TVR Cultural începe grila de primăvară în spaţiul rezervat documentarelor cu seria de docudrame intitulată „Profesorul şi discipolii”. Seria va fi difuzată în fiecare sâmbătă, de la ora 13.00, între 26 martie şi 30 aprilie 2011.
Realizatorul şi producătorul Radu Găină propune un discurs de televiziune în care va fi analizată întâlnirea dintre Nae Ionescu şi reprezentanţii iluştri ai generaţiei 1927, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, dar şi Jeni Acterian sau Alice Botez, model formativ în a cărei osmoză s-au diferenţiat destine spirituale importante pentru cultura românească şi cea universală.Discipolii lui Nae Ionescu au înfruntat istoria contorsionată a veacului din urmă şi au performat excepţional în diferite domenii ale gândirii. Gândul liber, neîncorsetat în canoane, trăit în substanţa sa era esenţa acestui model paideic propus de Profesor discipolilor deschis sub semnul funcţiei epistemologice a iubirii… Personalitatea lui Nae Ionescu şi modul în care aceasta s-a afirmat a stârnit polemici şi patimi încă din epoca interbelică, iar acestea au traversat şi anii comunismului, renăscând cu putere după 1990.
Radu Găină a invitat la o dezbatere vie pe această temă diferite personalităţi ale culturii noastre din cele mai importante centre universitare: Eugen Simion, Neagu Djuvara, Virgil Ciomoş, Ioan Ică jr., Sorin Alexandrescu, Ion Dur, Mihail Neamţu, Paul Cernat, Sorin Lavric, Dan C. Mihailescu, Liviu Bordaş, Anton Adămuţ, Petru Bejan, Ştefan Afloroaie, Wilhelm Dancă, Dan Ciachir, Răzvan Codrescu, Alexandru Laszlo, Ovidiu Pecican.
Autorul acestei serii a realizat şi reconstituiri de epocă pornind de la memorialistica epocii reflectată în „Umbre şi lumini” de Maruca Cantacuzino Enescu, „Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit” de Jeni Acterian, „Jurnal 1935-1944” şi „Jurnal II „de Mihail Sebastian. Au întruchipat personajele timpului actorii Gavril Pătru, Ana Ioana Macaria, Ilinca Goia, Carmen Ungureanu precum şi realizatori şi prezentatori din Televiziunea Română ca Irina Mohora, Marius Constantinescu, Claudiu Lucaci, Dana Vlad, Dragoş Porojnicu, Alina Ciocan, Andreas Petrescu.
Au fost realizate filmări la Brăila, oraşul în care s-au născut Nae Ionescu şi Mihail Sebastian, precum şi la Păltiniş pe dealul numit „Coasta Boacii”, amintit mereu de Emil Cioran în scrierile sale.
Ovidiupecican's Blog 
Ce tot va invirtiti in jurul lui Nae? Ce ne faceam daca aveam si noi un Kant? Nu-i asa ca e caraghios?
Caraghios Kant? Mie îmi spuneți?! Pe lângă Nae, sclipitorul… Ehe!
Nu Kant sau Nae. Ci voi sinteti caraghiosi, voi care o tot tineti langa cu certurile. Si astia cu mitizarile astea. Nonconformist cum era cred ca se intoarce in mormint cind se vede si erou de opereta… Ambele, simptomele unei culturi minore.
Păi sigur, mai bine am ține calul de dârlogi sau am sta la crâșmă, firește…
Cât despre chestia cu „culturile minore”, mă tot întreb, domnule, oare cine vă învață imperialismele astea culturale? Pentru grandoarea gândirii dvs., la nivelul majoratului cultural, probabil că și Mesopotamia sau Egiptul sau Persia sasanidă ar fi destul de modeste cultural, nu? Sau ar corespunde?
Nu la circiuma savurind cocteiluri politico-filozofice ci la munca. E ceva de munca pina va apare un Kant si pe plaiurile astea. Si pina atunci mai slabiti-ne cu Nae, cu sau fara el un lucru e clar: filozofia romaneasca e sublima dar…
Despre muncă putem vorbi, într-adevăr. În ce mă privește, lucrez de-mi scapără călcâiele, de când mă știu. Aruncați o privire pe lista mea bibliografică și estimați cantitatea, n-am pretenții să vă dați cu părerea asupra calității, poate că interesul dvs. nu coincide cu preocupările mele.
Despre filmul cu Nae, eu zic să vă pronunțați după ce îl vedeți, nu neapărat pe blogul acesta. Nu de alta, dar suntem vreo trei dintre inșii întrebați de realizator despre profesorul de odinioară care nu îl ridicăm deloc în slăvi, ba chiar dimpotrivă. Dar, iarăși: ca să pricepeți de ce m-a chemat omul să mă pronunț ar trebui mai întâi să fi citit ce am scris, de-a lungul anilor, ici și colo, despre pretenția găunoasă a unora că Nae ar fi un filosof remarcabil al României (aș!).
Kant în România? În primul rând, aș vrea mai multe traduceri din operele lui. Și altele din cele deja traduse, dar nu cine știe ce grozav… Apoi, G. Liiceanu zice că Ontologia lui Noica e ceva de ordinul criticilor lui Im. Kant. Poate, oricum merită un plus de stăruință în lectură. În fine, părerea mea: nu un Kant ne-ar trebui, ca să facem saltul filosofic (Și, cum spun prin postările astea, nici măcar un Heidegger.) Ne-ar fi binevenit un gânditor original, de valoare, nu gonflat de comentatorii care îl adulează necritic.
Nu aveți însă dreptate că filosofia românească ar lipsi. Ați citit chiar tot ce s-a scris în materie și nimic nu v-a convins că am avea o filosofie? Mai citiți o dată.
„Mai slăbiți-ne?!” Socotițiv-, din clipa aceasta, deplin… slăbit.
Salutare!