Proză: Cristian ROBU-CORCAN: Sinucigașul sau Glonte mic în tâmplă mare (II)

(urmare)

 

– Sigur că da! răspunse cu amabilitate domnul fără vârstă şi-i întinse o ţigară de foi, lungă. Numai că, dacă îmi permiteţi, fumatul dăunează sănătăţii. Nu-i bine să fumaţi, asta-i! Mai degrabă aţi mânca ceva. Am la mine un minunat măr care nu vă poate face altceva decât să vă prelungească viaţa.

– Lăsaţi mărul! Un foc, un foc aş dori…

Domnul fără vârstă scăpără chibritul, privind fascinat flacăra, până ce domnul V., enervat, îi smulse băţul din mână şi îşi aprinse ţigara.

– Da! mărturisi el, trăgând fumul adânc în piept. Da, am uitat de zvâcnitură… Zvâcnitura poate fi puternică sau slabă, astfel tâmpla devenind mai mare sau mai mică.

Domnul fără vârstă chicoti fericit, apoi îi şopti grav domnului V. :

– Iar dumneavoastră aveţi o zvâcnitură puternică. Haideţi, puneţi un pic degetul, o să simţiţi! Zvâcnitură puternică, tâmplă mare. Tâmplă mare… ehei, înseamnă că sunteţi domnul Vincent!

Şi tăcerea ce însoţea liniştea se coloră violent în roşu-verde, galben-violet, albastru- portocaliu, învăluind banca galbenă a domnului V., apoi pe el, apoi raglanul lui, se opri în dreptul domnului fără vârstă, îl ocoli cu grijă şi dispăru printre copaci.

– Într-adevăr, spuse încet domnul V., numele acesta pe care-l tot pronunţaţi neîncetat începe cu V. Dar asta nu înseamnă că mă cheamă Vincent…

– Ba nu, ba nu, eu nu greşesc niciodată! Sunt sigur, îl am în faţă pe chiar domnul Vincent… ah, atenţie la scrum!

Domnul V. tocmai scuturase ţigara, însă domnul fără vârstă, cu o repeziciune nebănuită, prinse din zbor scrumul în căuşul palmei.

– Ar fi păcat! se justifică el. Un parc atât de curat… Şi apoi, pe mine, nu mă deranjează dacă scrumaţi în palma mea. Aşadar, cum vă spuneam, sunteţi chiar domnul Vincent!

O haită de corbi traversă, în acel moment, cerul. Iar domnul V. se gândi că, dacă parcul, cu copacii şi băncile sale colorate, ar fi devenit o holdă de grâu din care să ţâşnească lumina spre negrul înălţimilor, el ar fi putut fi domnul Vincent. Şi poate chiar era, deoarece, dintre tufele ce năpădiseră pământul, începură a se ivi suliţe de grâu copt.

– Sunteţi domnul Vincent! continuă domnul fără vârstă, scobindu-se între dinţi cu un pai din grâul care abia apăruse. Dacă sunteţi domnul Vincent, aveţi o tâmplă mare. Iar dacă aveţi o tâmplă mare… Priviţi, am aici ceva mic!

Şi domnul fără vârstă deschise pumnul încet, sub privirile înmărmurite ale domnului V. Un glonte cu vârful auriu strălucea în lumina nopţii, aşezat pe palma domnului fără vârstă, în chiar punctul ce unea linia vieţii cu cea a norocului.

– Tâmplă mare, glonte mic! mai spuse domnul fără vârstă, începând să râdă zgomotos până ce se înecă în hohote. Mare, mic… teribil de amuzant!

Dacă ar fi mai avut ocazia, mult mai târziu, probabil că domnul V. s-ar fi gândit ce anume l-a determinat să se ridice furios şi să înceapă a-i căra după ceafă domnului fără vârstă palme, una după alta, în timp ce acesta, nicidecum mirat că nimerise în acea stranie sarabandă a loviturilor, se aruncase în genunchi şi ridicase în sus fesele sale rotunde, strigând:

– La fund, la fund, domnule Vincent! Loviţi-mi poponeţul, nu ceafa! La fund, domnule Vincent! Daţi-mi o lecţie! Loviţi moartea, loviţi-o ca pe un copil! O lecţie morţii!

– Nenorocitule! mârâi răguşit domnul V. Animalule!

– La fund, domnule Vincent! striga mai tare domnul fără vârstă. O lecţie, la fund…

– Perversule! strigă şi domnul V. Eu mă duc la fund, iar tu te amuzi.

– Moartea e întotdeauna perversă, replică, năduşit, domnul fără vârstă. Şi, întotdeauna, se amuză. Şi, întotdeauna, cineva se duce  la fund. La fund, domnule Vincent…!

– Dă-mi glontele! strigă sfârşit domnul V.

Şi, deodată, liniştea se lăsă iarăşi.

Iar tăcerea ce însoţea liniştea, pentru a treia oară, învălui banca galbenă a domnului V., apoi pe el, apoi raglanul lui ,mângâie glontele, dunga pantalonului, oftă şi se pierdu printre copaci.

– Şi pistolul? şopti înfricoşat domnul V. Dă-mi şi pistolul!

– E nichelat, şopti la rândul lui domnul fără vârstă, întinzându-i un revolver de buzunar. Comandă specială. Un singur glonte. Culori pure. Peste douăzeci de nuanţe de negru…

Dar domnul V., furios, îi smulse pistolul din mână.

– Eşti un măscărici! îi spuse, văzându-l gata să plângă. Un măscărici… dar, să ştii, nu sunt supărat pe tine!

– Oh, vă mulţumesc, domnule Vincent! Sper să …

Dar domnul V. nu mai apucă să vadă cum domnul fără vârstă întineri deodată, transformându-se într-un adolescent înalt şi zvelt, cu ochii cenuşii şi fruntea gravă, îmbrăcat în smoking şi cămaşă albă, cu o garoafă roşie la butonieră, vestă gri şi pantofi negri. Căci glontele cel mic îi străpunse tâmpla mare, eliberând, prin gaura din care ţâşni, toate culorile. Iar acestea, nebune, se înşirară cu repeziciune pe pietriş, rânduindu-se în pete mici şi închipuind, în lumina lunii, un copac cu urechea tăiată, albastru, cu umbre galbene, pornind în sus, spre petele roz ce-i construiau crengile presărate cu ocru, alb şi culoarea măslinilor, şi, mai încolo, pierdut în cerul spălăcit de ceruleum, un gard, un verde veronese ce-ncătuşa în el drama morţii şi bucuria vieţii. Încât domnului fără vârstă, acum tânăr, nu-i mai rămase de făcut decât să se aplece şi, cu o cretă violet, să scrie Souvenir de Mauve, apoi să dispară în vânt aşa cum apăruse.

 

Anunțuri
Published in: on 6 Noiembrie 2011 at 8:01 pm  Comments (1)  
Tags: , , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2011/11/06/proza-cristian-robu-corcan-sinucigasul-sau-glonte-mic-in-tampla-mare-ii/trackback/

RSS feed for comments on this post.

One CommentLasă un comentariu

  1. Felicitari!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: