Bună ziua
Domeniile umaniste și sociale sunt constant dezavantajate în fața științelor exacte. În cadrul concursului Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie (finanțator UEFISCDI – Ministerul Educației), standardele minime de eligibilitate defavorizează până la anihilare cercetarea umanistă și socială. Solicităm înghețarea concursului până la soluționarea inegalităților de șanse.
Petiția încărcata online este un prim și foarte necesar semnal de alarmă. Va fi urmat și de altele, în ceea ce ne dorim să fie un val de coalizare și opinie în zona științelor umaniste și sociale. Documentul „Alarmă” este format dintr-un manifest, urmat de un studiu al standardelor de eligibilitate care demonstrează inegalitățile, neconcordanțele și lipsa dialogului în alcătuirea lor:
Vă mulțumim pentru semnături, sprijin și difuzarea mai departe a petiției.
Numai bine,
Simona Dumitriu
Transcriu mai jos punctul al treilea din documentul intitulat SCURT STUDIU COMPARATIV AL CRITERIILOR MINIME DE ELIGIBILITATE, unde se evidențiază rușinoasa estimare oficială a prestației științifice din domeniul umanisticii (deci a părții de concepție și viziune a culturii unei națiuni):
3. Stiintele umaniste
Ajungem la al treilea – si pentru noi cel mai important – capitol al prezentului studiu:
„Pentru stiintele umaniste (conform Anexei 4)
Pentru directorul de proiect si expertii evaluatori: Acumularea a minim 400 de puncte din lucrari publicate in perioada 2001 – 2010, din urmatoarele categorii:
1. Publicarea la edituri din afara Romaniei si a Republicii Moldova, in limbi de circulatie internationala (conform Anexei 5), a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare2): 100 puncte pentru fiecare lucrare.
2. Publicarea la edituri din Romania sau Republica Moldova a unor lucrari de referinta pentru stiintele umaniste (carti de autor; dictionare/enciclopedii; editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare). Se iau in considerare cel mult 12 lucrari de acest tip: 20 puncte pe lucrare.
3. Studii publicate in reviste indexate in Arts & Humanities Citation Index sau incluse in European Reference Index for the Humanities (ERIH), categoriile A (INT1) si B (INT2) (www.esf.org/research-areas/humanities/erih-european-reference-index-for-the-humanities.html), sau capitole in volume colective editate in limbi de circulatie internationala, sau editarea de volume colective in limbi de circulatie internationala. Volumele colective trebuie sa se regaseasca in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, identificabile prin catalogul mondial WorldCat: 10 puncte pentru fiecare studiu, capitol sau volum editat.
Pentru categoriile 1 si 2: Vor fi luate in considerare numai lucrarile disponibile in cel putin 12 biblioteci ale unor institutii de invatamant superior din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, indexate in catalogul Worldcat (www.worldcat.org).”
(citat din PCCE Standarde Minimale de Eligibilitate)
Interpretarea grilei: in loc de carti, sunt solicitate lucrari de referinta pentru stiintele umaniste – publicate la o editura din afara Romaniei si Republicii Moldova. Nu mai este mentionata explicit ca acceptata calitatea de co-autor. O putem intui ca fiind in mod implicit necesara in cazul dictionarelor/enciclopediilor. Ne intrebam cum se poate declina subcategoria “editii critice de izvoare cu dificultate deosebita de editare” la diferitele subdomenii ale stiintelor umaniste.
Reamintim si in cazul domeniilor umaniste inegalitatea cantitativa in conditii de punctaj maxim: contra unui singur articol in cazul stiintelor exacte, autorii si cercetatorii din aria umanioarelor sunt obigati sa „ridice la fileu” nu mai putin de 4 lucrari de referinta publicate in strainatate! Disproportie nu doar evidenta, dar si jignitoare, avand in vedere ca 4 lucrari de referinta publicate in strainatate sunt rezultatul unei intregi vieti intelectuale (si sunt de obicei insotite de alte numeroase lucrari publicate in tara)!
Atat pentru domeniile umaniste, cat si pentru stiintele sociale, o conditie a eligibilitatii fiecarui volum in parte este prezenta lui in cel putin 12 biblioteci din strainatate (prezenta care se verifica prin accesarea bazei http://www.worldcat.org).
In conditiile in care editurile romanesti nu trimit carti in bibliotecile din afara Romaniei decat in foarte rare cazuri, nenumarate volume extrem de relevante pentru cultura romaneasca pur si simplu nu pot fi luate in calcul.
O lucrare de referinta publicata la una din cele mai bune edituri din Romania valoreaza, in lumina prezentei grile de calcul, mai putin decat un capitol de carte din zona stiintelor sociale , mai putin decat un articol minim indexat ISI din aria stiintelor exacte/ale naturii etc.; o lucrare de referinta publicata la o editura ca Humanitas sau Polirom, de pilda, valoreaza cat o treime dintr-o carte din stiintele sociale si doar a cincea parte din punctajul care s-ar oferi unei carti de acelasi fel (implicand acelasi efort, proces de cercetare, raspundere stiintifica) publicate in strainatate. Fireste, nu uitam de aberatia conform careia versiunii traduse publicate in strainatate i se acorda 100 de puncte, iar aceleiasi carti publicate in Romania i se acorda 20 de puncte! Aceste disproportii ne fac sa banuim dispretul autorilor criteriilor eliminatorii pentru insasi calitatea, continutul si chiar sensul cercetarii in sine!
Continuand analiza, la punctul 3 aflam ca unui cercetator din aria stiintelor umaniste nu i se acorda niciun punctaj special pentru atat de importanta indexare ISI; chiar daca ar avea articole incluse in publicatii indexate, ele ar valora doar 10 puncte. Acelasi punctaj este acordat unui capitol de carte sau editarii unor volume colective.
Atragem atentia din nou, 10 puncte este un punctaj total defavorizant, cu care un cercetator din stiintele umaniste ar avea nevoie de o cantitate de publicatii de aproximativ 2.5 ori mai mare prin comparatie cu numarul maxim de articole indexate ISI necesare in cazul stiintelor exacte.
Munca depusa pentru a scrie un capitol dintr-un volum colectiv, ori o lucrare publicata la o editura competitiva din Romania nu este cu nimic mai prejos, este cel putin egala cu munca depusa pentru a cerceta si apoi a scrie un articol intr-o revista indexata ISI. Calitatea cercetarii este aceeasi.
In concluzie, chiar si la o sumara, dar atenta evaluare comparativa a criteriilor de eligibilitate aferente celor trei ramuri ale cercetarii, reies inegalitati si probleme de interpretare pe care le consideram cel putin discutabile si care fac inoperante standardele de eligibilitate in versiunea lor actuala.