul, dându-i de înţeles că vorbele sunt doar pentru urechile celor doi şoferi intraţi la o ţuică, însă el nu s-a prins, a crezut că are omul un tic nervos, acum e limpede ca bună ziua, chiar dacă a negat cu vorba, prin gest a confirmat spusele tinerei doamne, nu-i nimic, după ce-şi pune burta la cale, îl mai calcă o dată pe finanţist, şi nu-şi ia degetul de pe sonerie până nu-i deschide cineva sau până nu se aprinde casa, din două, una, mama lui de hoţ, să-i ia banii, trei milioane, vă daţi seama ce sumă, şi să-l poarte pe drumuri, el trebuia să fie mâine-seară la graniţă, şase mii de capete de vite, numai una şi una, le luceşte părul de grase ce sunt, patruzeci de milioane pierde dacă, dar farfuria aşezată cu zgomot pe masă şi clinchetul tacâmurilor îl readuc cu picioarele pe pământ. Femeia a părăsit încăperea, nu a băgat de seamă când s-a retras, au rămas muncitorii, domnişorul, el şi cârciumarul, acesta din urmă, trăgându-şi piciorul drept după el, se îndreaptă spre masa celor trei, Vă mai aduc una, Da, încă una şi gata, comandă tânărul, care, în ciuda vârstei, afaceristului îi pare a fi şef peste ceilalţi doi, sau e o simplă impresie, curajul lui de a face prinsoare cu el şi pariul câştigat îl îndreptăţesc să vorbească în numele muncitorilor, să fie guraliv, vesel şi darnic, îşi permite, a făcut dintr-un foc, fără să mişte un deget, câteva bancnote, contravaloarea unei damigene de ţuică, până a-i vorbi de universuri şi de fanta dintre ele, chit că a observat că-l ia peste picior, l-a crezut pământean, om de încredere, acum, când s-a dat în stambă cu ştiinţa lui, se dovedeşte a fi aerian, filfizon, auzi acolo, fantă deci, păi dacă era o fantă prin care să poată trece s-ar fi dus la mamă-sa, Dumnezeu s-o ierte, ori la tatăl său, că şi el s-a grăbit a pleca la cele veşnice, să-i întrebe cum e pe acolo, nu într-un buncăr cu trei ciudaţi, ce mai, sunt duşi cu pluta toţi, nebuni, nu alta. Odată farfuria golită, străinul îşi şterge cu batista colţurile gurii şi fruntea, se lasă pe spate, ia paharul plin şi-l răstoarnă cu plăcere pe gâtlej, nu înainte de a-şi clăti gura, se ridică leneş de la masă, mâncarea şi băutura i-au căzut bine, dar parcă l-au moleşit, Eu am treabă, se adresează cu voce ridicată cârciumarului, plec, o iau spre casa stimabilului, tot îl găsesc, de nu ne mai vedem, deşi nu-i exclus să dorm la noapte în mansarda ta, eu îţi mulţumesc de ospitalitate, ţine aici, păstrează restul, e plăcerea mea, şi lipeşte cu zgomot trei bancnote pe tăblia tejghelei, apoi îi strânge mâna, ostentativ, spre a-i stârni regrete după un asemenea client, şi se apropie de uşă, dar se opreşte şi coteşte spre masa celor trei, dă mâna cu ei, pe a tânărului i-o reţine în palma sa lată până termină ce are de-i spus, Tinere domn, las-o mai moale cu universurile astea, până una, alta îl ştim pe ăsta, în care ne chinuim a ne învârti cu rost, ce vezi şi ce auzi cu ochii şi cu urechile tale e sfânt, încolo, doar snoave şi poveşti de adormit copiii, altfel te văd de ispravă, om de viitor, să auzim de bine, şi iese pe uşă, prinzând din zbor replica tânărului, fără a-i stârni reacţii, Basme de adormit nu copiii, ci oameni maturi dumneata povesteşti.

