Document: SCRISORI BOIEREŞTI DIN MOLDOVA SEC. AL XVII-LEA (6)

Text fără dată, în limba română, cu alfabet chirilic, grafie cu cerneală rădăcinie pe pergament cu filigran reprezentând arborele cu rădăcini răsfirate, trecut prin coroana cu fleuroni a morii de hârtie Corona.

Datare aproximativă: primele două decenii ale sec. al XVII-lea.

Provenienţă: Arhiva Turanu, fond documente familiale Moşoniu – Apăvăloaie

Jupâneasei Mariea lui Ilie vel logofăt, fată lui pan Jurașcu vel vornic,

Îi scrie Stana ot Bărșești, ce-au fost după Ivașco sân Dumitru ot Fălceni, clucer, de veșnică pomenire, făcând întrebare. Au daca pan Ilie s-au cuvenit a intra în slujbă la vreme de năvală, iar fratele domniei tale, Vasâle, nu, trebuit-au oare să îl prigonești ai bate obrazul, dându-l morței cele grăbite? Cum nu ai tu milă de un băiat plăpând ca acela și mi-l trimeți în calea lupilor celor nesătui de sânge, ca pe Mielul Hristos? Vine veste cias după cias de poghiazurile cu nogai și boscoroditori de toate limbele, ce-au podidit țeara aiasta ca pe un nou Vavilon, după cum grăiește Preasfântul Ierarh Vascovie de la Poienile, iar tu afli la el triabă? Și cu ce s-ar înfrunta cu nebleznicii și paracleții ceia? Cu alăuta lui?

Lași pe urma lui numai lacrime și dogoare de arșiță la sen, cum parcă numai ție ți s-ar fi arătată dor la împletirea amurgului pre ceriu cu noaptea neagră și fără steale, macar că muiere fiindu și tu, ai putea înțăleage ce simte muiarea.

Fie numai de-ar hi să vină Vasâlică acasă cu bine, că poate te-aș ierta oarecum,

Din Badromirești, az,

Stana ce-au fost cluceriță

Published in: Fără categorie on 22 Mai 2011 at 12:46 pm  Comments (2)  
Tags: , , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2011/05/22/document-scrisori-boieresti-din-moldova-sec-al-xvii-lea/trackback/

RSS feed for comments on this post.

2 comentariiLasă un comentariu

  1. Draga Ovidiu,
    le citesc (si recitesc)- aceste „epistolioane” – cu o mare placere. Dar, in acelasi timp (adica, de pe la treia), ma gindesc ca va trebui sa-l recitesc pe… Sadoveanu! Limba lui e evident una anistorica, atmosfera e oarecum corect refacuta, personajele…
    Te intreb: cind ai asa ceva, iti mai trebuie… Rosia Montana?

    • Dragă Vasile,

      Sadoveanu e de neîntrecut. Ai zice că secolele dinainte – mai ales cel de-al XVII-lea, în care a revenit în mai multe rânduri (ocupându-se de „Vremea Ducăi Vodă”, de „Zestrea domniței Ruxandra”, dar și vizitând „Neamul Șoimăreștilor”) – au scris anume pentru el, „presimțindu-l”.

      Mulțumesc pentru memento. M-aș alătura remarcilor tale dar, cu voia ta, i-aș pomeni aici, cu sentimente nu mai puțin alese, și pe „Magistrul Vălătuc”, Păstorel, și pe autorul a „Cien anos de soledad pe teritorii valahe”, Groșan însuși.

      Vechea Moldovă e inepuizabilă. Când ai zice, precum profesorii noștri (constrânși de teamă și de ideologie) că a înghițit-o Prutul, uite că renaște pe malul celălalt, trecând chiar și Nistrul, la nevoie.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: