Text fără dată, în limba română, cu alfabet chirilic, grafie cu cerneală rădăcinie pe pergament: Datare aproximativă: primele două decenii ale sec. al XVII-lea.
Provenienţă: Arhiva Turanu, fond documente familiale Moşoniu – Apăvăloaie
Public, începând de azi, întreg conţinutul epistolelor din fondul arhivistic respectiv, una pe zi, cu convingerea că valorificarea cât mai neîntârziată a izvoarelor documentare contribuie decisiv la mai buna cunoaştere a trecutului nostru (O.P.)
Preacinstitei Doamne,
Domniei Sale Mărioara,
A logofătului Ilie preacredincioasă soaţă şi fată bună a Juraşcului, biv vel vornic, închinăciune
Adecă io, Costandachi vel pitar, ot Dăbjeşti, Coviltirească, Catalandeşti şi Prigor pe Crasna, carele am de la Domnia Sa răposatul biv vel vornic Juraşco, de bună pomenire, o prisacă şi o chiştelniţă, din care prima, când o am luat pe buni zloţi, ce mi i-a dat pan Hrihor de la Bleaza, pe apa Strehuiului, mai jos de Dăbca de vii dinspre Suhearda, iară acuma, de când cu bejenia cea mare, de-au venit tătrii nogai şi s-au împreunat cu ungurii şi cu leşii şi cu osmanii, de-au jecuit ţara, de nu se mai face în veac, şi a zburătăcit pe veci albinuşele cum le-a fost lor mai bine, dau bineţe domniei tale doamnei Măriuca şi poftesc a afla care şi în ce fel ţi-ar mai hi voia şi nădejdea. Ci io luat-am un mânz dintr-un sălaş de ţigani şi e învolburat foarte, care socot că bine ar şade în grajdurile măriei tale, doamnă.
Cu voie bună şi sănătate, din codrii Buticiului, unde mă întâmplu cu Vodă,
Costandachi
Ovidiupecican's Blog 