TEATRU: Lucian POP: Cu ce mă serviţi?

În general dramaturgia românească de azi suferă din… nebăgare de seamă. Autorii încă neafirmați își găsesc greu locul, atât în reviste, cât și – mai ales – în repertoriul teatrelor. Lucian Pop scrie teatru nu de azi, de ieri. Totuși, nu s-a văzut încă jucat de nimeni, iar piesele lui ăși așteaptă editorii. Mi-a încredințat pentru acest blog o piesă destinată Crăciunului. Dar asta e o sărbătoare ce se cere pregătită din timp. Sper ca postarea ei pe acest blog să îi aducă noroc, să atragă atenția vreunui regizor și să fie în cele din urmă jucată. (O.P.) 

 

Personaje: Sandu, Anca, Moș Crăciun

 

 În mijlocul sufrageriei, fixat pe un stativ, este un brad de Crăciun, fără podoabe.

Din camera alăturată, ies cei doi fraţi, Sandu şi Anca, fiecare în braţe cu câte o cutie plină de globuri şi beteală. Se opresc în faţa bradului.

SANDU   Trag o linie din vârf…prin mijloc…până la parchet…şi-am împărţit bradul în două.

ANCA   Partea mea şi partea ta.

SANDU   Începem!

 Anca ia un glob roşu şi îl atârnă pe o creangă din jumătatea ei de brad.

Sandu, un glob vişiniu.

ANCA   Nu prea merge. Roşu cu vişiniu. Ia-l pe cel albastru.

Sandu îi face pe plac.

Anca pune un glob argintiu.

Sandu alege din cutia lui, un glob alb.

ANCA   Este deja unul argintiu. Pentru moment, ajunge. Alege-l pe cel…

SANDU   Ştii ce? Fiecare cu ideile lui!

Sandu agaţă globul alb în brad.

Anca, fără să o vadă Sandu, cotrobăie prin cutia ei şi pune în brad un glob roşu în formă de pisică.

ANCA   Poftim!

SANDU   Dă-ţi jos pisica!

ANCA   Ce să-ţi fac dacă ai fost neatent şi ţi-ai spart căţelul?

SANDU   Bine. Îmi aduc extraterestrul!

Sandu fuge în cameră de unde se întoarce cu un extraterestru în miniatură. Extraterestrul are pâlnii în loc de urechi şi pielea verde. Îl fixează în brad.

SANDU   Speri-o! Miauuu! Miauuu!

Anca fuge şi ea în cameră. Se întoarce cu un luptător antitero, mascat, ce are o puşcă automată. Îl aşează în brad, faţă în faţă cu extraterestru.

ANCA   Dacă vrea să fugă în cosmos, trage!

   Se aud bătăi insistente în uşa de la intrare, apoi o voce speriată:

VOCEA   Mii de scuze domnule Popescu, stimată doamnă Popescu, respectele mele, poate că dumneavoastră, tocmai în acest moment purtaţi o discuţie extraordinar de importantă şi eu v-am deranjat… de-aţi şti!… am fost luat prin surprindere, răsturnat… Domnule Popescu, doamnă Popescu… sunteţi acasă?

SANDU   Numai cele două mari probleme ale familiei Popescu sunt acasă.

ANCA   Vrei să ştii cum le cheamă?

VOCEA   Da.

SANDU   Sandu şi Anca. Tu cine eşti?

VOCEA    Moş Crăciun.

ANCA   A venit Moş Crăciun cu sacul plin!

VOCEA   Sandu!… Anca!… Ce necaz pe capul meu!

ANCA   Deschide uşa, poate că Moş  Crăciun are nevoie de ajutor.

Sandu deschide uşa. Intră în sufragerie Moş Crăciun, în costum roşu şi se aşează epuizat pe un scaun.

ANCA   Unde ţi-e sacul?

Moş Crăciun se prinde cu mâinile de cap.

MOŞ CRĂCIUN   Sacul meu! Renii mei! Sania mea!

ANCA   Linişteşte-te, linişteşte-te. Sandu, du-te şi ia din sertarul mamei un codamin. Îl calmează.

MOŞ CRĂCIUN   Sunt calm, sunt calm…Renii mei! Sania mea!… Unde-i pisoiul cel negru?! Îl strâng de gât!

ANCA   Pisoiul nostru este roşu.

MOŞ CRĂCIUN   Roşu?

SANDU   Ca hainele tale.

Anca îi arată lui Moş Crăciun globul din brad în formă de pisoi.

MOŞ CRĂCIUN   N-am văzut eu bine? Pisoiul ăsta a fost?!

SANDU   Unde?

MOŞ CRĂCIUN   Acum 10 minute îmi opresc sania pe acoperişul casei voastre. Şi cine apare din spatele coşului de fum? Pisoiul ăsta mic, pe care eu l-am văzut mare! Pisoiul ăsta roşu pe care eu l-am văzut negru! Scoate în faţa renilor mei un miauuu…înfiorător!

