LE CHEF (7): Elena Cesar von SACHSE: SALATA DE VINETE

Vine și vremea să descoperim poezia bucătăriei, celebrate atât de iscusit de Emil Brumaru, în Elegie („O, vechi și dragi bucătării de vară,/ Simt iar în gură gust suav de-amiază,/ Și în tristețea care mă-nconjoară/ Din nou copilăria mea visează:/ Ienibahar, piper prăjit pe plită,/ Pești groși ce-au adormit în sos cu lapte,/ Curcani păstrați în zeama lor o noapte/ Spre o delicatețe infinită,/ Ciuperci cât canapeaua, în dantele,/ Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască,/ Aluaturi tapisate, crescând grele/ Într-o dobitocie îngerească,/ Moi miezui de ficați în butoiașe/ De ou de melc, înlăcrimate dulce,/ Mujdeiuri ireale, șunci gingașe/ Când sufletu-n muștar vrea să se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ Prin fast de irizări și toarte fine/ Ceaiuri scăzute până la esența/ Trandafirie-a lucrului în sine!”)…

De astă dată, ducând naivitatea spre rustic și bucolic, Elena Cesar von Sachse ne poartă în orizonturi coșbuciene reinventate de dragul unei mirifice specialități orientale devenite foarte… a noastră. Cine se mai încumetă la poezie gastronomică? (O.P.)

Salată de vrei s-o faci

Vânăta poţi să o arzi

Pe focul grătarului

Sau deasupra jarului

Să o laşi să se pătrundă

Şi pe faţă şi pe dungă

Şi la capăt, şi pe dos,

Că aşa e sănătos.

Apoi, curăţ-o de piele

Şi mai las-o să se spele;

Să se scurgă toată zeama

Ce îi scoate amăreala…

După ce-ai bătut-o bine

O dregi cu ce-ţi place ţie:

O ceapă sau usturoi…

Şi-o freci bine cu… oloi.

Eu pun şi-un strop de oţet

(Că aşa e mai corect).

De-i salată, s-o acrim!

Cu sare s-o potrivim.

Şi-apoi, dragii mei fârtaţi,

Din blid tot să hutupați!

De mai vreţi, vă fac şi mâine,

S-o mâncaţi frumos pe pâine.

Published in: on 20 ianuarie 2011 at 9:54 pm  Comments (3)  
Tags: , , , , ,

DEMOLAREA CULTURII PRIN CENTRALIZARE: ASTĂZI LA CLUJ

Dragi prieteni,

 

            In cadrul ultimei sedinte din anul 2010 a Consiliului Judetean Cluj a fost prezentata propunerea de reorganizare prin fuzionare a Muzelui de Arta Cluj, a Muzeului Etnografic al Transilvaniei si a Muzeului memorial Octavian Goga din Ciucea intr-o noua institutie muzeala cu numele de Complexul Muzeal Judetean.

            In raport cu aceasta propunere Consiliul de administratie al Muzeului de Arta Cluj a adoptat in sedinta din 18.01.2011 un punct de vedere a carui concluzie o prezentam mai jos.

 

”Reorganizarea muzeelor din subordinea Consiliului Judetean Cluj in formula propusa va afecta grav climatul cultural local si national, va conduce la disfunctionalitati organizationale si scaderea performantelor institutiilor, va genera costuri suplimentare, va afecta indeplinirea misiunii cu care aceste institutii au fost investite, va afecta imaginea de ansamblu a autoritatilor locale.”

 

Contand pe atasementul dovedit in timp de Dumneavoastra pentru institutia noastra, care in acest an aniverseaza 60 de ani de existenta, Va invitam sa ne spijiniti in sustinerea acestui punct de vedere. Un simplu reply al acestui mesaj va fi consideart un semn de sustinere.

Am dori, de asemenea, cu sustinerea Dvs. sa o facem publica.

In attachment am redat si alte paragrafe ale pozitiei Consiliilor Stiintific si de Administratie ale Muzeului de Arta Cluj in aceasta problema si va stam la dispozitie si pentru alte detalii.

 

Va multumim,

 

Calin Stegerean

Director

Muzeul de Arta Cluj-Napoca

Reorganizarea prin fuzionare s-a făcut în general în cazul unor muzee mici, cu colecţii reduse, incomparabile cu colecţia Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

            Reorganizarea prin fuzionare nu a condus la eficientizarea activităţii şi la reducerea semnificativă a cheltuielilor funcţionale, producîndu-se în schimb o scădere a calităţii actului cultural. De aceea, în timp, s-a revenit la formula anterioară, muzeele cuprinse în formula de complex muzeal revenind la statutul autonom. Exemplu: Muzeul de Artă din Baia Mare.

            Fuzionarea unor instituţii similare (în municipiul Constanţa) a condus la conflicte între autorităţile statului (Consiliul Judeţean – Prefectura municipiului Constanţa, august 2010) aflate în contencios administrativ.

            Muzeele care funcţionează în forma unor complexe muzeale nu au dovedit performanţă la nivel naţional şi internaţional, mai ales în aria de specialitate arte plastice. Muzeul de Artă Cluj-Napoca în actuala structură instituţională este recunoscut pentru performanţele sale la nivel naţional şi internaţional fiind răsplătit doar în perioada 2003-2010 cu patru distincţii la nivel naţional acordate de Ministerul Culturii şi ICOM (Organizaţia Internaţională a Muzeelor).

Numele noii instituţii Complexul Muzeal Judeţean generază confuzie întrucît nu este precizat obiectul de activitate. Creşterea relaţiilor de colaborare cu muzee şi instituţii similare din străinătate va fi afectată de lipsa indicării specializării din denumirea instituţiei nou create.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca este o instituţie clasată de legea muzeelor în categoria muzee de importanţă regională. Reorganizarea şi activitatea sub noua denumire, Complexul Muzeal Judeţean, va însemna o retrogradare în ierarhia importanţei culturale stabilite la nivel naţional.

Creearea noii instituţii ar fi percepută ca act de desfiinţare a unor muzee specializate, recunoscute pe plan naţional şi internaţional. Muzeul de Artă împlineşte anul acesta 60 de ani de la înfiinţare iar Muzeul etnografic este primul muzeu de acest fel creat în România, în anul 1926.

Activitatea Muzeului de artă este legată de contextul cultural specific centrului cultural reprezentat de municipiul Cluj-Napoca. Acesta se situează pe al doilea loc în România, după Capitală, în privinţa numărului de instituţii culturale, al numărului de artişti şi al audienţei. Tot pe locul doi, după Capitală, se situează în privinţa numărului de artişti plastici înregistraţi ca membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România. În afara activităţii legate de conservarea, studiul şi valorificarea propriului patrimoniu, specificul Muzeului de artă Cluj este legat de organizarea unui număr mare de expoziţii temporare ce valorifică prin expoziţii creaţia curentă a artiştilor din România. De aceea, existenţa unei instituţii specializate în artele plastice este necesară pentru acoperirea unei problematici şi a unor nevoi specifice în context local şi naţional.

Va dispărea reprezentativitatea instituţională specializată în cadrul profilului cultural local şi naţional, vor fi îngreunate din acest motiv colaborările cu instituţii similare din ţară şi străinătate.

Muzeul de artă face parte din „Asociaţia Cluj-Napoca capitală culturală europeană în anul 2020”. Aspectele negative legate de reorganizarea muzeelor va duce la scăderea performanţelor culturale ceea ce va afecta candidatura la titlul de capitală culturală europeană.