Amedeo (10): Despre educație

NU TOATĂ lumea în școala românească își gândește rostul privind spre tradiție. Chiar dacă nu survine în discuțiile publice, profesorul poate gândi după cum urmează: „Rolul meu de profesor este să îmi pregătesc elevii/ studenții să lucreze în locuri de muncă ce astăzi nu există, cu tehnologii neinventate încă, pentru a rezolva probleme despre care astăzi nu știm că ar fi probleme (subl. O.P.). Instrumentele actuale cu care trebuie să îndeplinesc această misiune imposibilă sunt: scris, citit, socotit. Aici intervine utilizarea calculatorului ca mijloc (subliniez) complementar de educație. În general noi vedem în asta doar tehnologia. În realitate trebuie să avem mult mai multă grijă pentru procese, oameni și cultură. Acestea sunt elementele foarte necesare pentru un sistem educațional performant. Repet: procese, oameni, cultură. Prin urmare, cele 5 componente în general discutate ale eLearning-ului, și anume: conținut digital, calculatoare, INTERNET, formare profesională și dezvoltarea mijloacelor de învățare trebuie să își aplece ponderea către proces (cărui proces de învățare îi servește un anumit tip de soft educațional), oameni (cum formez profesorii pentru utilizarea, dar și crearea soft-ului educațional) și cultură (cum dezvolt mijloacele de învățare)”. (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-10705115-intalnire-online-elearning-realitati-mai-putin-cunoscute.htm răspuns la întrebarea nr. 4, a lui Leo)

Dacă profesorul ar gândi așa cum spune autorul rândurilor citate, el ar suna interesant și inovativ, dar cu nimic mai puțin scutit de eroare decât cei repliați în lumea creionului și hârtiei, fără acces la noile tehnologii ale predării-învățării. Asta s-ar cuveni să ofere școala? Pregătire pentru ca elevii elevii/ studenții să lucreze în locuri de muncă ce astăzi nu există? Nu tocmai. Pregătire pentru a face față în chip inovativ și inteligent, creativ și mulțumitor imprevizibilului și previzibilului, deopotrivă, da. Însă nu doar atât. Școala se cuvine să tindă la crearea unei personalități complexe, incluzând pe lângă predarea de cunoștințe și o tablă de valori morale, formând caractere puternice, bine definite, învățându-le să se pună în slujba binelui public.

O oră de clasă din 2020: „Liberă de dogme și îndreptată spre construcția cunoașterii mai mult decât spre reproducerea cunoașterii”. Din păcate, chiar și această frumoasă proiecție poate deveni o dogmă. Gândire antidogmatică, de acord. Dar și gândire coerent etalată creativ în jurul valorilor și al unei etici constructive, orientate către ceilalți, în mod generos, și etalată atât pe dimensiunea rezolvării chestiunilor ținând de existența materială imediată, cât și pe cea a problemelor și interogațiilor sufletești.

Oameni mai liberi, mai autentici – neînstrăinați -, căutând valoarea și binele, interesându-se și de restul lumii, nelimitând totul la orizontul vizibilului și a superficialității ușor de apucat.

Anunțuri
Published in: on 20 Noiembrie 2011 at 7:57 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , , , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2011/11/20/amedeo-despre-educatie/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: