Document: SCRISORI BOIEREŞTI DIN MOLDOVA SEC. AL XVII-LEA (14)

Text fără dată, în limba română, cu alfabet chirilic, grafie cu cerneală roșie, litere pătate pe alocuri, poate de lacrimi (în orice caz, de picături lichide, acum uscate),  cu rândurile inegale , pe pergament: Datare aproximativă: primele două decenii ale sec. al XVII-lea.

Provenienţă: Arhiva Turanu, fond documente familiale Moşoniu – Apăvăloaie

La Vasilie sân Timofte, ot Cricalau i Mașnița, sub Sarău, cămăraș de-al triilea,

Ce te-ai dus fără veaste în slujbă la Măriuca sora dumitale și m-ai lăsatu sângură la lătratul cânilor să păgâni sau dă vântură-lumea ce bat țeara pre toate drumurile. Vai, Vasâlică al mieu, cum nu gândești tu la sufletul meu înfocat care și eri noapte au bocit la marginea cerdacului, și cu spaimă și cu credința că te-ai puté doară înturna iute…

Ci parcă aș simți la peptu meu fâlfâitură și așa ca o veaste că vine un cocon sau o coconiță. Iar atunce ce m-aș face? M-a scupi lumea și n-aș mai scoate obrazul în lume, ci monastirea Sfintei Paraschieve de pe dealul Cornarilor m-ar coprinde și ascunde sub obrocul ei să nu mă mai știe ai mei în veac, ori doară m-aș avânta într-o râpă la Prut de rușine, lăsând pruncul pe sama ta… Care soru-ta nice nu mă vrea cunoaște, macar că i-am trimes vorbă de sanatate. Au oare cui mă lași ca să faci ce îi face pe unde te-au tremes?….

Dă-mi știre pin carte, Vasâlică, dorul meu, care în liubov te-am învălit și acolo te țân unde nice o sâneață au înțăpătură de jungher nu te poate atinge, numai peste capul meu

Îndurerata ta Stănica, ce-au fost cluceriță

Published in: Fără categorie on 12 Iunie 2011 at 9:42 pm  Comments (2)  
Tags: , , , , , , , , , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2011/06/12/document-scrisori-boieresti-din-moldova-sec-al-xvii-lea-14/trackback/

RSS feed for comments on this post.

2 comentariiLasă un comentariu

  1. Îmi vine să zic, Stănica sufocanta, genul de femeie îndrăgostită lulea, care pe toate ţi le-ar face pe voie, cu condiţia să nu evadezi din cuşca ei aurită. Se prefigurează însă din partea lui Vasile sân Timofte, o distanţare… o risipire indiferentă către alte zări de interes… Miza, mai mult decât un copil rămas fără tată este spectrul mănăstirii şi scupirea lumii. Astăzi, în aceaşi situaţie, ar rămâne, în locul mănăstirii, singurătatea, şi în locul scupirii lumii, reproşul mut, subînţeles, al celor din jur, că nu ai spirit de discernământ, că te-ai lăsat prostită.

  2. Dragă Lucian,

    Uite cum intuiția ta artistică poate duce mai departe mărturia istorică. Nu le-ar strica nici istoricilor, câteodată, acest har pe care Hasdeu, de exemplu, îl teoretiza. (A încercat, mai recent, și Sorin Lavric, dar nu cu prea mult succes!) Semnalez că în finalul anului trecut, un alt prozator de renume, Nicolae Breban, a publicat o carte masivă, de analiză istorică a dictaturilor românești în sec. al XX-lea, scrisă în mod asumat din perspectiva artei și tipului de cunoaștere pe care le implică profesiunea de… prozator. Foarte interesant, și metodologic, și prin rezultate.
    Mulțumesc pentru comentariu și, mai ales, pentru că nu te dai bătut în fața limbii vechi și îmbârligate…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: