Dan GULEA: Joyce, ghid de conversaţie (2): Maşina de citit

 

Fidelă acestor principii, transitions scrie, începînd din 1930, despre o maşină de citit şi despre textele produse de ea, readies; autor: Bob Brown (Robert Carlton Brown). Înainte de invenţia computerului sau a cărţii electronice, el realizează o maşină de citit, plecînd, e adevărat, de la premisa falsă că ochiul omului modern ar putea citi mai repede, ca şi cum omul modern ar fi o specie superioară fizilogic, anatomic, „omului vechi“; dar ideea în atrage pe Gertrude Stein, William Carlos Williams şi  Marinetti (instituţionalizatul, în 1930, Marinetti, reprezentant al academiilor de arte şi al guvernelor etc.), printre alţii, care vor face readies, adică poeme pentru o astfel de maşină. Device-ul funcţiona pe baza unor microfilme, pe care erau textele, care puteau fi mărite sau micşorate cu o lupă. Cititorul de la „maşină“ se putea întoarce în text, putea naviga prin el. Principiul: ochiul surprinde dintr-o pagină cuvintele esenţiale, iar astfel apare readie. În volum un an mai tîrziu, Readies for Bob Brown machine (1931) scriu

William Carlos William:

Grace-face: hot-pot: lank-spank: meat-eat: hash-cash: sell-well: old-sold: sink-wink: deep-sleep: come-numb: dum-run: some-bum (Readie poem)

În fapt, un fel de „cuvinte în libertate“, poeme minimaliste; mai interesant, pentru că literele şi sensurile se amestecă, este Norman Macleod

Romance-toreva-province-tusuyan-mokideathofgod –

brown-slab-wall-or-withe-between-two-curvatures –

mark-delicate-jointure-arm-or-thigh-red-hang-from –

Pentru formulări, cuvinte precum toreva, tusuyan, mokideathofgod, sensul se pierde.

Experimente foarte apropiate de viziunea lui Joyce din Finnegan Wake (în volum în 1939), cu observaţia valabilă pentru orice tip de experiment al „cuvintelor în libertate“, a libertăţii cuvintelor, că, în locul acestei eliberări apare mai degrabă pericolul încifrării, al pierderii sensului, al ilizibilităţii acestor work in progress. Nu toţi cei prezenţi în antologia lui Bob Brown au urmărit această ocultare sistematică a sensurilor, dereglarea lor la fel de sistematică (dacă e să-l prafrazăm pe Rimbaud). Gertrude Stein, de exemplu, scrie We came. A History, de unde cratimele au fost omise, deşi editorul, Bob Brown, ar fi insistat ; mai tîrziu, Stein a publicat poemul într-un volum, înlocuind cratimele cu semnul egal[1]: „There are three things / That are historical / Tube roses heliotrope and lavender / They maybe fragrant lilies / And other delights but / History is made and / Preserved by heliotrope / Lavender and tube-roses“.


[1] Ulla E. Dydo, William Rice, Gertrude Stein: The Language that Rises: 1923-1934, Northwestern University Press, 2003, p. 434.

Ilustrația: Schiţă de Brâncuşi pentru volumul Tales Told of Shem and Shaun (1929), primă variantă a Work in progress / Finnegan’s Wake

 

http://cnx.org/content/m31518/latest/

http://www.nytimes.com/2010/04/11/books/review/Schuessler-t.html?_r=1&pagewanted=all

The URI to TrackBack this entry is: https://ovidiupecican.wordpress.com/2011/03/09/dan-gulea-joyce-ghid-de-conversatie-2-2-masina-de-citit/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: