Semneaza petitia: „ALARMĂ: Inegalitate flagrantă în criteriile de evaluare ale Ministerului Educației – UEFISCDI! Cercetătorii din domeniile umaniste și sociale protestează”

Bună ziua

Domeniile umaniste și sociale sunt constant dezavantajate în fața științelor exacte. În cadrul concursului Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie (finanțator UEFISCDI – Ministerul Educației), standardele minime de eligibilitate defavorizează până la anihilare cercetarea umanistă și socială. Solicităm înghețarea concursului până la soluționarea inegalităților de șanse.

Petiția încărcata online este un prim și foarte necesar semnal de alarmă. Va fi urmat și de altele, în ceea ce ne dorim să fie un val de coalizare și opinie în zona științelor umaniste și sociale. Documentul „Alarmă” este format dintr-un manifest, urmat de un studiu al standardelor de eligibilitate care demonstrează inegalitățile, neconcordanțele și lipsa dialogului în alcătuirea lor:

http://www.petitieonline.ro/petitie/alarma_inegalitate_flagranta_in_criteriile_de_evaluare_ale_ministerului_educatiei_uefiscdi_cercetatorii_din_domeniile_umaniste_si_sociale_protesteaza_-p36168052.html

Vă mulțumim pentru semnături, sprijin și difuzarea mai departe a petiției.

Numai bine,

Simona Dumitriu

 

Transcriu mai jos punctul al treilea din documentul intitulat SCURT STUDIU COMPARATIV AL CRITERIILOR MINIME DE ELIGIBILITATE, unde se evidențiază rușinoasa estimare oficială a prestației științifice din domeniul umanisticii (deci a părții de concepție și viziune a culturii unei națiuni):  

 
3. Stiintele umaniste

Ajungem la al treilea – si pentru noi cel mai important – capitol al prezentului studiu:

„Pentru stiintele umaniste (conform Anexei 4)
Pentru directorul de proiect si expertii evaluatori: Acumularea a minim 400 de puncte din lucrari publicate in perioada 2001 – 2010, din urmatoarele categorii:
1. Publicarea la edituri din afara Romaniei si a Republicii Moldova, in limbi de circulatie internationala (conform Anexei 5), a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare2): 100 puncte pentru fiecare lucrare.
2. Publicarea la edituri din Romania sau Republica Moldova a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare). Se iau in considerare cel mult 12 lucrari de acest tip: 20 puncte pe lucrare.
3. Studii publicate in reviste indexate in Arts & Humanities Citation Index sau incluse in European Reference Index for the Humanities (ERIH), categoriile A (INT1) si B (INT2) (www.esf.org/research-areas/humanities/erih-european-reference-index-for-the-humanities.html), sau capitole in volume colective editate in limbi de circulatie internationala, sau editarea de volume colective in limbi de circulatie internationala. Volumele colective trebuie sa se regaseasca in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, identificabile prin catalogul mondial WorldCat: 10 puncte pentru fiecare studiu, capitol sau volum editat.
Pentru categoriile 1 si 2: Vor fi luate in considerare numai lucrarile disponibile in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, indexate in catalogul Worldcat (www.worldcat.org).”
(citat din PCCE Standarde Minimale de Eligibilitate)

Interpretarea grilei: in loc de carti, sunt solicitate lucrari de referinta pentru stiintele umaniste – publicate la o editura din afara Romaniei si Republicii Moldova. Nu mai este mentionata explicit ca acceptata calitatea de co-autor. O putem intui ca fiind in mod implicit necesara in cazul dictionarelor/enciclopediilor. Ne intrebam cum se poate declina subcategoria “editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare” la diferitele subdomenii ale stiintelor umaniste.

Reamintim si in cazul domeniilor umaniste inegalitatea cantitativa in conditii de punctaj maxim: contra unui singur articol in cazul stiintelor exacte, autorii si cercetatorii din aria umanioarelor sunt obigati sa „ridice la fileu” nu mai putin de 4 lucrari de referinta publicate in strainatate! Disproportie nu doar evidenta, dar si jignitoare, avand in vedere ca 4 lucrari de referinta publicate in strainatate sunt rezultatul unei intregi vieti intelectuale (si sunt de obicei insotite de alte numeroase lucrari publicate in tara)!

Atat pentru domeniile umaniste, cat si pentru stiintele sociale, o conditie a eligibilitatii fiecarui volum in parte este prezenta lui in cel putin 12 biblioteci din strainatate (prezenta care se verifica prin accesarea bazei http://www.worldcat.org).
In conditiile in care editurile romanesti nu trimit carti in bibliotecile din afara Romaniei decat in foarte rare cazuri, nenumarate volume extrem de relevante pentru cultura romaneasca pur si simplu nu pot fi luate in calcul.

O lucrare de referinta publicata la una din cele mai bune edituri din Romania valoreaza, in lumina prezentei grile de calcul, mai putin decat un capitol de carte din zona stiintelor sociale , mai putin decat un articol minim indexat ISI din aria stiintelor exacte/ale naturii etc.; o lucrare de referinta publicata la o editura ca Humanitas sau Polirom, de pilda, valoreaza cat o treime dintr-o carte din stiintele sociale si doar a cincea parte din punctajul care s-ar oferi unei carti de acelasi fel (implicand acelasi efort, proces de cercetare, raspundere stiintifica) publicate in strainatate. Fireste, nu uitam de aberatia conform careia versiunii traduse publicate in strainatate i se acorda 100 de puncte, iar aceleiasi carti publicate in Romania i se acorda 20 de puncte! Aceste disproportii ne fac sa banuim dispretul autorilor criteriilor eliminatorii pentru insasi calitatea, continutul si chiar sensul cercetarii in sine!

Continuand analiza, la punctul 3 aflam ca unui cercetator din aria stiintelor umaniste nu i se acorda niciun punctaj special pentru atat de importanta indexare ISI; chiar daca ar avea articole incluse in publicatii indexate, ele ar valora doar 10 puncte. Acelasi punctaj este acordat unui capitol de carte sau editarii unor volume colective.
Atragem atentia din nou, 10 puncte este un punctaj total defavorizant, cu care un cercetator din stiintele umaniste ar avea nevoie de o cantitate de publicatii de aproximativ 2.5 ori mai mare prin comparatie cu numarul maxim de articole indexate ISI necesare in cazul stiintelor exacte.
Munca depusa pentru a scrie un capitol dintr-un volum colectiv, ori o lucrare publicata la o editura competitiva din Romania nu este cu nimic mai prejos, este cel putin egala cu munca depusa pentru a cerceta si apoi a scrie un articol intr-o revista indexata ISI. Calitatea cercetarii este aceeasi.

In concluzie, chiar si la o sumara, dar atenta evaluare comparativa a criteriilor de eligibilitate aferente celor trei ramuri ale cercetarii, reies inegalitati si probleme de interpretare pe care le consideram cel putin discutabile si care fac inoperante standardele de eligibilitate in versiunea lor actuala.

Reclame

Eveniment: NUNTA POVESTITOAREI. LA CASTEL

Miercuri 24 august 2011 povestitoarea pentru copiii de orice vârstă Elena Cesar von Sachse s-a căsătorit. Ceremonia, programată din timp, a avut însă partea ei de evadare din cotidian și de intrare în basm fiindcă mirele, păstrând secretul integral, a obținut aprobarea ca oficierea civilă să se petreacă într-un spațiu privilegiat, nu departe de casă: la unul dintre castelele din Fischbach, astăzi cartier al Nuernbergului, dar odinioară așezare de sine stătătoare. După câteva rotiri cu mașina pe câteva din străzile și aleile pline cu vile cochete, mici restaurante și edificii de interes edilitar, pe neașteptate mașina celor doi protagoniști a intrat pe poarta deja dată în lături a castelului; o autentică reședință aristocratică ce păstrează încă, nu doar coloanele de lemn și croiul renascentist al ferestrelor de la parter, ci și mari portrete ale unora dintre deținătorii de odinioară ai proprietății; bărbați cu peruci după moda secolului al XVII-lea și femei în crinolină…

Surpriza a fost integrală, iar emoția pe măsură. Cununia a fost oficiată simpatetic, cu căldură în glas și atitudine, de o frumoasă angajată a primăriei din Fischbach, în prezența reprezentanților celor două familii: a miresei de peste țări și hotare, ca și a mirelui, nuernberghez de generații (dar cu antecesori printre refugiații francezi din fața Revoluției din 1789).

Cuplul a ales să se prezinte în fața ofițerului stării civile în costume amintind de portul locului. Doamna von Sachse a optat pentru una dintre versiunile costumului bavarez, care păstrează în toate versiunile sale același aspect, dar trece fără probleme de la o gamă cromatică la alta, asortându-se după toate gusturile. Mirele, la rândul lui, a preferat o marcare parțială a prețuirii aceleiași tradiții, păstrând cămașa și haina tradiționale, dar abandonând pantalonii scurți, cu bretele, din piele naturală, pentru o pereche de pantaloni de stofă de calitate, așa-zicând normali, tipizați.

Evenimentul a avut loc după tipic, incluzând semnarea angajamentelor maritale în fața asistenței, sărutul menit să pecetluiască afectiv intrarea în ordinea familială a cuplului și primele felicitări din partea participanților.  

Nu este încă deloc clar ce efect va avea fericitul eveniment asupra producției literare și muzicale – căci doamna von Sachse compune și melodii armonioase pentru mari și mici, fiind de mai mulți ani membră a GEMA, echivalentul german al Uniunii Compozitorilor din România -, dar toate semnele par să indice o sporire a elanurilor creatoare.

Fire optimistă, idealistă și activă, doamna Elena Cesar von Sachse nu împărtășește opinia acelor firi reflexive care văd în fericire un impediment în creație și socotesc că numai nevoile și demoralizarea activează resorturile artistice ale nevoii de expresie.

Dimpotrivă, volumele de basme scrise pentru și cu copii ale căror nume sunt românești și care aparțin lumii de la Carpați și Dunăre, legendele Nuernbergului, romanul cavaleresc pentru puberi Cămașa purpurie și mai recenta suită de povești cu trimitere gastronomică – multe dintre ele publicate pe blogul de față – o recomandă ca pe o autoare de cursă lungă, cu inventivitate și putere nestăvilită de muncă.

Evenimentul din acest august marchează astfel în mod benefic un traseu de viață și o carieră artistică admirabile, devenind o răscruce care, se poate prevedea, va produce efecte benefice în ambele planuri, al biografiei și al lucrărilor personale.

Împreună cu toți cititorii blogului, încrezători în veștile bune și în efectele lor benefice asupra tuturor participanților direcți și indirecți la ele, să îmi fie îngăduit să mai urez o dată cuplului Sachse multă sănătate și fericire îndelungată împreună!

http://www.youtube.com/results?search_query=pusa+und+eberhard&aq=f   clip de Constantin FEMMIG

Published in: on 1 septembrie 2011 at 7:35 am  Comments (3)  
Tags: , , , , , , ,