Cugetări: Laurenţiu MIHĂILEANU: Adagii (cum văd lucrurile)

Deşi enormă, casa o tragi toată viaţa după tine.

*

 Marile frustrări aparţin daltonistului.

*

Pot oricând semna în alb! se făleşte fulgerul.

*

Preţuirea celuilalt te salvează de tine însuţi.

*

Ceartă-te ca şi cum ai avea cu cine.

*

De la omenie abdici mai uşor decât ai crede.

*

Cearta presupune convingeri aproximative.

* 

Fardare biografică ― ghiveci urât mirositor.

*

Vrei notorietate? Fă o gafă monumentală.

*

Putem semăna multora, numai nouă nu.

*

Ce, credeai că doar turcii mănâncă rahat? 

*

Că mori sau nu, cineva tot regretă.

*

Limba pisicii o învaţă doar câinele cu Alzheimar.

*

Bizuie-te pe tine câtă vreme îndrăznești. 

*

Invidia împarte, necazul adună, complicitatea înjugă.

*

Sper doar când sufăr.

*

 Nu aproapele, ci rivalul îl frământă pe om.

*

Ce speri admonestând oglinda?

*

Vrei să ierţi? Uită. Vrei să fii iertat? Merită.

*

Libertatea fără credinţă, o parapantă ciuruită de molii.

*

Nu ofta, căci numai filmele au happy-end.

*

Tu numești neşansa soartă, iar şansa destin. Motivul?

*

Albie de fluviu sapă-n tine vendeta.

*

Prezentul şi copilăria îţi aparţin, viitorul e bun public.

*

Pe calea trufiei păcătuiesc doar alţii.

*

Ce stupidă colecţionarea prejudecăţilor!

*

Strâmbul se îndreaptă compătimindu-l.

*

Viaţa atârnă de-un fir, zic chirurgul şi artificierul.

*

Floarea, ambuscadă a ofertei.

*

Haosul şi Sensul, o simetrie întregitoare.

*

Ochiul şi timpul sunt ireversibile. Se scurg o singură dată.

*

Scrisul? Extemporal pentru schizofrenici.

*

Când nevinovatul poartă zeghe, vinovatul îmbracă demnitatea.

*

Iubire întâi de toate. În rest, perpetuare.

*

Femeia blestemă porcii, iar bărbatul vacile.

*

Sexul vârstei a treia, trombonul.

*

Nemaigustând gluma ajungi pacoste.

*

Dacă frica de Dumnezeu însufleţeşte, cea de moarte secătuieşte.

*

Vai celor cu judecată amorfă!

*

Singur realul validează imaginarul.  

*

Unicul acoperiş, Dumnezeu.

*

Vina și vinul au o hibă: ambele pătează.

*

Întreabă şi copilul, nu doar filosoful!

*

Sluţindu-ţi spusa pe tine te sluţeşti.

*

Păcat! Dacă ştiam că-i ziua ta ţi-aş fi înapoiat şi cartea ce-o căutai.