În aer pluteşte acelaşi miros de trandafir sălbatic, de fum şi de moloz, cu toate că lumina dă a se împuţina, iar soarele a şters-o de pe întinderea cerului, lăsând în urmă aceiaşi nori rebeli şi nehotărâţi, căldura de mai se simte încă, un vânticel călduţ stârneşte uşor praful grămezilor uriaşe de moloz, strada, cu unele dintre clădiri încă în picioare şi cu altele îngenunchiate sau culcate la pământ de exploziile trecute, e pustie, nu se vede ţipenie de om în lungul ei, doar dincolo de dărâmături, doi câini bine hrăniţi, semn că printre gunoaie au ce găsi pentru a-şi potoli foamea, muşină cu dezinteres, mai mult din instinct, locurile unor foste bucătării, în depărtare, ca într-un vis, se aud roţile tramvaiului, dovada clară că linia nu a fost aruncată în aer. Bărbatul îşi îndeasă pălăria pe cap, încântat să audă, deşi abia desluşit, uruitul roţilor pe şine, după va da ochii cu specialistul în finanţe, şi în escrocherii, sau cu cineva din familie, se va îndrepta spre strada cu grădini, iar de acolo, spre linia de tramvai, dacă are tren sau autobuz dimineaţă va fi acasă, până în oraşul său nu sunt mai mult de o sută cincizeci de kilometri, plecarea la graniţă a ratat-o, asta numai dacă pezevenghiul de finanţist nu-i va face surpriza să-i fi obţinut aprobarea, însă nu-şi face nici cea mai vagă speranţă, de era rezolvată problema nu fugea din calea lui. O ia spre locuinţa funcţionarului din minister, acum s-a mai calmat, nu mai explodează de agresivitate, totuşi e hotărât să nu plece de lângă sonerie până când cineva nu-şi arată faţa. Nu apucă să facă nici treizeci de paşi că, privind în susul străzii, zăreşte o persoană venind spre el, deşi e departe, după alură, o recunoaşte cu destulă uşurinţă, străinul, tremurând de plăcere şi de nerăbdare, vrea să alerge spre ea, dar se răzgândeşte brusc şi, sprinten şi vesel, face la stânga-mprejur, o ia la fugă, parcurgând în câteva clipe distanţa scurtă ce-l desparte de cârciumă, întră valvârtej înăuntru, măsoară cu paşi mari şi îndesaţi încăperea şi se aruncă pe scaunul părăsit cu puţin timp în urmă, Ei, acu să vă văd, se adresează radiind de fericire celor patru bărbaţi, care, contrariaţi de intrarea intempestivă a acestuia, nu-şi dezlipesc ochii de pe faţa lui îmbujorată de vin şi de bucurie, aşteptând explicaţii. Parte din ele vin, Staţi, staţi, acu să vă văd, şi pe tine, tinere, sunt curios ce vei face când fanta aia îţi va da cu tifla în nas, Bine, domnul, dar explică-te, zi ceva, nu ne ţine ca pe jar, Răbdare, niţică răbdare, răspunde acesta privind când la ei, când la uşa de la intrare, apoi, brusc, fulgerat de un gând potrivnic lui, se ridică dintr-odată, fără veste, aleargă spre uşă şi, lăsând-o deschisă, iese în stradă, da, se linişteşte, persoana vine la birt, nu are unde se duce, în acea parte a străzii cârciuma e singura clădire neafectată de explozii, revine înăuntru, împingând uşa în urma sa, apăsând cu migală, ca într-un joc de copii, pe clanţă şi închizând-o tacticos, se reaşează pe scaun, relaxat, cu ochii arzând de emoţie, îndreptaţi spre intrare. Cârciumarul şi ceilalţi clienţi se privesc uluiţi, toţi odată şi pe rând, doi câte doi, întorcându-şi capul când la stânga, când la dreapta, dar şi spre uşă, pe care, au înţeles bine, urmează să intre cineva, o persoană a cărei prezenţă îl bucură nespus pe bărbatul cu pălărie. Uşa se dă în lături şi în cadrul ei îşi face apariţia un bătrânel scund, cu o figură demnă, demnitatea fiindu-i conferită de faţa încă plăcută, senină, şi de părul bogat, aproape alb, Bună ziua la toată lumea, salută nou-venitul, înclinându-şi capul, şi se duce spre tejghea, în faţa căreia cârciumarul, înlemnit, cu ochii bulbucaţi şi cu gura deschisă, îl face pe bătrân să exclame, Dar ce te-a înmărmurit în aşa hal. Cei doi muncitori în salopetă albastră privesc năuciţi, nevenindu-le să-şi creadă ochilor că persoana tocmai intrată se află aici, lângă ei, în faţa lor, în carne şi oase, tânărul, cu un zâmbet sinistru îngheţat pe buze, îl urmăreşte pe bătrân, întreaga lui făptură, albă ca varul, exprimând o spaimă soră cu moartea, numai afaceristul, cuprins de un entuziasm nemărginit, priveşte când la unul, când la altul, bucurându-se de groaza ce le-a cuprins chipurile, în cele din urmă sparge tăcerea cu vorba lui apăsată, bolovănoasă, dar extrem de veselă, Hai, meştere, serveşte-l pe domnul judecător cu un vin, o ţuică, sau un coniac, o fi având gusturi alese, hei, meştere, cu tine vorbesc, trezeşte-te. Cârciumarul îşi revine din perplexitate şi face o mişcare ca şi cum ar vrea să o ia la sănătoasa, dar trece în spatele tejghelei, târându-şi piciorul bolnav, şi aşteaptă comanda bătrânului, O sticlă cu vin, da, însă pentru acasă, Hei, tinere, şefule, zbiară fericitul client, cum e cu fanta, ia zi, şi cu universurile, de ce nu-l întrebi pe domnul judecător cum e să te plimbi pe stradă mort, cuvinte la care bătrânul se întoarce spre el, aruncându-i o uitătură intrigată, aspră şi mustrătoare, Stimabile domn, continuă străinul cu voce scăzută, molcomă, ai greşit adresa, nu la mine trebuie să te uiţi cu dojană şi cu asprime, ci la ceilalţi, eu le-am zis că eşti bine-mersi, cum se spune, ei însă au susţinut sus şi tare că-ţi dormi somnul de veci în cimitir de mai bine o lună. E rândul bătrânului să-şi arate uluirea, Domnule, se adresează cârciumarului, vreau urgent o explicaţie, acesta din urmă continuă să caute o hârtie pentru a împacheta sticla, o hârtie pe care, deşi aflată sub nasul lui, nu reuşeşte să o găsească…

(va urma)

Published in:

on 29 ianuarie 2012 at 10:57 am Lasă un comentariu
Tags: ars, blog, Leon Iosif Grapini, literatura, Ovidiu Pecican, proza, sase mii de capete de vita

Ovidiupecican's Blog

imago mundi & speculum historiale

ACTA: Un antentat la libertate

Polis: Dr. Gene SHARP: 198 Methods of Nonviolent Action/ 198 metode de acțiune nonviolentă

Proză: Leon Iosif GRAPINI: Șase mii de capete de vită (3)

Blogroll