SANDU   Un miau ca sirena salvării!

ANCA   Un miau…mai ceva ca un claxon de tir!

SANDU   Ce sperietură pe capul renilor!

ANCA    Dururum, dururum, dururum, renii o rup la fugă!

SANDU  Cu sanie cu tot!

MOŞ CRĂCIUN   Ce deştepţi sunteţi. Exact aşa a fost.

SANDU   Dar dacă?…Dacă minţi?

ANCA   Dacă eşti  numai tu singur, fără sanie, fără reni, fără sac?

SANDU   Te punem la detectorul de minciuni.

MOŞ CRĂCIUN   Aveţi detector de minciuni?!

SANDU   Am ceva mai bun decât detectorul.

Sandu îşi ia din brad extraterestrul şi îl pune în faţa lui Moş Crăciun.

SANDU   Extraterestrul meu îţi citeşte toate gândurile de sub frunte.

Moş Crăciun îşi acoperă repede fruntea cu palma.

Anca îşi aduce în faţa lui Moş Crăciun luptătorul antitero.

ANCA   Ridică mâinile sus!

Moş Crăciun îşi ridică mâinile sus.

MOŞ CRĂCIUN   Te rog nu trage.

ANCA   Spune adevărul. Nu ai nici sanie, nici reni, nici sac.

MOŞ CRĂCIUN   Nu am.

SANDU   Atunci de ce ai venit la noi?

MOŞ CRĂCIUN   Am venit în vizită. Cu ce mă serviţi?

SANDU   Du-te Anca în bucătărie. Adu suc, prăjituri, cozonac.

MOŞ CRĂCIUN   Miroase a sarmale.

ANCA   Avem şi sarmale. Vrei?

MOŞ CRĂCIUN   Mulţumesc dar mă grăbesc foarte tare. Unde credeţi voi că mi-au fugit renii cu sania plină de cadouri? Speriaţi de pisica roşie pe care eu am văzut-o neagră? Unde credeţi că au fugit? Nimic mai simplu. Au fugit la Polul Nord!

SANDU   Şi tu cu ce o să mergi după ei până la Polul Nord?

MOŞ CRĂCIUN   Cu ajutorul vostru. Fiţi atenţi. Dacă vă îndeplinesc o dorinţă, atunci, în momentul acela, pac!, sunt la Polul Nord!

ANCA   Ce mă bucur! Eu, Moş Crăciun, îmi doresc un costum de scafandru.

SANDU   Eu, o rachetă pentru extraterestru.

MOŞ CRĂCIUN   De unde să vă dau costum de scafandru şi rachetă?! Nu vedeţi că am doar hainele de pe mine?

ANCA   Dacă nu ai nimic de dat, ce dorinţă ne poţi îndeplini?

MOŞ CRĂCIUN   Să vă spun un mare secret. Şi voi, şi eu…ştiţi ce suntem?…Nişte cântece!

ANCA   Cântece?

MOŞ CRĂCIUN   Suntem cântece.

SANDU   Eu? Cântec?!

MOŞ CRĂCIUN   Şi tu şi Anca şi eu.

SANDU   Este prea de tot Moş Crăciun.

ANCA   Exagerezi.

MOŞ CRĂCIUN   Nu exagerez deloc. Sunt un cântec. Dar ştiţi când mă puteţi auzi? Numai când plec din sufrageria voastră. Când nu mă mai vedeţi.

SANDU   Dacă ieşi pe uşă.

ANCA   Şi închizi uşa după tine.

MOŞ CRĂCIUN   Mă auziţi ca pe un cântec.

SANDU   Chiar?

MOŞ CRĂCIUN   Da. Cu o condiţie. Să vă puneţi dorinţa asta în gând; Vreau să aud, ce fel de cântec este moş Crăciun? Şi dacă reuşiţi dragii mei să auziţi ce fel de cântec sunt, fiţi liniştiţi, înseamnă că am ajuns la Polul Nord unde mă aşteaptă renii mei. La revedere copii!

Moş Crăciun iese pe uşă şi o închide după el.

Sandu cu Anca rămân câteva momente nemişcaţi. Se aude încet, apoi mai tare cântecul

„ O brad frumos, o brad frumos,

 Cu cetina tot verde…”

Sandu cu Anca sar în sus de bucurie.

SANDU   Am reuşit!

ANCA   L-am ajutat pe Moş Crăciun!

Cei doi sunt copleşiţi de cântec.

SANDU   Se supără bradul pe noi. Desfinţez linia ce-l împarte în două.

ANCA   Bine. Haide să-l ascultăm…Ce frumos…

Cântă şi ei; O brad frumos, o brad frumos…

Published in: on 2 Octombrie 2011 at 8:33 pm  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2011/10/02/teatru-lucian-pop-cu-ce-ma-serviti/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: